CAPITOLUL 27
Iisus înaintea lui Pilat. Iuda se spânzură. Iisus şi Baraba. Iisus dat spre moarte. Biciuirea,
batjocorirea, răstignirea, moartea, înmormântarea şi paza
mormântului.
1. Iar
făcându-se dimineaţă, toţi arhiereii şi
bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L
omoare.
2. Şi, legându-L, L-au dus şi L-au predat
dregătorului Ponţiu Pilat.
3. Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a
fost osândit, s-a căit şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor
cei treizeci de arginţi,
4. Zicând: Am greşit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au
zis: Ce ne priveşte pe noi? Tu vei vedea.
5. Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat
şi, ducându-se, s-a spânzurat.
6. Iar arhiereii, luând banii, au zis: Nu se cuvine
să-i punem în vistieria templului, deoarece sunt preţ de
sânge.
7. Şi ţinând ei sfat, au cumpărat cu ei
Ţarina Olarului, pentru îngroparea străinilor.
8. Pentru aceea s-a numit ţarina aceea Ţarina
Sângelui, până în ziua de astăzi.
9. Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul,
care zice: "Şi au luat cei treizeci de arginţi, preţul
celui preţuit, pe care l-au preţuit fiii lui Israel,
10. Şi i-au dat pe Ţarina Olarului după cum
mi-a spus mie Domnul".
11. Iar Iisus stătea înaintea dregătorului.
Şi L-a întrebat dregătorul, zicând: Tu eşti regele iudeilor? Iar
Iisus i-a răspuns: Tu zici.
12. Şi la învinuirile aduse Lui de către arhierei
şi bătrâni, nu răspundea nimic.
13. Atunci I-a zis Pilat: Nu auzi câte mărturisesc ei
împotriva Ta?
14. Şi nu i-a răspuns lui nici un cuvânt, încât
dregătorul se mira foarte.
15. La sărbătoarea Paştilor, dregătorul
avea obiceiul să elibereze mulţimii un întemniţat pe care-l
voiau.
16. Şi aveau atunci un vinovat vestit, care se numea
Baraba.
17. Deci adunaţi fiind ei, Pilat le-a zis: Pe cine
voiţi să vi-l eliberez, pe Baraba sau pe Iisus, care se zice
Hristos?
18. Că ştia că din invidie L-au dat în mâna
lui.
19. Şi pe când stătea Pilat în scaunul de
judecată, femeia lui i-a trimis acest cuvânt: Nimic să nu-I faci
Dreptului acestuia, că mult am suferit azi, în vis, pentru El.
20. Însă arhiereii şi bătrânii au
aţâţat mulţimile ca să ceară pe Baraba, iar pe Iisus
să-L piardă.
21. Iar dregătorul, răspunzând, le-a zis: Pe cine
din cei doi voiţi să vă eliberez? Iar ei au răspuns: Pe Baraba.
22. Şi Pilat le-a zis: Dar ce voi face cu Iisus, ce se
cheamă Hristos? Toţi au răspuns: Să fie
răstignit!
23. A zis iarăşi Pilat: Dar ce rău a
făcut? Ei însă mai tare strigau şi ziceau: Să fie
răstignit!
24. Şi văzând Pilat că nimic nu
foloseşte, ci mai mare tulburare se face, luând apă şi-a
spălat mâinile înaintea mulţimii, zicând: Nevinovat sunt de sângele
Dreptului acestuia. Voi veţi vedea.
25. Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele
Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!
26. Atunci le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit
şi L-a dat să fie răstignit.
27. Atunci ostaşii dregătorului, ducând ei pe
Iisus în pretoriu, au adunat în jurul Lui toată cohorta,
28. Şi
dezbrăcându-L de toate hainele Lui, I-au pus o hlamidă
roşie.
29. Şi împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe
cap şi în mâna Lui cea dreaptă trestie; şi, îngenunchind
înaintea lui îşi băteau joc de El, zicând: Bucură-Te, regele
iudeilor!
30. Şi scuipând asupra Lui, au luat trestia şi-L
băteau peste CAPITOLUL
31. Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de
hlamidă, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L
răstignească.
