|
CAPITOLUL 2
Propovăduirea Evangheliei nu stă în măiestria cuvintelor,
nici în înţelepciunea lumească, ci în înţelepciunea cea
după Dumnezeu.
1. Şi eu,
fraţilor, când am venit la voi şi v-am vestit taina lui Dumnezeu,
n-am venit ca iscusit cuvântător sau ca înţelept.
2. Căci am judecat să nu ştiu între voi
altceva, decât pe Iisus Hristos, şi pe Acesta răstignit.
3. Şi eu întru slăbiciune şi cu frică
şi cu cutremur mare am fost la voi.
4. Iar cuvântul meu şi propovăduirea mea nu
stăteau în cuvinte de înduplecare ale înţelepciunii omeneşti,
ci în adeverirea Duhului şi a puterii,
5. Pentru ca credinţa voastră să nu fie în
înţelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu.
6. Şi înţelepciunea o propovăduim la cei
desăvârşiţi, dar nu înţelepciunea acestui veac, nici a
stăpânitorilor acestui veac, care sunt pieritori,
7. Ci propovăduim înţelepciunea de taină a
lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte de veci,
spre slava noastră,
8. Pe care nici unul dintre stăpânitorii acestui veac
n-a cunoscut-o, căci, dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit
pe Domnul slavei;
9. Ci precum este scris: "Cele ce ochiul n-a văzut
şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea
le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El".
10. Iar nouă ni le-a descoperit Dumnezeu prin Duhul
Său, fiindcă Duhul toate le cercetează, chiar şi
adâncurile lui Dumnezeu.
11.
Căci cine dintre oameni ştie ale omului, decât duhul omului, care
este în el? Aşa şi cele ale lui Dumnezeu, nimeni nu le-a cunoscut,
decât Duhul lui Dumnezeu.
12. Iar noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul cel de la
Dumnezeu, ca să cunoaştem cele dăruite nouă de
Dumnezeu;
13. Pe care le şi grăim, dar nu în cuvinte
învăţate din înţelepciunea omenească, ci în cuvinte
învăţate de la Duhul Sfânt, lămurind lucruri duhovniceşti
oamenilor duhovniceşti.
14. Omul firesc nu primeşte cele ale Duhului lui
Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie şi nu poate să le
înţeleagă, fiindcă ele se judecă duhovniceşte.
15. Dar omul duhovnicesc toate le judecă, pe el
însă nu-l judecă nimeni;
16. Căci "Cine a cunoscut gândul Domnului, ca
să-L înveţe pe El?" Noi însă avem gândul lui
Hristos.
|