Partea, Capitolul
1 IntroGen | INTRODUCERE GENERALÃ ~În cãrtile de teologie pe care am avut
2 IntroGen | Bisericii si este încadratã de obicei între dovezile istorice
3 IntroGen | pentru unii intelectuali de a refuza autoritatea si
4 IntroGen | Bisericii Ortodoxe, prilej de mesianism national - erezie
5 IntroGen | cunoscutã în istorie sub numele de filetism[1][1]. ~Trãind
6 IntroGen | Mijlocul ne este oferit tot de Dumnezeu si este foarte
7 IntroGen | în vremurile noastre atât de istoria religiilor cât si
8 IntroGen | istoria religiilor cât si de unii din teologii si filozofii
9 IntroGen | contemporani: fie cã este vorba de o întâlnire personalã, de
10 IntroGen | de o întâlnire personalã, de grup sau universalã si eshatologicã,
11 IntroGen | semne si simboluri este una de substantã. Ele sunt semnalate
12 IntroGen | Hristos în întreaga Sa operã de mântuire s-a folosit si
13 IntroGen | folosit si se foloseste atât de semne cât si de imagini
14 IntroGen | foloseste atât de semne cât si de imagini simbolice. Amintim
15 IntroGen | cunoscute semne si preziceri de semne consemnate de Sfântul
16 IntroGen | preziceri de semne consemnate de Sfântul evanghelist Matei: “
17 IntroGen | ridica. (…) Dar El le vorbea de templul trupului Sãu” (In.
18 IntroGen | trupului Sãu” (In. 2, 19,21). De asemenea cele mai multe
19 IntroGen | sunt prezentate sub formã de Imagini simbolice: “Atunci
20 IntroGen | si simbolul au calitatea de intermediar, de mediator.
21 IntroGen | calitatea de intermediar, de mediator. Realitatea ultimã
22 IntroGen | ea este doar semnificatã de acestea. Ne-am putea întreba:
23 IntroGen | Credem cã nu vom gresi fatã de nimeni dacã la aceasta vom
24 IntroGen | partialã a lui Dumnezeu. Fatã de ceea ce este posibil acum,
25 IntroGen | la nivelul deplinãtãtii. De aceea mijloacele prin care
26 IntroGen | fãcut posibilã unitatea de credintã a Bisericii primului
27 IntroGen | Unicitatea credintei era doveditã de aderarea liberã a tuturor
28 IntroGen | credinciosilor la unicul Simbol de credintã. Mântuitorul a
29 IntroGen | credinta prin simboluri, de acea nici Biserica nu putea
30 IntroGen | într-un cu totul alt mod. De atunci însã, symbolon-ul
31 IntroGen | Pãrintii nostri. Si aceasta de dragul Celui care în ceasul
32 IntroGen | prin perspectiva oferitã de cunoasterea crestinã. ~Si,
33 IntroGen | Si, pentru cã spatiul de dezvoltare a crestinismului
34 IntroGen | numele conceptului general de simbol, symbolon-ul. Prin
35 IntroGen | studiul simbolului chiar de la origini. ~O singurã remarcã
36 IntroGen | privire la modelul oferit de cultura greco-romanã. Domnul
37 IntroGen | Patapievici într-o conferintã de acum celebrã prin continutul
38 IntroGen | simbolismul grec este unul de împrumut pentru theoria
39 IntroGen | universalitatea conceptului de simbol, expusã magistral
40 IntroGen | simbol, expusã magistral si de profesorul de filozofie
41 IntroGen | magistral si de profesorul de filozofie Jean Borella,
42 IntroGen | Jean Borella, putem pleca de la un caz particular, cultural,
43 IntroGen | întelege un cod prezent de fapt în toate culturile
44 IntroGen | si concluziilor propuse de Mircea Eliade în ce priveste
45 IntroGen | si disparitia conceptului de simbol prin exemplul celor
46 IntroGen | si mânia Lui, provocatã de faptul cã cinstirea ei este
47 IntroGen | teologice ce au fost provocate de reprezentarea iconograficã
48 IntroGen | în primul rând un obiect de cult care se încadreazã
49 IntroGen | public si privat si modul de dispunere al acestora în
50 Simbolul,I | noastrã. ~Primul dictionar de amploare al limbii române,
51 Simbolul,I | limbii române, cel alcãtuit de A. T. Laurianu si J. C.
52 Simbolul,I | sacramentele: echaristi’a, de essemplu, e data sub symbolulu
53 Simbolul,I | semnificatii esentiale. De exemplu, Ana Canarache si
54 Simbolul,I | limbii române (DLR) editat de Academie, redã în modul
55 Simbolul,I | continutul cuvântului cercetat de noi: ~“1.) (Art.; mai ales
56 Simbolul,I | credintã. ~2.) (De obicei urmat de determinãri
57 Simbolul,I | De obicei urmat de determinãri în genitiv) ~
58 Simbolul,I | sugestiv, care este susceptibil de o serie de interpretãri. ~¨
59 Simbolul,I | este susceptibil de o serie de interpretãri. ~¨ Spec. –
60 Simbolul,I | Semn conventional sau grup de semne conventionale, folosit
61 Simbolul,I | Altfel spus “este vorba de doi termeni care, printr-o
62 Simbolul,I | acesta este modul propriu de a întelege simbolul al tuturor
63 Simbolul,I | cum ar fi cel alcãtuit de prof. Bailly, sau cel al
64 Simbolul,I | cuvântului semnificatia de “semn de recunoastere” indicã
