CAPITOLUL
1
Cuvânt începător. Înălţarea lui Iisus la cer. Alegerea lui Matia în locul lui Iuda
Iscarioteanul.
1. Cuvântul
cel dintâi l-am făcut o, Teofile, despre toate cele ce a început Iisus a
face şi a învăţa,
2. Până în ziua în care S-a înălţat la
cer, poruncind prin Duhul Sfânt apostolilor pe care i-a ales,
3. Cărora
S-a şi înfăţişat pe Sine viu după patima Sa prin
multe semne doveditoare, arătându-li-Se timp de patruzeci de zile
şi vorbind cele despre împărăţia lui Dumnezeu.
4. Şi cu ei petrecând, le-a poruncit să nu se
depărteze de Ierusalim, ci să aştepte
făgăduinţa Tatălui, pe care (a zis El) aţi auzit-o
de la Mine:
5. Că Ioan a botezat cu apă, iar voi veţi fi
botezaţi cu Duhul Sfânt, nu mult după aceste zile.
6. Iar ei, adunându-se, Îl întrebau, zicând: Doamne, oare,
în acest timp vei aşeza Tu, la loc, împărăţia lui
Israel?
7. El a zis către ei: Nu este al vostru a şti anii
sau vremile pe care Tatăl le-a pus în stăpânirea Sa,
8. Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi,
şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată
Iudeea şi în Samaria şi până la marginea
pământului.
9. Şi acestea zicând, pe când ei priveau, S-a
înălţat şi un nor L-a luat de la ochii lor.
10. Şi privind ei, pe când El mergea la cer, iată
doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine
albe,
11. Care
au şi zis: Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la
cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va
şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer.
12. Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele ce se
cheamă al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, cale de o
sâmbătă.
13. Şi când au intrat, s-au suit în încăperea de
sus, unde se adunau de obicei: Petru şi Ioan şi Iacov şi
Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov al lui Alfeu
şi Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacov.
14. Toţi aceştia, într-un cuget, stăruiau în
rugăciune împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Iisus
şi cu fraţii Lui.
15. Şi în zilele acelea, sculându-se Petru în mijlocul
fraţilor (iar numărul lor era ca la o sută douăzeci), a
zis:
16. Bărbaţi fraţi, trebuia să se
împlinească Scriptura aceasta pe care Duhul Sfânt, prin gura lui David,
a spus-o dinainte despre Iuda, care s-a făcut călăuză
celor ce L-au prins pe Iisus.
17. Căci era numărat cu noi şi luase
sorţul acestei slujiri.
18. Deci acesta a dobândit o ţarină din plata
nedreptăţii şi, căzând cu capul înainte, a crăpat pe
la mijloc şi i s-au vărsat toate măruntaiele.
19. Şi s-a făcut cunoscută aceasta tuturor
celor ce locuiesc în Ierusalim, încât ţarina aceasta s-a numit în limba
lor Hacheldamah, adică Ţarina Sângelui.
20. Căci este scris în Cartea Psalmilor:
"Facă-se casa lui pustie şi să nu aibă cine să
locuiască în ea! Şi
slujirea lui s-o ia altul".
21. Deci trebuie ca unul din aceşti bărbaţi,
care s-au adunat cu noi în timpul cât a petrecut între noi Domnul
Iisus,
22. Începând de la botezul lui Ioan, până în ziua în
care S-a înălţat de la noi, să fie împreună cu noi martor
al învierii Lui.
23. Şi au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba,
zis şi Iustus, şi pe Matia.
24. Şi, rugându-se, au zis: Tu, Doamne, Care
cunoşti inimile tuturor, arată pe care din aceştia doi l-ai
ales,
25. Ca să ia locul acestei slujiri şi al
apostoliei din care Iuda a căzut, ca să meargă în locul
lui.
26. Şi au tras la sorţi, şi sorţul a
căzut pe Matia, şi s-a socotit împreună cu cei unsprezece
apostoli.
|