Partea, Capitolul
1 IntroGen | intermediul Traditiei Bisericii si este încadratã de obicei
2 IntroGen | între dovezile istorice si argumentele filosofice (
3 IntroGen | Traditiei ecclesiatice, si în special asupra artelor
4 IntroGen | Din acest moment reînvie si capãtã amploare traditia
5 IntroGen | numai în domeniul artelor ci si doctrinar. Veacurile ce
6 IntroGen | continuã în acelasi sens si pe plan cultural dezvoltarea
7 IntroGen | de a refuza autoritatea si inspiratia Sfintei Scripturi,
8 IntroGen | secolele XI (Schisma din 1054) si apoi XVI (Renasterea si
9 IntroGen | si apoi XVI (Renasterea si Reforma) aceastã unitate
10 IntroGen | afectatã, iar adevãrul unic si universal al credintei a
11 IntroGen | vizibil) atât în Apus cât si în Rãsãrit: în Apus prin
12 IntroGen | multiplicarea credintelor si înmultirea bisericilor neoprotestante;
13 IntroGen | putini mai cunosc Traditia si Sfânta Scripturã si încã
14 IntroGen | Traditia si Sfânta Scripturã si încã mai putini le înteleg
15 IntroGen | iar mai apoi sã le putem si apologia? ~ Mijlocul ne
16 IntroGen | este oferit tot de Dumnezeu si este foarte bine exploatat
17 IntroGen | este foarte bine exploatat si valorizat în vremurile noastre
18 IntroGen | de istoria religiilor cât si de unii din teologii si
19 IntroGen | si de unii din teologii si filozofii contemporani:
20 IntroGen | de grup sau universalã si eshatologicã, întotdeauna
21 IntroGen | Legãtura dintre semne si simboluri este una de substantã.
22 IntroGen | de mântuire s-a folosit si se foloseste atât de semne
23 IntroGen | foloseste atât de semne cât si de imagini simbolice. Amintim
24 IntroGen | cele mai cunoscute semne si preziceri de semne consemnate
25 IntroGen | evanghelist Matei: “Neam viclean si desfrânat cere semn, si
26 IntroGen | si desfrânat cere semn, si semn nu i se va da, fãrã
27 IntroGen | Spune-ne, când vor fi acestea, si care este semnul venirii
28 IntroGen | este semnul venirii Tale si al sfârsitului veacului? (…)
29 IntroGen | cer semnul Fiului Omului si vor plânge toate semintiile
30 IntroGen | norii cerului, cu putere si cu slavã multã” (Mt. 16,
31 IntroGen | simbolurile: “Iisus le-a rãspuns si le-a zis: Dãrâmati templul
32 IntroGen | Dãrâmati templul acesta si în trei zile îl voi ridica. (…)
33 IntroGen | om care…” (Mt. 25, 14). Si exemplele s-ar putea înmulti. ~
34 IntroGen | totusi cã atât semnul cât si simbolul au calitatea de
35 IntroGen | atunci la ce bun semnele si simbolurile dacã ele tot
36 IntroGen | deplin voi cunoaste asa cum si eu deplin sunt cunoscut” (
37 IntroGen | ce ochiul nu le-a vãzut si urechea nu le-a auzit si
38 IntroGen | si urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au
39 IntroGen | apartine numai lui Dumnezeu si ea este vesnicã. În cazul
40 IntroGen | însã la un alt nivel, dar si despre lipsa acesteia. Realitatea
41 IntroGen | Dumnezeu acum sunt semnele si simbolurile. ~Dragostea
42 IntroGen | unit pe Pãrintii nostri. Si aceasta de dragul Celui
43 IntroGen | rudimentare acte religioase si, camuflat, se regãseste
44 IntroGen | camuflat, se regãseste si în gesturile profane. Concluzia
45 IntroGen | de cunoasterea crestinã. ~Si, pentru cã spatiul de dezvoltare
46 IntroGen | celebrã prin continutul si mediatizarea ei[2][2], pe
47 IntroGen | pentru theoria crestinã. Si cã acest model atunci când
48 IntroGen | simbol, expusã magistral si de profesorul de filozofie
49 IntroGen | cuvântul istoriei religiilor si concluziilor propuse de
50 IntroGen | Eliade în ce priveste functia si logica simbolului. Iar cel
51 IntroGen | urmãrind totodatã deconstructia si disparitia conceptului de
52 IntroGen | binefacerile lui Dumnezeu, cât si mânia Lui, provocatã de
53 IntroGen | Dumnezeu. Capitolele al doilea si al treilea vor scoate în
54 IntroGen | apologetic fundamentele treimice si hristologice ale icoanei,
55 IntroGen | hristologice ale icoanei, precum si posibilitatea reprezentãrii
56 IntroGen | în cultul ortodox public si privat si modul de dispunere
57 IntroGen | ortodox public si privat si modul de dispunere al acestora
58 IntroGen | douã capitole, al patrulea si al cincilea, ale lucrãrii
59 Simbolul,I | limbii române, urmãrind si consemnând eventualele modificãri
60 Simbolul,I | alcãtuit de A. T. Laurianu si J. C. Massimu publicat la