65 Simbolul,I | cuvântului semnificatia de “semn de recunoastere” indicã zece
66 Simbolul,I | pentru a dovedi relatiile de ospitalitate încheiate anterior”[
67 Simbolul,I | general. Spre deosebire de peregrinus care locuieste
68 Simbolul,I | ideea cã un om este legat de un altul (hostis are mereu
69 Simbolul,I | reciprocã) prin obligatia de a compensa o anume prestatie
70 Simbolul,I | compensa o anume prestatie de care el a fost beneficiar”[
71 Simbolul,I | nume: “xénos indicã relatii de acelasi tip dintre oameni
72 Simbolul,I | precise, întelegându-se de asemenea si descendentii”[
73 Simbolul,I | si strãin, el este privat de orice drepturi, de orice
74 Simbolul,I | privat de orice drepturi, de orice protectie, de orice
75 Simbolul,I | drepturi, de orice protectie, de orice mijloc de existentã”[
76 Simbolul,I | protectie, de orice mijloc de existentã”[16][16]. Se poate
77 Simbolul,I | care se afla în raporturi de prietenie (philótēs). ~Numit
78 Simbolul,I | astfel obtinute erau pãstrate de cei doi prieteni si transmise
79 Simbolul,I | Regãsim asadar trei niveluri de prezentã ale unei singure
80 Simbolul,I | asemãnãtoare Zeilor. Primirea de strãini era una dintre ele
81 Simbolul,I | 17]. ~ Exemplul oferit de cultura greacã creioneazã
82 Simbolul,I | gãsim în legãturã cu cel de prietenie si de ospitalitate,
83 Simbolul,I | legãturã cu cel de prietenie si de ospitalitate, atât divinã
84 Simbolul,I | si umanã. Din acest punct de vedere continutul semantic
85 Simbolul,I | termenului devine mai bogat fatã de ce ne oferã dictionarele
86 Simbolul,II | capitol vom arãta cã acest mod de a gândi realitatea nu a
87 Simbolul,II | esentialã iar nu numai una de dictionar. ~În zilele noastre
88 Simbolul,II | autorii Sfintei Scripturi, de exemplu, contemporani acelei
89 Simbolul,II | acelei lumi si acelui tip de gândire. De aceea, în al
90 Simbolul,II | si acelui tip de gândire. De aceea, în al doilea rând,
91 Simbolul,II | prin exemplele oferite de istoria religiilor vom încerca
92 Simbolul,II | apropiem cu pasi mai siguri de întelegerea bogatului univers
93 Simbolul,II | cãrui înteles este sustinut de un întreg univers spiritual
94 Simbolul,II | legãturi spirituale scapã de obicei întelegerii noastre.
95 Simbolul,II | Semnificantul primeste valoare de simbol, pentru cã este semn
96 Simbolul,II | asadar în fata unui sistem de gândire, numit în termeni
97 Simbolul,II | gândire, numit în termeni de specialitate simbolism. ~
98 Simbolul,II | a simbolului. Acest mod de a gândi realitatea caracteriza
99 Simbolul,II | totusi, cã un simbolism atât de coerent si de bine precizat
100 Simbolul,II | simbolism atât de coerent si de bine precizat precum este
101 Simbolul,II | asupra acestui lucru nu mai e de insistat. Dar ne aflãm adesea
102 Simbolul,II | afla în fata unor astfel de fenomene direct dar si mediat.
103 Simbolul,II | sau chiar o divinitate. De exemplu, în Vechiul Testament,
104 Simbolul,II | sprijinea pe piatra lui de cãpãtâi si ducea pânã la
105 Simbolul,II | urcau si se coborau multime de îngeri[20][20]. Apoi aceastã
106 Simbolul,II | care este înfiptã în lumea de jos (ceea ce este numit
107 Simbolul,II | lume locuibilã se întinde de jur împrejur”[21][21]. Locul
108 Simbolul,II | împrejur”[21][21]. Locul de întâlnire al celor trei
109 Simbolul,II | lumii” si este simbolizat de piatra de pe care a avut
110 Simbolul,II | este simbolizat de piatra de pe care a avut loc viziunea.
111 Simbolul,II | istoria religiilor este plinã de betheli care poartã în ele
112 Simbolul,II | hierofanii. Orice astfel de bethel este un simbol al “
113 Simbolul,II | credeau cã acordã nemurirea. De asemenea era cunoscut în
114 Simbolul,II | principiul cosmologic yang si de aceea era investit cu o
115 Simbolul,II | era investit cu o seamã de calitãti solare, imperiale,
116 Simbolul,II | apei din care ea provine; de asemenea legãtura sa cu
117 Simbolul,II | piatrã funerarã avea rolul de a regenera pe cel mort inserându-l
118 Simbolul,II | cosmic, deoarece e pãtruns de toate virtutile creatoare
119 Simbolul,II | toate virtutile creatoare de forme vii ale Lunii[23][
120 Simbolul,II | jadului si a perlei (faptul de a fi socotite pietre “pretioase”)
121 Simbolul,II | determinatã în primul rând de simbolismul în care se încadreazã.
122 Simbolul,II | când omul a ajuns constient de ansamblul cosmologic Soare -
123 Simbolul,II | utilitatea lor.[24][24] De asemenea unele pietre sunt
124 Simbolul,II | teoretice si sunt legate de gãsirea unei explicatii,
125 Simbolul,II | Un foarte bun exemplu de deplasare a sensului unui
126 Simbolul,II | unui simbol este oferit de “piatra de sarpe”. Pe o
