Partea,  Capitolul

 1 IntroGen    |          limitele lucrãrii, studiul simbolului prin perspectiva oferitã
 2 IntroGen    |          destinatã în exclusivitate simbolului, debuteazã cu cazul particular
 3 IntroGen    |           contrã, pornim în studiul simbolului chiar de la origini. ~O
 4 IntroGen    |          priveste functia si logica simbolului. Iar cel de-al treilea capitol,
 5 Simbolul,I  |           nu acesta era însã sensul simbolului la greci”[6][6]. Afirmatie
 6 Simbolul,I  |           totul alt mod întelegerea simbolului decât ne este accesibilã
 7 Simbolul,II |        reveleze o atare functiune a simbolului. Acest mod de a gândi realitatea
 8 Simbolul,II |     autentic a condus la degradarea simbolului pînã la superstitie si la
 9 Simbolul,II |            a valorilor spirituale a simbolului a condus la desacralizare
10 Simbolul,II |        vedere valoarea spirirualã a simbolului însã în acest caz, formularea
11 Simbolul,II |           caz, formularea savantã a simbolului este înlocuitã cu diverse
12 Simbolul,II |       degradat si infantil, functia simbolului rãmâne aceeasi si anume
13 Simbolul,II |       început. ~Functia esentialã a simbolului este unificarea. “Un simbol
14 Simbolul,III|        FILOZOFICÃ ~  ~Astfel logica simbolului este determinatã de trei
15 Simbolul,III|        obiectul simbolizant, sensul simbolului si realitatea simbolizatã
16 Simbolul,III| reprezentare”[32][32]. ~Ambivalenta simbolului, remarcatã prin exemplele
17 Simbolul,III|           referent este, înlãuntrul simbolului însusi, o consecintã a triunghiului
18 Simbolul,III|         deci, cã structura intimã a simbolului poate fi dedusã din structura
19 Simbolul,III|          Jean Borella neîntelegerea simbolului, în structura sa prezentatã
20 Simbolul,III|          antichitate. Deconstructia simbolului s-a fãcut treptat si ea
21 Simbolul,III|         Elementele constitutive ale simbolului au fost fie negate fie li
22 Simbolul,III|         recuperãm sensul initial al simbolului, ne vom lovi de nenumãrate
23 Simbolul,III|      Neexistând un referent real al simbolului, omul s-a trezit în fata
24 Simbolul,III|        producere si de existentã al simbolului este spiritul uman. Simbolul
25 Simbolul,III|             de cea a referentului) “simbolului nu-i mai rãmâne nimic, decât
26 Simbolul,III|          odatã cã, de fapt, critica simbolului începe si se sfârseste printr-o
27 Icoana,Intro|         rezumãm aceastã definitie a simbolului, ni se pare cel mai potrivit
28 Icoana,Intro|          neutralizeze”. Polivalenta simbolului face posibilã coexistenta
29 Icoana,Intro|            functia de intermediar a simbolului. În fond, simbolul reprezintã
30 Icoana,III  |          cazul nostru este “trupul” simbolului. Dacã pentru Hristos firea
31 Icoana,III  |        leagã cele douã elemente ale simbolului: iubirea. ~
32 Conclu      |             noastre prin realitatea simbolului si a icoanei. Dacã în prima
33 Conclu      |          demersul asupra structurii simbolului ar pãrea lipsit de vreo
34 Conclu      |             radical dintre mesajele simbolului. Si nu.l vom întelege în
35 Conclu      |              Întruchiparea idealã a simbolului este icoana, acest obiect