32. Şi ieşind, au găsit pe un om din Cirene,
cu numele Simon; pe acesta l-au silit să ducă crucea Lui.
33. Şi venind la locul numit Golgota, care
înseamnă: Locul Căpăţânii,
34. I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; şi,
gustând, nu a voit să bea.
35. Iar după ce L-au răstignit, au
împărţit hainele Lui, aruncând sorţi, ca să se
împlinească ceea ce s-a zis de proorocul: "Împărţit-au
hainele Mele între ei, iar pentru cămaşa Mea au aruncat
sorţi".
36. Şi ostaşii, şezând, Îl păzeau
acolo.
37. Şi deasupra capului au pus vina Lui scrisă:
Acesta este Iisus, regele iudeilor.
38. Atunci au fost răstigniţi împreună cu El
doi tâlhari, unul de-a dreapta şi altul de-a stânga.
39. Iar trecătorii Îl huleau, clătinându-şi
capetele,
40. Şi zicând: Tu, Cel ce dărâmi templul şi
în trei zile îl zideşti, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi!
Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!
41. Asemenea şi arhiereii, bătându-şi joc de
El, cu cărturarii şi cu bătrânii, ziceau:
42. Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu poate
să Se mântuiască! Dacă este regele lui Israel, să Se
coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El.
43. S-a încrezut în Dumnezeu: Să-L scape acum,
dacă-L vrea pe El! Căci
a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu.
44. În acelaşi chip Îl ocărau şi tâlharii cei
împreună-răstigniţi cu El.
45. Iar de la ceasul al şaselea, s-a făcut
întuneric peste tot pământul, până la ceasul al nouălea.
46. Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas
mare, zicând: Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul
Meu, pentru ce M-ai părăsit?
47. Iar unii dintre cei ce stăteau acolo, auzind
ziceau: Pe Ilie îl strigă Acesta.
48. Şi unul dintre ei, alergând îndată şi
luând un burete, şi umplându-l de oţet şi punându-l într-o
trestie, Îi da să bea.
49. Iar ceilalţi ziceau: Lasă, să vedem
dacă vine Ilie să-L mântuiască.
50. Iar Iisus, strigând iarăşi cu glas mare,
Şi-a dat duhul.
51. Şi iată, catapeteasma templului s-a
sfâşiat în două de sus până jos, şi pământul s-a
cutremurat şi pietrele s-au despicat;
52. Mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale
sfinţilor adormiţi s-au sculat.
53. Şi ieşind din morminte, după învierea
Lui, au intrat în cetatea sfântă şi s-au arătat multora.
54. Iar sutaşul şi cei ce împreună cu el
păzeau pe Iisus, văzând cutremurul şi cele întâmplate, s-au
înfricoşat foarte, zicând: Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu era
Acesta!
55. Şi erau acolo multe femei, privind de departe, care
urmaseră din Galileea pe Iisus, slujindu-I,
56. Între care era Maria Magdalena şi Maria,
mama lui Iacov şi a lui Iosi, şi mama fiilor lui Zevedeu.
57. Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din
Arimateea, cu numele Iosif, care şi el era un ucenic al lui Iisus.
58. Acesta, ducându-se la Pilat, a cerut trupul lui Iisus.
Atunci Pilat a poruncit să i se dea.
59. Şi Iosif, luând trupul, l-a înfăşurat în
giulgiu curat de in,
60. Şi l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l
săpase în stâncă, şi, prăvălind o piatră mare
la uşa mormântului, s-a dus.
61. Iar acolo era Maria Magdalena şi cealaltă
Marie, şezând în faţa mormântului.
62. Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat
arhiereii şi fariseii la Pilat,
63. Zicând: Doamne, ne-am adus aminte că
amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viaţă: După
trei zile Mă voi scula.
64. Deci, porunceşte ca mormântul să fie
păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină
şi să-L fure şi să spună poporului: S-a sculat din
morţi. Şi va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât
cea dintâi.
65. Pilat le-a zis: Aveţi strajă; mergeţi
şi întăriţi cum ştiţi.
66. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu
strajă, pecetluind piatra.
|