127 Simbolul,II | simbol este oferit de “piatra de sarpe”. Pe o arie foarte
128 Simbolul,II | dragonilor, fie provin din bale de sarpe. Aceste credinte arhaice
129 Simbolul,II | suferit în timp un proces de rationalizare. Astfel, Pliniu
130 Simbolul,II | absolutã a devenit o comoarã de aur ascunsã în pãmânt si
131 Simbolul,II | ascunsã în pãmânt si pãzitã de dragoni sau de serpi. Valorile
132 Simbolul,II | si pãzitã de dragoni sau de serpi. Valorile spirituale
133 Simbolul,II | pierdut directia verticalã de semnificare pe care o are
134 Simbolul,II | fenomen care nu e caracterizat de lipsa simbolurilor, ci de
135 Simbolul,II | de lipsa simbolurilor, ci de neputinta omului din urmã
136 Simbolul,II | neputinta omului din urmã de a întelege legãtura pe care
137 Simbolul,II | superstitie (act magic). De exemplu o veche retetã popularã
138 Simbolul,II | rãmâne aceeasi si anume de a valoriza un obiect sau
139 Simbolul,II | valoriza un obiect sau un act, de a-l transforma în altceva
140 Simbolul,II | accidental) si continuã procesul de hierofanizare, adicã reveleazã -
141 Simbolul,II | este însotit întotdeauna de un sens, chiar dacã nu este
142 Simbolul,II | dacã nu este înteles corect de la început. ~Functia esentialã
143 Simbolul,II | realului.”[27][27] Fiind punte de legãturã între zone calitativ
144 Simbolul,III| simbolului este determinatã de trei poli importanti: obiectul
145 Simbolul,III| întotdeauna pe un nivel superior de realitate fatã de simbolizant. ~
146 Simbolul,III| superior de realitate fatã de simbolizant. ~ Dupã acest
147 Simbolul,III| afectatã în decursul timpului de grave abateri de la ceea
148 Simbolul,III| timpului de grave abateri de la ceea ce însemna odinioarã
149 Simbolul,III| simplul gest ca, folosindu-ne de autoritatea dânsului în
150 Simbolul,III| autoritatea dânsului în materie de filozofie, sã redãm aici
151 Simbolul,III| sau simbolizantul) este de obicei de naturã sensibilã;
152 Simbolul,III| simbolizantul) este de obicei de naturã sensibilã; sensul
153 Simbolul,III| naturã sensibilã; sensul este de naturã mentalã si se identificã
154 Simbolul,III| esential, si este desemnat de simbol în functie de sensul
155 Simbolul,III| desemnat de simbol în functie de sensul lui. Al patrulea
156 Simbolul,III| referentul metafizic, este de fapt cel care conferã unui
157 Simbolul,III| unui semn oarecare valoare de simbol. Acesta este arhetipul “
158 Simbolul,III| realitãtii este simbolizat de gradul inferior si este
159 Simbolul,III| întotdeauna simbolizatã de gradele inferioare este
160 Simbolul,III| concretizatã în calitatea sa de obiect care, în acelasi
161 Simbolul,III| metafizic: ~“Din punctul de vedere al referentului metafizic
162 Simbolul,III| verticalã a diverselor grade de realitate, ci, ca o consecintã,
163 Simbolul,III| din cea a posibilitãtii de cunoastere a omului. ~La
164 Simbolul,III| spirituale si are nevoie de ajutoare potrivite cu firea
165 Simbolul,III| fãrã formã si mai presus de lume, prin forme ce ne sunt
166 Simbolul,III| ghicituri si trebuie fãcut de neapropiat celor multi adevãrul
167 Simbolul,III| ascuns al mintilor mai presus de lume. Cãci nu fiecare e
168 Simbolul,III| asemenea chipuri urâte cetelor de chip dumnezeiesc si preasfinte,
169 Simbolul,III| foloseste, precum se cuvine, de chipurile sfinte asemãnãtoare.
170 Simbolul,III| altul plãsmuieste alcãtuiri de forme neasemãnãtoare, pentru
171 Simbolul,III| cu totul neasemãnãtor si de neînteles”[34][34]. ~Dupã
172 Simbolul,III| simbolului, ne vom lovi de nenumãrate obstacole mentale,
173 Simbolul,III| obstacole mentale, aduse de fluviul istoriei în constiinta
174 Simbolul,III| constiinta noastrã, a celor de la sfârsitul celui de-al
175 Simbolul,III| suprarational, a scãpat de la început oricãrei încercãri
176 Simbolul,III| propriu-zis. Iatã-ne limitati de la început în cercul (triunghiul)
177 Simbolul,III| descoperã cã ceea ce considera de obicei a fi sursã semanticã
178 Simbolul,III| inepuizabilã, perpetuã izvorâre de semnificatii vitale, afective,
179 Simbolul,III| va fi niciodatã coplesitã de lumina realitãtii”[36][36]. ~
180 Simbolul,III| spiritului sãu, ca un fel de “corp strãin”, exista o
181 Simbolul,III| rezultã cã singurul mediu de producere si de existentã
182 Simbolul,III| singurul mediu de producere si de existentã al simbolului
183 Simbolul,III| sensul subiectiv, produs de mintea umanã. În opinia
184 Simbolul,III| 37]. Negresit, dacã ideea de Dumnezeu tot era o iluzie
185 Simbolul,III| cu un anume reprezentant de seamã – Freud – , pentru
186 Simbolul,III| pentru cã sensul aparent este de fapt un non-sens real, a