61 Simbolul,I | data sub symbolulu pânei si vinului; dara symbolulu
62 Simbolul,I | De exemplu, Ana Canarache si Vasile Breban mentioneazã
63 Simbolul,I | procedeu expresiv în artã si literaturã, prin care se
64 Simbolul,I | idee sau stare sufleteascã” si “semn conventional folosit
65 Simbolul,I | în diferite discipline, si care reprezintã notiuni,
66 Simbolul,I | modul cel mai sistematic si complet continutul cuvântului
67 Simbolul,I | În literaturã si artã) element sau enunt
68 Simbolul,I | conventionale, folosit în stiintã si tehnicãcare reprezintã sume,
69 Simbolul,I | cuvântului, cãutându-i originile si întelesurile primare. ~Dictionarele
70 Simbolul,I | sau cel al prof. Liddell si Scott, indicã pentru substantivul
71 Simbolul,I | recunoasterea detinãtorilor si pentru a dovedi relatiile
72 Simbolul,I | 7]. ~Pentru a întelege si mai bine sensul originar
73 Simbolul,I | confundat cu peregrinus, care si el este “strãin”, dar în
74 Simbolul,I | întelegându-se de asemenea si descendentii”[12][12]. Iar
75 Simbolul,I | mai ales a lui Zeus Xenios si a Atenei Xenia”, iar “alungarea
76 Simbolul,I | acestor divinitãti puternice si ar atrage dupã sine rãzbunarea
77 Simbolul,I | sa, strãinul era oaspete si philos “prieten”, cãpãtând
78 Simbolul,I | vizitã într-o tarã unde, ca si strãin, el este privat de
79 Simbolul,I | fie cu un disc. Pe o parte si pe alta discului sau pe
80 Simbolul,I | Simbolul era rupt în douã si împãrtit între stãpânul
81 Simbolul,I | împãrtit între stãpânul casei si oaspete. Fragmentele astfel
82 Simbolul,I | pãstrate de cei doi prieteni si transmise mai departe fiilor
83 Simbolul,I | strãini era una dintre ele si aceasta atrãgea asupra lui
84 Simbolul,I | legãturã cu cel de prietenie si de ospitalitate, atât divinã
85 Simbolul,I | ospitalitate, atât divinã cât si umanã. Din acest punct de
86 Simbolul,II | singur obiect (simbolul) si o singurã institutie (ospitalitatea)
87 Simbolul,II | între mentalitatea arhaicã si cea modernã existã o deosebire
88 Simbolul,II | contemporani acelei lumi si acelui tip de gândire. De
89 Simbolul,II | simbol din limba românã si am constatat cã originea
90 Simbolul,II | întreg univers spiritual si materializat într-un semnificant
91 Simbolul,II | simbolism. ~Traditia religioasã si gândirea anticilor greci
92 Simbolul,II | simbolism atât de coerent si de bine precizat precum
93 Simbolul,II | regãsit doar în marile culturi si traditii religioase. Si
94 Simbolul,II | si traditii religioase. Si în acest sens, istoria religiilor
95 Simbolul,II | hierofanie ori o teofanie, si asupra acestui lucru nu
96 Simbolul,II | astfel de fenomene direct dar si mediat. Fundamentul unui
97 Simbolul,II | era prezent simbolismul si în alte culturi decât în
98 Simbolul,II | pe piatra lui de cãpãtâi si ducea pânã la cer. Pe scarã
99 Simbolul,II | la cer. Pe scarã se urcau si se coborau multime de îngeri[
100 Simbolul,II | Axis mundi, care leagã si sustine în acelasi timp
101 Simbolul,II | sustine în acelasi timp Cerul si Pãmântul si care este înfiptã
102 Simbolul,II | acelasi timp Cerul si Pãmântul si care este înfiptã în lumea
103 Simbolul,II | numeste “Centrul lumii” si este simbolizat de piatra
104 Simbolul,II | limba ebraicã ea a primit si un nume care sã exprime
105 Simbolul,II | rupturã în spatiul omogen, ci si revelatia unei realitãti
106 Simbolul,II | pietre pot deveni “pretioase” si altfel, anume prin integrarea
107 Simbolul,II | este o “piatrã pretioasã” si a jucat un rol esential
108 Simbolul,II | socialã el semnifica puterea si suprematia; în medicinã
109 Simbolul,II | era cunoscut în alchimie si în practicile funerare.
110 Simbolul,II | principiul cosmologic yang si de aceea era investit cu
111 Simbolul,II | ales în magie, medicinã si, în epoca modernã, doar
112 Simbolul,II | iar provenienta din scoicã si legãtura acesteia cu sexualitatea
113 Simbolul,II | cazuri, calitatea jadului si a perlei (faptul de a fi
114 Simbolul,II | nemurire în cazul jadului, si Lunã – apã(maleabilitate) -
115 Simbolul,II | altele însã pentru forma si utilitatea lor.[24][24]
116 Simbolul,II | iar altele indirect (jadul si perla), prin participarea
117 Simbolul,II | sunt empirice ci teoretice si sunt legate de gãsirea unei
118 Simbolul,II | simbolului pînã la superstitie si la valoarea economico-practicã
