CAPITOLUL 34
Dina şi Sichem.
l. Într-o zi, Dina, fata Liei,
pe care aceasta o născuse lui Iacov, a ieşit să vadă
fetele ţării aceleia.
2. Şi văzând-o
Sichem, feciorul lui Hemor Heveul, stăpânitorul pământului aceluia,
a luat-o şi, culcându-se cu ea, a necinstit-o.
3. Apoi s-a lipit sufletul
lui de Dina, fata lui Iacov, şi i-a căzut dragă fata şi a
vorbit pe placul fetei.
4. Şi a zis Sichem
către tatăl său Hemor: "Ia-mi pe fata aceasta de
femeie!"
5. Deşi Iacov a auzit
că fiul lui Hemor a necinstit pe Dina, fata sa, dar, fiindcă
feciorii lui erau cu vitele la câmp, a tăcut până s-au întors
ei.
6. Iar Hemor, tatăl
lui Sichem, a ieşit la Iacov, ca să vorbească cu el.
7. Feciorii lui Iacov
însă, venind de la câmp şi aflând despre aceasta, se
amărâră şi se mâniară foarte tare, pentru că Sichem
săvârşise o faptă de ocară în Israel, culcându-se cu fata
lui Iacov, ceea ce nu trebuia să se întâmple.
8. Şi grăind cu
ei, Hemor a zis: "Sichem, feciorul mea, s-a lipit cu sufletul de fata
voastră; daţi-o dar lui de femeie şi vă încuscriţi
cu noi:
9. Măritaţi-vă fetele voastre cu noi
şi fetele noastre luaţi-le pentru feciorii voştri;
10. Şedeţi la un
loc cu noi: acest pământ larg vă e la îndemână, ca să
vă aşezaţi într-însul, să faceţi negoţ şi
să vă agonisiţi din el moşie".
11. Iar Sichem a zis
către tatăl fetei şi către fraţii ei: "Orice
veţi zice, voi da, numai să aflu bunăvoinţă la
voi.
12. Cereţi de la mine
un mare preţ de cumpărare şi darurile cele mai mari şi
vă voi da cât veţi zice, numai daţi-mi fata mie de
femeie!"
13. Feciorii lui Iacov
însă au răspuns cu vicleşug lui Sichem şi lui Hemor,
tatăl lui; şi le-au răspuns aşa, pentru că acela
necinstise pe Dina, sora lor.
14. Şi au zis
către dânşii Simeon şi Levi, fraţii Dinei şi
feciorii Liei: "Nu putem să facem aceasta: să dăm pe sora
noastră după un om netăiat împrejur, că aceasta ar fi o
ruşine pentru noi.
15. Numai aşa ne
învoim cu voi şi ne aşezăm la voi, dacă veţi face
şi voi ca noi, tăindu-vă împrejur toţi cei de parte
bărbătească.
16. Atunci vom da după
voi fetele noastre, iar noi vom lua fetele voastre şi vom locui la un
loc cu voi şi vom alcătui un popor.
17. Iar de nu vreţi
să ne ascultaţi, ca să vă tăiaţi împrejur, noi
vom lua înapoi fata şi ne vom duce".
18. Vorbele acestea au plăcut
lui Hemor şi lui Sichem, feciorul lui Hemor.
19. De aceea, n-a
zăbovit tânărul să facă aceasta, căci era
îndrăgostit de fata lui Iacov şi era şi cel mai cu trecere în
casa tatălui său.
20. Şi au venit Hemor
şi Sichem, feciorul lui, la poarta cetăţii lor, şi au
început a grăi locuitorilor cetăţii, zicând:
21. "Oamenii
aceştia sunt paşnici; să se aşeze dar în ţara
noastră şi să facă negoţ în ea. Iată că
loc este din destul şi într-o parte şi într-alta; fetele lor
să ni le luăm de femei şi fetele noastre să le dăm
după ei.
22. Dar oamenii
aceştia numai aşa se învoiesc să trăiască cu noi
şi să fie un popor cu noi, dacă şi la noi se vor
tăia împrejur toţi cei de parte bărbătească, cum
sunt ei tăiaţi împrejur.
23. Turmele lor, vitele lor
şi toate averile lor nu sunt, oare, ale noastre? Să le plinim voia
lor, iar ei să se aşeze printre noi!"
24. Şi au ascultat pe
Hemor şi pe Sichem, feciorul lui, toţi cei ce ieşeau pe poarta
cetăţii lor şi au fost tăiaţi împrejur toţi cei
de parte bărbătească, câţi ieşeau pe poarta
cetăţii lor.
25. Iar a treia zi, când
erau ei încă în dureri, cei doi fiii ai lui Iacov, Simeon şi Levi,
fraţii Dinei, şi-au luat fiecare sabia şi au intrat
fără teamă în cetate şi au ucis pe toţi cei de parte
bărbătească.
26. Au trecut prin
ascuţişul sabiei şi pe Hemor şi pe fiul său Sichem
şi au luat pe Dina din casa lui Sichem şi au plecat.
27. Apoi fiii lui Iacov se
năpustiră asupra celor morţi şi jefuiră cetatea în
care fusese necinstită Dina, sora lor.
28. Au luat toate oile lor,
toţi boii lor, toţi asinii lor, tot ce era în cetate şi tot ce
era pe câmp;
29. Toate
bogăţiile lor, toţi copiii şi femeile le-au dus în robie;
şi au jefuit tot ce era în cetate şi tot ce era prin case.
30. Atunci Iacov a zis
către Simeon şi către Levi: "Mare tulburare mi-aţi adus,
făcându-mă urât înaintea tuturor locuitorilor ţării
acesteia, înaintea Canaaneilor şi a Ferezeilor. Eu am oameni puţini
la număr; se vor ridica asupra mea şi mă vor ucide şi voi
pieri şi eu şi casa mea".
31. Iar ei au zis:
"Dar se putea, oare, ca ei să se poarte cu sora noastră ca
şi cu o femeie pierdută?"
|