187 Simbolul,III| Sensul fiind elementul de legãturã dintre semnificant
188 Simbolul,III| disparitia lui (alãturi de cea a referentului) “simbolului
189 Simbolul,III| symbolon) avea functia de a unifica, de a aduna la
190 Simbolul,III| avea functia de a unifica, de a aduna la un loc un referent
191 Simbolul,III| sensului si mai apoi a formelor de exprimare plasticã, le regãsim
192 Simbolul,III| fiind în mod esential un act de constiintã, un fapt al spiritului
193 Simbolul,III| suprimarea obiectului criticii. De aceea, critica semnificantului
194 Simbolul,III| dovedeste încã odatã cã, de fapt, critica simbolului
195 Simbolul,III| episteicã a conceptului de simbol, si anume, (…) disparitia
196 Simbolul,III| omenesti, care au purtat de la Renastere încoace numele
197 Simbolul,III| în pustiul unui început de drum, odatã hotãrâti sã
198 Simbolul,III| Egiptul celor trei secole de criticã filosoficã, putem
199 Simbolul,III| putem afirma eliberati de orice constrângere cã: “
200 Simbolul,III| este singurul obiect demn de spiritul nostru. Adevãrata
201 Icoana,Intro| liturgic crestin. Tinând cont de întreaga istorie a elaborãrii
202 Icoana,Intro| lucrãrii noastre avem însã de precizat sensul celor douã
203 Icoana,Intro| cadrul primei pãrti a tezei de fatã cum poate fi definit
204 Icoana,Intro| baza culturilor arhaice. De altfel, ceea ce caracterizeazã
205 Icoana,Intro| simbolul si-l deosebeste de celelalte forme de cunoastere,
206 Icoana,Intro| deosebeste de celelalte forme de cunoastere, este tocmai
207 Icoana,Intro| gãseste un excelent instrument de exprimare în simbol, care
208 Icoana,Intro| unificã niveluri felurite de realitate cosmicã, fãrã
209 Icoana,Intro| sã ne referim la functia de intermediar a simbolului.
210 Icoana,Intro| intimã o modalitate concretã de respingere a gnosticismului
211 Icoana,Intro| aspect. ~ În aceastã ordine de idei, este evident motivul
212 Icoana,Intro| alteratã, nu am mai avea de a face cu eikon ci cu eidolon.
213 Icoana,Intro| mãsurã acceptabilã caracterul de obiect simbolic al icoanei.
214 Icoana,Intro| lãmurirea semnificatiilor de univers liturgic. De ce?
215 Icoana,Intro| semnificatiilor de univers liturgic. De ce? Conform Sfântului Maxim
216 Icoana,Intro| Hristos. Din acest punct de vedere întreg universul
217 Icoana,Intro| micã a acestei realitãti de dimensiuni cosmice. Si totusi
218 Icoana,Intro| Pãrintii Bisericii au înteles de la început cã nimic nu este
219 Icoana,Intro| evidentierea posibilitãtilor de a face accesibilã prezenta
220 Icoana,I | heterodoxia a fost pricinuitã de conceptia referitoare la
221 Icoana,I | angajat toate personalitãtile de prim rang ale vremii, de
222 Icoana,I | de prim rang ale vremii, de la împãrati si nobili pânã
223 Icoana,I | Studitul. Desigur, alãturi de el trebuie în mod obligatoriu
224 Icoana,I | O excelentã prezentare de acest gen poate fi cititã
225 Icoana,I | care trebuie adoptatã fatã de ele. Cum zice si Leonid
226 Icoana,I | poate fi reprezentat înainte de Înviere, dar cã dupã aceea,
227 Icoana,I | deosebit, asupra argumentelor de ordin hristologic pentru
228 Icoana,I | Momentul cel mai important de definire a fundamentului
229 Icoana,I | a Legii. Hotãrâm deci ca de acum înainte plinirea aceasta
230 Icoana,I | Moartea Lui mântuitoare si, de aici, izbãvirea pe care
231 Icoana,I | vor folosi cu temeinicie de aici înainte aceastã argumentatie.
232 Icoana,I | prototipul, sau se deosebesc de acesta în mod radical. Pentru
233 Icoana,I | iconoclasti nu existã cale de mijloc. În acest sens putem
234 Icoana,I | iconoclasmul reprezintã - alãturi de erezia monotelitã, combãtutã
235 Icoana,I | erezia monotelitã, combãtutã de Sfântul Maxim Mãrturisitorul -
236 Icoana,I | Bizant, dusã la desãvârsire de Maxim Mãrturisitorul, le
237 Icoana,I | hristologicã formulatã la Calcedon. De fapt, în opinia noastrã,
238 Icoana,I | icoanelor ar putea fi unitatea de naturã dintre imagine si
239 Icoana,I | face pasibili pe iconoduli de acuza de panteism. Însã,
240 Icoana,I | pasibili pe iconoduli de acuza de panteism. Însã, cum stim,
241 Icoana,I | potivit termenilor dogmei de la Calcedon, uneste în sine
242 Icoana,I | saptelea sinod ecumenic de la Niceea, care precizeazã
243 Icoana,I | desfãsurate într-o perioadã de mare tulburare din istoria
244 Icoana,I | iconoclaste au fost grele de consecinte pentru dreapta
245 Icoana,I | noastre a icoanelor mai vechi de secolele X-XI d. Ch. Semnificatia
246 Icoana,I | iconoclasmului a necesitat un efort de rezistentã considerabil,
247 Icoana,I | apãrãtori ai icoanelor, credinta de neclintit a poporului dreptcredincios,