119 Simbolul,II | miticã, prin rationalizare si degradare s-a ajuns la toate
120 Simbolul,II | în comori, pietre magice si nestemate. Pomul Vietii
121 Simbolul,II | de aur ascunsã în pãmânt si pãzitã de dragoni sau de
122 Simbolul,II | cãrora se aflau balauri si serpi se transformã în obiecte
123 Simbolul,II | cã ar fi strãbãtut Raiul si apoi sã se toarne apã în
124 Simbolul,II | aceasta din urmã se sfinteste si bolnavul se va vindeca bând
125 Simbolul,II | bând apa[26][26]. ~Coerent si corect sau degradat si infantil,
126 Simbolul,II | Coerent si corect sau degradat si infantil, functia simbolului
127 Simbolul,II | simbolului rãmâne aceeasi si anume de a valoriza un obiect
128 Simbolul,II | are caracter accidental) si continuã procesul de hierofanizare,
129 Simbolul,II | accesibil în zonele inferioare si ceea ce este inferior sã
130 Simbolul,III| simbolizant, sensul simbolului si realitatea simbolizatã sau
131 Simbolul,III| încercat sã arãtãm cã simbolul si simbolismul a fost prezent
132 Simbolul,III| ale aparatului simbolic si ce legãturã existã între
133 Simbolul,III| pune la dispozitie limbajul si conceptele cele mai potrivite.
134 Simbolul,III| care prin universalitatea si adâncimea cunostintelor
135 Simbolul,III| constituit aparatul simbolic, si anume pe “relatia asemãnãtoare
136 Simbolul,III| uneste semnificantul, sensul si referentul particular […]
137 Simbolul,III| sensul este de naturã mentalã si se identificã cu idea pe
138 Simbolul,III| accidental fie în mod esential, si este desemnat de simbol
139 Simbolul,III| care semnificantul, sensul si referentul particular nu
140 Simbolul,III| cu o precizare esntialã si care priveste modul în care
141 Simbolul,III| simbolizat de gradul inferior si este simbolizant pentru
142 Simbolul,III| timp, face distinctii dar si unificã. Dar elementul esential
143 Simbolul,III| esential care dã consistentã si permite atari functii este
144 Simbolul,III| o consecintã, realizeazã si o “diferentiere – mijlocitoare”
145 Simbolul,III| semn, el mediazã între om si lume, trezindu-ne la realitatea
146 Simbolul,III| diferentiale a subiectului si obiectului si permitându-ne,
147 Simbolul,III| subiectului si obiectului si permitându-ne, în acelasi
148 Simbolul,III| cale, superioarã acesteia si ulterioarã ei, calea negativã
149 Simbolul,III| chipuri ale celor fãrã chipuri si forme ale celor fãrã formã.
150 Simbolul,III| contemplatiile) spirituale si are nevoie de ajutoare potrivite
151 Simbolul,III| spiritelor, n.n.) fãrã formã si mai presus de lume, prin
152 Simbolul,III| ce ne sunt apropiate, ci si faptul cã, potrivit cu cuvintele
153 Simbolul,III| se ascund prin negrãite si sfinte ghicituri si trebuie
154 Simbolul,III| negrãite si sfinte ghicituri si trebuie fãcut de neapropiat
155 Simbolul,III| adevãrul adevãrul sfânt si ascuns al mintilor mai presus
156 Simbolul,III| Cãci nu fiecare e sfintit si nu e a tuturor, cum spun
157 Simbolul,III| cetelor de chip dumnezeiesc si preasfinte, ajunge sã i
158 Simbolul,III| e cu totul neasemãnãtor si de neînteles”[34][34]. ~
159 Simbolul,III| simbolului s-a fãcut treptat si ea si-a gãsit adepti în
160 Simbolul,III| critice, a fost neglijat si deci negat în realitatea
161 Simbolul,III| referentul particular, sensul si semnificantul propriu-zis.
162 Simbolul,III| strâmt al orizontalei vietii si cunoasterii, fiind privati
163 Simbolul,III| verticale spre cunoasterea si unirea cu Cel etern si infinit. ~
164 Simbolul,III| cunoasterea si unirea cu Cel etern si infinit. ~Dacã cosmologia
165 Simbolul,III| vertical între inteligibil si sensibil”, lumea corporalã
166 Simbolul,III| Aristotel “între sensibil si inteligibil nu existã nici
167 Simbolul,III| dezechilibrantã, ci acord si aproape chiar identificare”[
168 Simbolul,III| semnificantilor simbolici si sensului lor, dar un sens
169 Simbolul,III| singurul mediu de producere si de existentã al simbolului
170 Simbolul,III| termeni ai sãi, semnificantul si sensul subiectiv, produs
171 Simbolul,III| legãturã dintre semnificant si referent, odatã cu disparitia
172 Simbolul,III| dispersãrii indeterminate. Si dacã ar fi sã ne referim
173 Simbolul,III| abstractizarea (sustragerea) sensului si mai apoi a formelor de exprimare
174 Simbolul,III| critica simbolului începe si se sfârseste printr-o revolutie