248 Icoana,I | icoanelor; nu era vorba nici de vreo “suprastructurã” teologicã,
249 Icoana,I | suprastructurã” teologicã, nici de vreo discutie despre rituri,
250 Icoana,II | hristologic. Din punctul de vedere al primului icoana
251 Icoana,II | pe care l-a avut si-l are de înfruntat teologia crestinã
252 Icoana,II | îl reprezintã conceptul de “chip”. Existã mai multe
253 Icoana,II | cu referire la notiunea de chip, fost suscitatã de
254 Icoana,II | de chip, fost suscitatã de erezia lui Arie: dacã Fiul
255 Icoana,II | nãscut? Interpretând exagerat de personal atât filozofia
256 Icoana,II | care îl detinea conceptul de naturã divinã în gândirea
257 Icoana,II | diferente notabile, din punct de vedere functional între
258 Icoana,II | mult sau mai putin explicit de arieni, pare absurd. Iatã
259 Icoana,II | numeste chip chiar dacã nu e de o fiintã cu Tatãl, ci numai
260 Icoana,II | asa”[47][47]. Conceptul de chip nu implicã, deci, inferioritatea
261 Icoana,II | inferioritatea Fiului fatã de Tatãl. Cãci, cum aratã în
262 Icoana,II | Atanasie cel Mare si Grigorie de Nazianz. Ultimul stabileste
263 Icoana,II | numim chip pentru cã el este de aceeasi fiintã (cu Tatãl)
264 Icoana,II | Tatãl) si pentru cã vine de la Tatãl, si nu Tatãl de
265 Icoana,II | de la Tatãl, si nu Tatãl de la El. Într-adevãr, firea
266 Icoana,II | firea chipului este aceea de a fi imitarea arhetipului
267 Icoana,II | mai mult decât Set fatã de Adam si tot ceea ce se naste
268 Icoana,II | tot ceea ce se naste fatã de cel care naste. Fiindcã
269 Icoana,II | unul si sã se deosebeascã de altul, ci întregul este
270 Icoana,II | 49]. În aceastã ordine de idei Schönborn este îndreptãtit
271 Icoana,II | sã afirme cã, “conceptul de chip este analog; nu-l putem
272 Icoana,II | icoana este legitimatã de teologia trinitarã, mai
273 Icoana,II | teologia trinitarã, mai exact de iconomia relatiilor dintre
274 Icoana,III | Nucleul sãu intim este însã de naturã hristologicã, cãci
275 Icoana,III | decisiv al iconodulilor este de naturã hristologicã. Faptul
276 Icoana,III | indicã asumarea deplinã de cãtre Însusi Dumnezeu în
277 Icoana,III | simbolizatul. Din acest punct de vedere, cum am mai spus,
278 Icoana,III | ecumenice, are ca punct de “punere în abis” hristologia
279 Icoana,III | Florovski s-a fãcut purtãtorul de cuvânt al opiniei conform
280 Icoana,III | Crouzel cu a sa “Theologie de l’image chez Origene” (Paris,
281 Icoana,III | existã o afirmatie extrem de ciudatã: “Domnul este numit «
282 Icoana,III | Deut. 32, 4) spre deosebire de umbrã, de figurã, de chip;
283 Icoana,III | spre deosebire de umbrã, de figurã, de chip; cãci asa
284 Icoana,III | deosebire de umbrã, de figurã, de chip; cãci asa este Cuvântul
285 Icoana,III | În unele momente excesul de alegorism mistagogic origenian
286 Icoana,III | permis propria credintã. De fapt, problema cea mai mare
287 Icoana,III | celor nevãzute” în functie de care se organizeazã armonic
288 Icoana,III | Schönborn citat din abundentã de noi, cred cã viziunea origenianã
289 Icoana,III | o gravã lipsã pricinuitã de incapacitatea de a da “corporalitãtii
290 Icoana,III | pricinuitã de incapacitatea de a da “corporalitãtii omului
291 Icoana,III | în creatie si în planul de mântuire al lui Dumnezeu”[
292 Icoana,III | punând în paranteze orice fel de imagine sacrã. Precizãm
293 Icoana,III | credem cã el ar fi mers atât de departe încât sã nege cosmosul
294 Icoana,III | Cuvântul rãmâne Cuvântul de aceeasi fiintã cu Tatãl
295 Icoana,III | coborându-se în cele mai de jos”. Dimensiunea chenoticã
296 Icoana,III | marea Sa milostivire fatã de neamul omenesc, nu te poti
297 Icoana,III | explicãm. În calitatea Sa de a doua persoanã a Sfintei
298 Icoana,III | evanghelic, El s-a dezbrãcat de slavã “chip de rob luându-si”.
299 Icoana,III | dezbrãcat de slavã “chip de rob luându-si”. Acest lucru
300 Icoana,III | datoritã identitãtii sale de naturã cu Acesta. Iatã deci
301 Icoana,III | nu afecteazã identitatea de naturã. Similar, în icoanã
302 Icoana,III | în icoanã regãsim ideea de continuitate si pe cea de
303 Icoana,III | de continuitate si pe cea de discontinuitate. Practic,
304 Icoana,III | Prima este confectionatã de iconar din materia aflatã
305 Icoana,III | întelepciunea este precedatã de un singur dar: iubirea dumnezeiascã.
306 Icoana,III | pãmântul legând cele vãzute de cele nevãzute este iubirea.
307 Icoana,III | icoanei, iubirea îndreptatã de credincios cãtre prototipul
308 Icoana,IV | cum vom vedea, înainte de toate este de naturã doxologicã. “
309 Icoana,IV | vedea, înainte de toate este de naturã doxologicã. “Noi
310 Icoana,IV | Prin însãsi natura lor de obiecte liturgice, ele sunt
311 Icoana,IV | lui Dumnezeu ca obiecte de venerare (Ies. 21,4; Deut.
312 Icoana,IV | vedem în cazul unor elemente de cult ca mielul pascal, toiagul
313 Icoana,IV | reticenta profetilor fatã de obiectele sacre. Aceasta
314 Icoana,IV | simbolurile sacre, indicate de Dumnezeu în mod supranatural
315 Icoana,IV | deosebirii lui Dumnezeu de naturã. Prin simbolul natural
316 Icoana,IV | naturii si deosebit si liber de ea. Prin simbol ei pãstrau
317 Icoana,IV | credinta în Dumnezeu diferit de lume, transcendent ei, si
318 Icoana,IV | îi poate apãra chiar fatã de greutãtile naturii, fatã
319 Icoana,IV | greutãtile naturii, fatã de legile ei implacabile. Prin
320 Icoana,IV | lumea într-o dependentã de acest Dumnezeu personal,
321 Icoana,IV | naturii, atotputernic fatã de ea, proniator al ei si în
322 Icoana,IV | sensibile, dar si deosebirea Lui de aceste mijloace. Simboalele
323 Icoana,IV | datoritã functiei sale de mediere între lumea sensibilã
324 Icoana,IV | resping în general orice fel de comunicare a lui Hristos
325 Icoana,IV | teologia chipului” dezvoltatã de pãrintele Stãniloae ca justificare
326 Icoana,IV | prin ea însãsi mijlocul de comunicare între oameni.
327 Icoana,IV | individualistã. Din acest punct de vedere existã o mare identitate
328 Icoana,IV | existã o mare identitate de rol între fatã si cuvânt.
329 Icoana,IV | reflectã toate urmele lãsate de întâlnirea si de convorbirea
330 Icoana,IV | lãsate de întâlnirea si de convorbirea cu ceilalti
331 Icoana,IV | ceilalti, din învãtarea de la ei, din cuvântul lor
332 Icoana,IV | vibratiile sentimentelor produse de altii, sau sentimentele
333 Icoana,IV | nutrite si exprimate fatã de altii. ~Omul este fiintã
334 Icoana,IV | sã si le ia. ~Fata tine de om, pentru cã el este pentru
335 Icoana,IV | cu ei, sã se intereseze de ei si altii sã stie cã el
336 Icoana,IV | stie cã el se intereseazã de ei. Fata nu apartine cuiva
337 Icoana,IV | insului spre ceilalti. Ea tine de el, pentru cã el tine de
338 Icoana,IV | de el, pentru cã el tine de ceilalti. ~De aceea a luat
339 Icoana,IV | cã el tine de ceilalti. ~De aceea a luat Fiul lui Dumnezeu
340 Icoana,IV | aceasta interesul Lui fatã de noi, vointa de a comunica
341 Icoana,IV | Lui fatã de noi, vointa de a comunica cu noi. ~Fata
342 Icoana,IV | cu noi. ~Fata umanã e pe de o parte expresia infinitãtii
343 Icoana,IV | parte expresia infinitãtii de întelesuri spre care e orientat
344 Icoana,IV | infinitatea personalã divinã; pe de alta aratã vointa de comunicare
345 Icoana,IV | pe de alta aratã vointa de comunicare a acestei infinitãti
346 Icoana,IV | infinitatea dumnezeiascã, pe de alta vointa ei de comunicare
347 Icoana,IV | dumnezeiascã, pe de alta vointa ei de comunicare cãter ceilalti
348 Icoana,IV | trãiri a umanitãtii asumate de El în infinitatea de viatã
349 Icoana,IV | asumate de El în infinitatea de viatã si de dragoste a dumnezeirii.
350 Icoana,IV | infinitatea de viatã si de dragoste a dumnezeirii.
351 Icoana,IV | fata omeneascã cu scopul de a comunica prin ea experienta
352 Icoana,IV | vietii dumnezeiesti, trãitã de El, fratilor Sãi întru umanitate,
353 Icoana,IV | fratilor Sãi întru umanitate, de ce nu ar mentine aceastã
354 Icoana,IV | adâncurile dumnezeiesti, de ce n-ar voi ca aceastã comunicare
355 Icoana,IV | întelesuri, ci si putere de viatã. ~Credinciosii care
356 Icoana,IV | deci si al fetei asumate de Hristos; sau “Fata” dumnezeiascã,
357 Icoana,IV | dumnezeiascã, ca formã mai presus de forme a existentei Sale
358 Icoana,IV | desfãsoarã argumentatia este cel de chip sau fatã. Pentru a
359 Icoana,IV | conform învãtãturii Bisericii de Rãsãrit, omul trebuie sã
360 Icoana,IV | crestine, este reprezentat de extazul mistic, accesibil
361 Icoana,IV | accesibil unui numãr restrâns de credinciosi încã din timpul
362 Icoana,IV | Bisericii. Icoana este un obiect de închinare , deci liturgic
363 Icoana,IV | functia ei nefiind aceea de a încânta ochiul ci aceea
364 Icoana,IV | încânta ochiul ci aceea de a mijloci dialogul credinciosului
365 Icoana,IV | Respingem doar tendinta de a privi aceste obiecte sfinte
366 Icoana,IV | în Hristos, chiar înainte de a fi realizatã tehnic, asa
367 Icoana,IV | nu este încã configuratã de o razã de luminã, mod în
368 Icoana,IV | încã configuratã de o razã de luminã, mod în care nu este
369 Icoana,IV | Prototipul si icoana tin de categoria relativelor[61][
370 Icoana,IV | întotdeauna cu sine jumãtatea fatã de care se jice dublu, cãci
371 Icoana,IV | existenta legatã cumva unul de altul si prin suprimarea
372 Icoana,IV | în prototip, mai înainte de a fi executatã tehnic. Prin