175 Simbolul,III| a conceptului de simbol, si anume, (…) disparitia acestui
176 Simbolul,III| desfiintarea referentului si al sensului originar al
177 Simbolul,III| numele diverselor ideologii si plãceri trecãtoare. La sfârsitul
178 Icoana,Intro| utilizate: obiect simbolic si univers liturgic. ~ Am vãzut
179 Icoana,Intro| fatã cum poate fi definit si înteles simbolul. Dacã ar
180 Icoana,Intro| mai potrivit sã retinem ca si caracteristicã esentialã
181 Icoana,Intro| sensibilã (“cele vãzute”) si lumea inteligibilã (“cele
182 Icoana,Intro| posibilã coexistenta sensurilor si, în acelasi timp, pãstreazã “
183 Icoana,Intro| gnosticismului antisomatic si acosmic, care nu poate concepe
184 Icoana,Intro| legãtura între închinãtor si obiectul venerat. Dacã aceastã
185 Icoana,Intro| dezbaterii dintre iconoduli si iconoclasti. ~ Poate cã
186 Icoana,Intro| minte deopotrivã genialã si inspiratã care a stiut sã
187 Icoana,Intro| a fost sanctificat - ca si omul si textul sacru - prin
188 Icoana,Intro| sanctificat - ca si omul si textul sacru - prin întruparea
189 Icoana,Intro| realitãti de dimensiuni cosmice. Si totusi cum putem distinge
190 Icoana,Intro| ceea ce apartine sacrului si ceea ce apartine profanului?
191 Icoana,Intro| obiectelor sacre conditionate si implicate în actul închinãrii,
192 Icoana,Intro| sfintirea darurilor în Trupul si Sângele Mântuitorului Hristos. ~
193 Icoana,Intro| pierdut. Totul trebuie salvat si adus ca jertfã Celui înviat.
194 Icoana,Intro| intermediul imaginilor (ca si a sunetului, în muzica liturgucã).
195 Icoana,Intro| asociatã strâns cu dezvoltarea si cristalizarea teologiei
196 Icoana,I | controversã care a opus ortodoxia si heterodoxia a fost pricinuitã
197 Icoana,I | Desfãsuratã în secolele VIII si IX d. Ch., controversa a
198 Icoana,I | ale vremii, de la împãrati si nobili pânã la celebrii
199 Icoana,I | complet din spatiul liturgic, si altul moderat, care accepta
200 Icoana,I | adoptatã fatã de ele. Cum zice si Leonid Uspensky “dupã unii,
201 Icoana,I | imaginea lui Hristos, dar nu si pe cele ale Fecioarei si
202 Icoana,I | si pe cele ale Fecioarei si ale sfintilor; în sfârsit,
203 Icoana,I | le justifica întemeierea. Si aceasta a rãmas atitudinea
204 Icoana,I | onorãm figurile (typos) si umbrele - ca pe niste simboluri
205 Icoana,I | ca pe niste simboluri si închipuiri ale Bisericii,
206 Icoana,I | Bisericii, dar preferãm harul si adevãrul, primind acest
207 Icoana,I | smereniei lui Dumnezeu-Cuvântul si ajungem sã-I pomenim locuirea
208 Icoana,I | Moartea Lui mântuitoare si, de aici, izbãvirea pe care
209 Icoana,I | dintre teologia icoanei si hristologie. Întotdeauna,
210 Icoana,I | legitimeazã imaginile sacre si venerarea lor. ~Problema
211 Icoana,I | de naturã dintre imagine si prototip, ceea ce-i face
212 Icoana,I | unitatea dintre “cele vãzute” si “cele nevãzute” se realizeazã
213 Icoana,I | persoana Mântuitorului, si nu în natura Sa. Acesta
214 Icoana,I | chip negrãit -”neamestecat si neîmpãrtit” - cele douã
215 Icoana,I | 45][45]. ~Materia poate si este sfintitã prin harul
216 Icoana,I | dintre adorare (latreia) si venerare (douleia), arãtându-se
217 Icoana,I | care astãzi ne par clare si simple, sunt rodul unor
218 Icoana,I | crestine. Asa se explicã si absenta în zilele noastre
219 Icoana,I | X-XI d. Ch. Semnificatia si miza luptei contra iconoclasmului
220 Icoana,I | Bisericii, sângele martirilor si al mãrturisitorilor ei,
221 Icoana,I | ei, experienta spiritualã si întelepciunea Pãrintilor
222 Icoana,I | poporului dreptcredincios, tãria si curajul Episcopilor rãmasi
223 Icoana,I | miza luptei nu era arta si nici rolul didactic sau
224 Icoana,I | mãrturisirea dogmei Întrupãrii si, implicit, antropologia
225 Icoana,II | douã planuri: triadologic si hristologic. Din punctul
226 Icoana,II | icoana este semnificativã si legitimatã prin însesi teologia
227 Icoana,II | persoanele Sfintei Treimi si natura divinã. Exact în
228 Icoana,II | care vorbesc despre Fiul ca si chip al Tatãlui: “El este
229 Icoana,II | atât filozofia greacã cât si teologia crestinã Arie percepea,
230 Icoana,II | Fiul nu este subordonat si inferior Tatãlui, la fel
231 Icoana,II | Dumnezeu, Domn, Creator si Fãcãtor. Toate acestea trebuie
232 Icoana,II | Toate acestea trebuie sã fie si în chip, încât cel care
233 Icoana,II | arienii, Fiul este creat, si nu vesnic, atunci El nu
234 Icoana,II | Sfintii Atanasie cel Mare si Grigorie de Nazianz. Ultimul
235 Icoana,II | corelatie decisivã între chip si fiinta divinã: “Îl numim
236 Icoana,II | aceeasi fiintã (cu Tatãl) si pentru cã vine de la Tatãl,
237 Icoana,II | pentru cã vine de la Tatãl, si nu Tatãl de la El. Într-adevãr,
238 Icoana,II | fi imitarea arhetipului si a aceluia al cãrui chip
239 Icoana,II | este chip viu al Celui viu, si având neschimbarea mai mult
240 Icoana,II | mult decât Set fatã de Adam si tot ceea ce se naste fatã
241 Icoana,II | cumva sã semene cu unul si sã se deosebeascã de altul,
242 Icoana,II | mai mult, este acelasi si nu o asemãnare”[49][49].
243 Icoana,II | putem aplica lui Dumnezeu si creatiei fãrã sã acentuãm
244 Icoana,II | lumii create, între chip si model neasemãnarea este
245 Icoana,II | simplã a lui Dumnezeu, chipul si modelul sunt în mod desãvârsit
246 Icoana,II | Fiul este “chip” al Tatãlui si icoana este “chip” al Fiului.
247 Icoana,II | relatiilor dintre Tatãl si Fiul. Totusi, ne putem întreba
248 Icoana,II | comensurabilã relatia dintre Tatãl si Fiul cu aceea dintre icoanã
249 Icoana,II | Fiul cu aceea dintre icoanã si prototipul reprezentat?
250 Icoana,II | poate pãrea artificialã. Si totusi ea este legitimã.
251 Icoana,II | atât a triadologiei cât si a iconografiei. ~ ~
252 Icoana,III | unui “chip consubstantial si desãvârsit” rãmâne fundamental”[
253 Icoana,III | Persoana Sa a lumii, a omului si a istoriei, pentru icoanã,
254 Icoana,III | trup” - simbolizantul, si totodatã un “suflet” - simbolizatul.
255 Icoana,III | spus, atât iconografia cât si hristologia reprezintã triumful
256 Icoana,III | Lumea “celor vãzute” poate si trebuie sã fie pretuitã
257 Icoana,III | chez Origene” (Paris, 1956) si Marguerite Harl cu lucrarea “
258 Icoana,III | o acordã trupului, lumii si istoriei. Fãrã a le nega,
259 Icoana,III | sens pozitiv în creatie si în planul de mântuire al
260 Icoana,III | apartine realmente Cuvântului si dacã Cuvântul rãmâne Cuvântul
261 Icoana,III | raport cu caracterul necreat si nefinit al firii dumnezeiesti,
262 Icoana,III | relatiei dintre simbolizant si simbolizat. În ciuda acestui
263 Icoana,III | Hristos îl reprezintã ca si chip desãvârsit pe cel care
264 Icoana,III | continuitatea dintre chip si Prototip. În acelasi timp
265 Icoana,III | discontinuitate între firea Sa creatã si cea necreatã, dar care nu
266 Icoana,III | regãsim ideea de continuitate si pe cea de discontinuitate.
267 Icoana,III | prototipul reprezentat, icoana si cel zugrãvit în ea sunt
268 Icoana,III | aflatã la îndemâ, creatã si limitatã, în timp ce ultima
269 Icoana,III | indicã unitatea teologiei si iconografiei: la fel cum
270 Icoana,III | realitãti distincte - icoana si persoana Mântuitorului. ~
271 Icoana,III | În ierarhia virtutilor si a harurilor divine, întelepciunea
272 Icoana,III | deopotrivã al cosmosului si al omului. Axul care strãbate
273 Icoana,III | Axul care strãbate cerul si pãmântul legând cele vãzute
274 Icoana,III | nevãzute este iubirea. Similar, si în cazul icoanei, iubirea
275 Icoana,III | adorat unificã simbolizantul si simbolizatul. Astfel, Sfântul
276 Icoana,III | obiectul” închinãrii, si puntea care leagã cele douã
277 Icoana,IV | lucrarea sa “Spiritualitate si comuniune în liturghia ortodoxã”,
278 Icoana,IV | în “Preliminarii” rolul si semnificatia sfintelor icoane
279 Icoana,IV | închinãm Domnului Hristos si cinstim pe Maica Domnului
280 Icoana,IV | cinstim pe Maica Domnului si pe sfinti, si prin icoanele
281 Icoana,IV | Maica Domnului si pe sfinti, si prin icoanele care îi reprezintã”[
282 Icoana,IV | neotestamentar, crestin, si cel veterotestamentar, iudaic.
283 Icoana,IV | Testament interzice chipurile si asemãnãrile lui Dumnezeu
284 Icoana,IV | Dumnezeu în obiectele naturale si cu deosebire în simbolurile
285 Icoana,IV | mãririi lui Dumnezeu în toate si în mod special în anumite
286 Icoana,IV | supranatural cã a lucrat si lucreazã, adicã în simboalele
287 Icoana,IV | naturã. Prin simbolul natural si sacru se mentinea constiinta
288 Icoana,IV | personal, superior naturii si deosebit si liber de ea.
289 Icoana,IV | superior naturii si deosebit si liber de ea. Prin simbol