373 Icoana,IV | cunoscut cu profunzime încã de filozofii platonici si neoplatonicieni.
374 Icoana,IV | situatia paradoxalã descrisã de pãrintele John Meyendorff
375 Icoana,IV | Meyendorff si consemnatã de diaconul Ioan Icã jr. în
376 Icoana,IV | care ne oferã posibilitatea de a întelege dimensiunea liturgicã,
377 Icoana,IV | si divinitãtii. Punctul de legãturã al celor trei nivele
378 Icoana,IV | icoanele, moastele, obiectele de cult, vesmintele preotesti
379 Icoana,IV | Însã, cum stim din pravila de alcãtuire a icoanelor, toate
380 Icoana,IV | materiale care sunt utilizate de iconar sunt sfintite prin
381 Icoana,IV | încã un aspect deosebit de relevant în privinta rostului
382 Icoana,IV | cadrul Bisericii. Este vorba de functia lor paidagogicã.
383 Icoana,IV | Învãtãtorului Hristos este deosebit de pregnantã. Credinciosii
384 Icoana,IV | închinarea. În aceastã ordine de idei, icoana nu este numai
385 Icoana,IV | al promovãrii învãtãturii de credintã, recunoastem rolul
386 Icoana,IV | recunoastem rolul ei eminent de transmitere a “stiintei
387 Icoana,IV | credinciosii beneficiazã de toate cunostintele implicate
388 Icoana,IV | persoanelor sfinte. ~ Dincolo de toate aceste dimensiuni
389 Icoana,IV | suflet. Putem aprecia alãturi de pãrintele Stãniloae cã icoana “
390 Icoana,IV | aceasta însãsi Sfânta Treime. De aceea icoanele au nume de
391 Icoana,IV | De aceea icoanele au nume de persoane. Prin elenu licãreste
392 Icoana,IV | învierea trupului asumat de Fiul lui Dumnezeu. Atât
393 Icoana,V | consacrat studierii modului de dispunere al icoanelor în
394 Icoana,V | despre icoane ne-am ocupat de icoana Mântuitorului, aceasta
395 Icoana,V | persoanele ce au dobândit un loc de reprezentare în bisericã
396 Icoana,V | prezenta lor în locasul de cult mãrturisesc acelasi
397 Icoana,V | decât sã exclame cuprins de uimire: “Doamne, pe toate
398 Icoana,V | Dumnezeu prin sfintii sãi de pe pãmânt, toatã voia Sa
399 Icoana,V | toatã voia Sa a fãcut-o”. ~De la început trebuie precizat
400 Icoana,V | imagini a bisericilor este de a-l introduce pe credincios
401 Icoana,V | o «teologie în imagini». De aceea pentru aprecierea
402 Icoana,V | sunt necesar cunostinte de dogmaticã, de exegeticã,
403 Icoana,V | cunostinte de dogmaticã, de exegeticã, de cult si istorie
404 Icoana,V | dogmaticã, de exegeticã, de cult si istorie a Bisericii
405 Icoana,V | Urmãrindu-se un scop atât de precis, si de înalt în acelasi
406 Icoana,V | scop atât de precis, si de înalt în acelasi timp, din
407 Icoana,V | întâmplãrii. În timp, modalitatea de zugrãvire s-a conturat într-un “
408 Icoana,V | iconografic al unui locas de cult sã fie coerent si sã
409 Icoana,V | cãlãuzitor. Dacã în momentul de fatã se poate vorbi de un
410 Icoana,V | momentul de fatã se poate vorbi de un sistem iconografic si
411 Icoana,V | religioase, deci în functie de varietatea tipurilor arhitecturale,
412 Icoana,V | tipurilor arhitecturale, de dimensiunile bisericilor
413 Icoana,V | bisericilor si suprafata de pictat. Au contribuit la
414 Icoana,V | intentiile ctitorilor ziditori de biserici, care au impus
415 Icoana,V | personalitatea”[69][69]. Putem vorbi de o diversitate mai pronuntatã
416 Icoana,V | Dupã distrugerile suferite de biserici în timpul prigoanei
417 Icoana,V | principalele modalitãti canonice de reprezentare a locurilor
418 Icoana,V | reprezentare a locurilor de cult si a icoanelor portabile.
419 Icoana,V | IX înainte se poate vorbi de “evolutia artelor sacre
420 Icoana,V | explicarea simbolicã a locasului de cult si a actelor liturgice
421 Icoana,V | compartimentele clasice ale loasului de cult si imaginile sacre
422 Icoana,V | totalitatea lucrurilor aduse de Dumnezeu la existentã prin
423 Icoana,V | naturi. Prin aceasta e un fel de altã bisericã a lui Dumnezeu,
424 Icoana,V | a lui Dumnezeu, nefãcutã de mâni, indicatã cu întelepciune
425 Icoana,V | indicatã cu întelepciune de aceasta, care e fãcutã de
426 Icoana,V | de aceasta, care e fãcutã de mâni. Aceastã totalitate
427 Icoana,V | are ca ieration cosmosul de sus, destinat puterilor
428 Icoana,V | sus, destinat puterilor de sus, iar ca naos pe cel
429 Icoana,V | sus, iar ca naos pe cel de jos, la îndemâna celor sortiti
430 Icoana,V | trãiascã o viatã legatã de simturi”[72][72]. În mod
431 Icoana,V | ce au fost arãtate cã tin de minte si ies progresiv din
432 Icoana,V | cele cele arãtate cã tin de ratiune si ies din ea prin
433 Icoana,V | înalte, biserica cea fãcutã de mâni, care îi este si model
434 Icoana,V | cum poate omul pornind de la cele ce se vãd în bisericã