290 Icoana,IV | de lume, transcendent ei, si practicau o legãturã concretã
291 Icoana,IV | fatã de ea, proniator al ei si în mod deosebit al oamenilor. ~
292 Icoana,IV | simboalele sale sacre, dar si prin toatã natura vãzutã
293 Icoana,IV | mijloace sensibile, dar si deosebirea Lui de aceste
294 Icoana,IV | fatã cãtre fatã”, dintre om si Dumnezeu. ~ Iatã deci, justificarea
295 Icoana,IV | mediere între lumea sensibilã si lumea inteligibilã, putem
296 Icoana,IV | cadrul cultului, între om si Dumnezeu. În termeni metaforici,
297 Icoana,IV | veritabilã fereastrã prin care om si Dumnezeu se pot privi fatã
298 Icoana,IV | identitate de rol între fatã si cuvânt. Amândouã sunt date
299 Icoana,IV | existã numai pentru sine, ci si pentru ceilalti, sau se
300 Icoana,IV | comunicare cu ceilalti. În fata si cuvântul lui se reflectã
301 Icoana,IV | cuvântul lui se reflectã si se realizeazã constiinta
302 Icoana,IV | urmele lãsate de întâlnirea si de convorbirea cu ceilalti
303 Icoana,IV | oral sau scris. În fata si în cuvintele fiecãruia se
304 Icoana,IV | fiecãruia se pãstreazã urmele si vibratiile sentimentelor
305 Icoana,IV | sau sentimentele nutrite si exprimate fatã de altii. ~
306 Icoana,IV | sunt între ei, dorind sã si le dea, sau sã si le ia. ~
307 Icoana,IV | dorind sã si le dea, sau sã si le ia. ~Fata tine de om,
308 Icoana,IV | sã se intereseze de ei si altii sã stie cã el se intereseazã
309 Icoana,IV | în infinitatea de viatã si de dragoste a dumnezeirii.
310 Icoana,IV | sã se facã în continuare si prin fata Sa, care cuprinde
311 Icoana,IV | concentrat toate cuvintele Sale si care comunicã mai mult decât
312 Icoana,IV | nu numai întelesuri, ci si putere de viatã. ~Credinciosii
313 Icoana,IV | sfârsitul veacurilor, ci si fata Lui umanã si prin ea “
314 Icoana,IV | veacurilor, ci si fata Lui umanã si prin ea “Fata” dumnezeirii
315 Icoana,IV | tuturor fetelor omenesti, deci si al fetei asumate de Hristos;
316 Icoana,IV | al oricãrei expresivitãti si comunicãri interpersonale
317 Icoana,IV | noastrã terestrã trebuie ca si noi sã-l privim în fatã,
318 Icoana,IV | eclesial - sintezã a artelor” si “Lavra Sfânta Treime - Sfântul
319 Icoana,IV | Treime - Sfântul Serghie si Rusia”[60][60], icoana nu
320 Icoana,IV | interdependenta dintre om, Dumnezeu si icoanã desfãsuratã în cadrul
321 Icoana,IV | închinare , deci liturgic si simbolic totodatã, nicidecum
322 Icoana,IV | sfinte decontextualizându-le si ignorând matricea lor formativã:
323 Icoana,IV | existã în El în potentã si poate fi pururea vãzutã
324 Icoana,IV | realizatã tehnic, asa cum si umbra subzistã pururea în
325 Icoana,IV | verosimilului a spune cã Hristos si icoana Lui sunt simultane. ~
326 Icoana,IV | sunt simultane. ~Prototipul si icoana tin de categoria
327 Icoana,IV | relativelor[61][61], ca si dublul si jumãtatea. Cãci
328 Icoana,IV | relativelor[61][61], ca si dublul si jumãtatea. Cãci prototipul
329 Icoana,IV | icoana a cãrui prototip este, si dublul introduce întotdeauna
330 Icoana,IV | lucruri care subzistã si se gândesc în acelasi timp
331 Icoana,IV | închinarea nu va fi alta, ci una si aceeasi pentru amândouã. ~
332 Icoana,IV | pentru amândouã. ~Prototipul si icoana îsi au existenta
333 Icoana,IV | legatã cumva unul de altul si prin suprimarea unuia este
334 Icoana,IV | unuia este suprimat împreunã si celãlalt, precum atunci
335 Icoana,IV | dublul e împreunã suprimatã si jumãtatea. Prin urmare nu
336 Icoana,IV | chipul) Lui sã fie în potentã si sã existe pururea în prototip,
337 Icoana,IV | cã în El este veneratã (si închinatã) împreunã si icoana
338 Icoana,IV | si închinatã) împreunã si icoana Lui, suprimã însãsi
339 Icoana,IV | studitului care vede în icoanã si prototip cele douã jumãtãti
340 Icoana,IV | încã de filozofii platonici si neoplatonicieni. Este vorba
341 Icoana,IV | indisolubilã dintre micro si macro cosmos. Omul si universul
342 Icoana,IV | micro si macro cosmos. Omul si universul sunt cele douã
343 Icoana,IV | tot ceea ce este jos este si sus, tot ceea ce este sus
344 Icoana,IV | tot ceea ce este sus este si jos”. Probabil asa se explicã
345 Icoana,IV | pãrintele John Meyendorff si consemnatã de diaconul Ioan
346 Icoana,IV | între politicã imperialã si sfintenie monahalã”, cã “
347 Icoana,IV | misterul cosmosului, omului si divinitãtii. Punctul de
348 Icoana,IV | prilejuiesc deplina constientizare si asumare a armoniei universale.
349 Icoana,IV | doilea rând omul, mijlocitor si destinatar al harului sfintitor;
350 Icoana,IV | templului - pronaos, naos si altar - contribuie la implinirea
351 Icoana,IV | unitãtii dintre cosmos, om si Dumnezeu. Pe mãsurã ce omul
352 Icoana,IV | ierurgii speciale, la fel cum si iconarul primeste o binecuvântare
353 Icoana,IV | poate lipsi din pregãtirea si perpetuarea cultului ortodox. ~
354 Icoana,IV | cum sã facã acest lucru si farã a fi învãtati credinta
355 Icoana,IV | un mediu al închinãrii ci si un obiect cu intentii pedagogice
356 Icoana,IV | în vizualizarea scenelor si în persoanelor sfinte. ~
357 Icoana,IV | relatia aceasta dintre imagine si prototip, la fel cum o tainã
358 Icoana,IV | dintre lumea celor vãzute si a celor nevãzute, sau dintre
359 Icoana,IV | nevãzute, sau dintre trup si suflet. Putem aprecia alãturi
360 Icoana,IV | uneste trecutul cu prezentul si cu viitorul eshatologic
361 Icoana,IV | îngãduie sã ne depãsim timpul si sã întrevedem veacul viitor
362 Icoana,IV | pentru cã prin ea transpare si Cel ce nu are început si
363 Icoana,IV | si Cel ce nu are început si sfârsit si margine în puterile
364 Icoana,IV | nu are început si sfârsit si margine în puterile Lui.
365 Icoana,IV | Dumnezeu. ~Dar eternitatea si infinitatea vietii spre
366 Icoana,IV | divin fãcut om din iubire si ale ipostasurilor umane
367 Icoana,IV | dumnezeiesc Cel întrupat si odatã cu aceasta însãsi
368 Icoana,IV | licãreste o esentã eternã si infinitã, ci o persoanã
369 Icoana,IV | personal. E o eternitate si o infinitate care ne vorbeste
370 Icoana,IV | infinitate care ne vorbeste si cu care vorbim, cu care
371 Icoana,IV | cu care suntem în dialog si care-si revarsã eternitatea
372 Icoana,IV | care-si revarsã eternitatea si infinitatea lor ajutãtoare,
373 Icoana,IV | revãrsatã în trup ridicã si trupul la viata eternã prin
374 Icoana,IV | eternitatea personalã, cât si prin faptul cã ea ne aratã
375 Icoana,V | atmosferã potrivitã cultului si închinãrii. Valoarea esteticã
376 Icoana,V | dogmaticã, de exegeticã, de cult si istorie a Bisericii s.a.. ~
377 Icoana,V | un scop atât de precis, si de înalt în acelasi timp,
378 Icoana,V | încât ansamblul arhitectural si iconografic al unui locas
379 Icoana,V | locas de cult sã fie coerent si sã exprime un principiu
380 Icoana,V | de un sistem iconografic si arhitecutral al bisericilor
381 Icoana,V | El s-a format cu încetul si a variat dupã epoci si regiuni
382 Icoana,V | încetul si a variat dupã epoci si regiuni potrivit si cu evolutia
383 Icoana,V | epoci si regiuni potrivit si cu evolutia arhitecturii
384 Icoana,V | dimensiunile bisericilor si suprafata de pictat. Au
385 Icoana,V | Au contribuit la aceasta si ideile sau curentele teologice (
386 Icoana,V | cegetarea crestinã, gusturile si intentiile ctitorilor ziditori
387 Icoana,V | preferintele lor, precum chiar si fantezia pictorilor însisi,
388 Icoana,V | stilurilor arhitecturale si iconografice, mai cu seamã
389 Icoana,V | timpul prigoanei iconoclaste si stabilirea definitivã a
390 Icoana,V | diversitatea iconograficã si s-au stabilit principalele
391 Icoana,V | reprezentare a locurilor de cult si a icoanelor portabile. Astfel,
392 Icoana,V | dupã principii riguroase si reguli precise”[70][70]. ~ “
393 Icoana,V | acestui program iconografic si care fixeazã si rânduieste
394 Icoana,V | iconografic si care fixeazã si rânduieste locul fiecãrei
395 Icoana,V | ortodoxã, care au gândit si scris în legãturã cu explicarea
396 Icoana,V | simbolicã a locasului de cult si a actelor liturgice care
397 Icoana,V | Constantinopulului (Descrierea bisericii si explicare misticã) si arhiepiscopul
398 Icoana,V | bisericii si explicare misticã) si arhiepiscopul Simeon al
399 Icoana,V | dumnezeiescul locas). ~ Arhitectura si iconografia bisericii fiind
400 Icoana,V | clasice ale loasului de cult si imaginile sacre care le
401 Icoana,V | Mãrturisitorul între Cosmos, suflet si Bisericã existã o asemãnare
402 Icoana,V | Biserica fiind modelul si germenele sfintitor al amândurora: ~“
403 Icoana,V | a lui Dumnezeu este chip si icoanã a întregului cosmos,
404 Icoana,V | constãtãtor din fiinte vãzute si nevãzute, avãnd acceasi