435 Icoana,V | Având dintru început scopul de a arãta cerul, biserica
436 Icoana,V | realizatã în sfinti si în curs de realizare în noi. Imaginea
437 Icoana,V | spiritual, prin comuniunea de gând si de credintã stimulatã
438 Icoana,V | prin comuniunea de gând si de credintã stimulatã prin
439 Icoana,V | catehumenilor, sau doritorilor de Dumnezeu. Aceastã treaptã
440 Icoana,V | eclesialã corespunde stadiului de purificare a sufletului.
441 Icoana,V | puterea lui Dumnezeu, cel de care vor sã se apropie.
442 Icoana,V | apropie. Scene ca Judecata de Apoi sau întâmplãri din
443 Icoana,V | sensibilizeazã omul spre frica de Dumnezeu cu deschidere spre
444 Icoana,V | mai impozantã din punct de vedere arhitectonic. Forma
445 Icoana,V | Cupola centralã este dominatã de chipul lui Hristos Pantocrator (
446 Icoana,V | sunt reprezentati multime de îngeri, mijlocitori ai nostri
447 Icoana,V | cerul cu pãmântul. Partea de jos, din imediata vecinãtate
448 Icoana,V | lor, au rolul mãrturisit de a fi exemplu si întãrire
449 Icoana,V | credinciosilor, sau primitorilor de Dumnezeu, cãci naosul este
450 Icoana,V | reprezentat în Bisericã de monahi. Acestia, prin modul
451 Icoana,V | monahi. Acestia, prin modul de viatã închipuie, într-un
452 Icoana,V | acestora în bisericã este de obicei în fata altarului,
453 Icoana,V | obicei în fata altarului, de multe ori ajutând clerul
454 Icoana,V | prin intermediul icoanelor de pe el, care descoperã ochiului
455 Icoana,V | biserici este reprezentatã de altar, locul de unde preotul
456 Icoana,V | reprezentatã de altar, locul de unde preotul sau slujitorul
457 Icoana,V | Persoana umanã capabilã de cea mai mare iubire fatã
458 Icoana,V | cea mai mare iubire fatã de Dumnezeu este Fecioara Maria,
459 Icoana,V | diferitelor zone din locasul de cult, credinciosii pot vedea
460 Icoana,V | pot vedea drumul care duce de la fricã, prin credintã
461 Icoana,V | credintã cãtre dragostea de Dumnezeu. Capãtul drumului
462 Conclu | simbol crestin (alãturi de cruce), icoana. De ce acest
463 Conclu | alãturi de cruce), icoana. De ce acest demers? Pentru
464 Conclu | diferite haine, în functie de locul geografic, statutul
465 Conclu | întunecat într-un fel sau altul de explozia imagisticã si imaginarã
466 Conclu | secolului pe care îl trãim. De aceea, pentru al vedea
467 Conclu | trebuie sã ne golim mintea de continuturile idolatre.
468 Conclu | imaginile iconice, dublatã de renuntarea voitã la alte
469 Conclu | sunt” decât abur si “vânare de vânt”. ~ Concluzia ce se
470 Conclu | gãsim în fata necesitãtii de a admite adevãrul pozitiv
471 Conclu | simbolului ar pãrea lipsit de vreo necesitate. Totusi “
472 Conclu | universul liturgic în general. De aceea în partea a doua am
473 Conclu | Sfintilor Pãrinti în materie de icoanã si am constientizat
474 Conclu | esentiale ale locasului de cult si iconografia aferentã,
475 Conclu | mai usoarã. Sã nu uitãm de asemenea, cã în plinã epocã
476 Conclu | imaginii sacre) ca purtatoare de realitate spiritualã, si
477 Biblio | indo-européennes, Les Editions de Minuit, Paris, 1969, vol.
478 Biblio | Eliade, Mircea, Tratat de Istorie a Religiilor, Ed.
479 Biblio | Mystagogia, trad. rom. de D. Stãniloae, în Rev. Teologicã (
480 Biblio | indo-européennes, Les Editions de Minuit, Paris, 1969, vol.
481 Biblio | Existã un înteg ritual de gãzduire; el este prezentat
482 Biblio | el este prezentat clar de Sofocle în Oedip-Rege si
483 Biblio | Sofocle în Oedip-Rege si de Eschil si Euripide în Rugãtoarele:
484 Biblio | ospitalitate tine în mânã o ramurã de mãslin, înfãsuratã cu fire
485 Biblio | mãslin, înfãsuratã cu fire de lânã, apoi atinge cu mâna
486 Biblio | genunchiul si bãrbia persoanei de care se roagã”. (Ibidem.,
487 Biblio | distingeau patru specii de philia: a) philia naturalã
488 Biblio | a) philia naturalã sau de rudenie (physike), care
489 Biblio | physike), care îi lega pe cei de acelasi sânge; b) philia
490 Biblio | xenike), care ne aminteste de importanta ospitalitãtii
491 Biblio | erotike) între persoane de acelasi sex sau de sexe
492 Biblio | persoane de acelasi sex sau de sexe diferite”. (Ibidem,
493 Biblio | 19] Mircea Eliade, Tratat de Istorie a Religiilor, Ed.
494 Biblio | paragraf I, pp.222-224, citat de J. Borella, Criza…, p. 134.~ [
495 Biblio | 47] P.G. 26, 56 A, citat de Chr. Schönborn, Icoana lui
496 Biblio | 49][49] Sf. Grigorie de Nazianz, Die fünf…, Düsseldorf,
497 Biblio | Mystagogia, trad. rom. de D. Stãniloae, în Rev. Teologicã (
498 Biblio | învãtãtura, proprii stadiului de catehumen, rãmân valabile
499 Biblio | Heruvimii si mai mãritã fãrã de asemãnare decât Serafimii…”.~ [
|