405 Icoana,V | nevãzute, avãnd acceasi unitate si distinctie ca si el. ~Ca
406 Icoana,V | unitate si distinctie ca si el. ~Ca edificiu, aceasta
407 Icoana,V | destinat numai preotilor si liturghisitorilor, pe care
408 Icoana,V | care îl numim ieration, si în cel lãsat pe seama întregului
409 Icoana,V | numim naos. ~[…] Tot asa si totalitatea lucrurilor aduse
410 Icoana,V | constãtãtor din fiinte spirituale si netrupesti si în cosmosul
411 Icoana,V | spirituale si netrupesti si în cosmosul acesta sensibil
412 Icoana,V | cosmosul acesta sensibil si corporal, tesut grandios
413 Icoana,V | grandios din multe forme si naturi. Prin aceasta e un
414 Icoana,V | asemãnãtor Biserica este chip si al sufletului omenesc: ~“
415 Icoana,V | arãtate cã tin de minte si ies progresiv din ea, le
416 Icoana,V | arãtate cã tin de ratiune si ies din ea prin desfãsurare,
417 Icoana,V | bisericã a lui Dumnezeu si dumnezeesc sufletul sãu.
418 Icoana,V | fãcutã de mâni, care îi este si model prin diferitele simboale
419 Icoana,V | Recapitulare realizatã în sfinti si în curs de realizare în
420 Icoana,V | noi. Imaginea predominantã si care exprimã ceea ce am
421 Icoana,V | suntem “trupul lui Hristos, si mãdulare fiecare în parte” (
422 Icoana,V | iar aceasta înlesneste ca si între noi sã fie o legãturã
423 Icoana,V | prin comuniunea de gând si de credintã stimulatã prin
424 Icoana,V | vederea icoanei Lui, cât si prin Sfânta Împãrtãsanie,
425 Icoana,V | treptat din pronaos în naos si apoi în altar. În mod traditional,
426 Icoana,V | din pronaos, în mãretia si puterea lui Dumnezeu, cel
427 Icoana,V | intrarea în bisericã cuviosi si asceti. Toti acestia, prin
428 Icoana,V | mãrturisit de a fi exemplu si întãrire credinciosilor,
429 Icoana,V | prin imitarea lui Hristos si prin împãrtãsirea cu Sfintele
430 Icoana,V | asezat frontal între naos si altar, rolul sãu fiind atât
431 Icoana,V | fiind atât despãrtitor cât si unificator. Despãrtitor
432 Icoana,V | deosebirea dintre preotia haricã si cea universalã, si unificator
433 Icoana,V | haricã si cea universalã, si unificator prin intermediul
434 Icoana,V | slujitorul conduce cultul si unde se sãvârseste Jertfa
435 Icoana,V | sezând, cu coatele îndoite si mâinile ridicate în rugãciune
436 Icoana,V | cetele îngeresti: serafimii si heruvimii[77][77]. Rolul
437 Icoana,V | Hristos, Sfintii Trei Ierarhi si Heruvimii si Serafimii. ~
438 Icoana,V | Trei Ierarhi si Heruvimii si Serafimii. ~Din descrierea
439 Icoana,V | Dumnezeu. Capãtul drumului este si scopul scopul vietii omului,
440 Icoana,V | scopului le este sustinutã si mijlocitã atât pe verticalã
441 Icoana,V | pe verticalã prin sfinti si îngeri, cât si pe orizontalã
442 Icoana,V | prin sfinti si îngeri, cât si pe orizontalã prin intermediul
443 Conclu | prin realitatea simbolului si a icoanei. Dacã în prima
444 Conclu | altul de explozia imagisticã si imaginarã a secolului pe
445 Conclu | cunoaste cui ne închinãm si dacã suntem idolatrii sau
446 Conclu | mai întâi în imaginatie si mai apoi în cele mai “ascunse”
447 Conclu | vom mai putea suprapune – si acesta este testul - atunci
448 Conclu | celor ce nu sunt” decât abur si “vânare de vânt”. ~ Concluzia
449 Conclu | crestinãtatea modernã este si ea invitatã la conversuinea
450 Conclu | fundamente, o întoarce pe dos si o deschide spre invizibil,
451 Conclu | spre invizibil, transpatial si semantic, alternativa “apostaziei
452 Conclu | dintre mesajele simbolului. Si nu.l vom întelege în întregul
453 Conclu | icoanã, în special, cât si la întreg universul liturgic
454 Conclu | Pãrinti în materie de icoanã si am constientizat rând pe
455 Conclu | esentiale ale locasului de cult si iconografia aferentã, tocmai
456 Conclu | nestãvilitã a imaginilor si a imaginarului. Atunci demersul
457 Conclu | noi însine iar mai apoi si pe altii, valoarea imaginii
458 Conclu | de realitate spiritualã, si printr-o educatie adecvatã
459 Conclu | este închinare la idoli si ceea ce este bineplãcut
460 Biblio | Minuit, Paris, 1969, vol. I si vol. II ~5. Besançon,
461 Biblio | 9. Conarache, Ana si Breban, Vasile, Mic dictionar
462 Biblio | Eliade, Mircea, Cosmologie si alchimie babilonianã, Ed.
463 Biblio | Eliade, Mircea, Imagini si simboluri, Humanitas, Bucuresti,
464 Biblio | Eliade, Mircea, Sacrul si profanul, Humanitas, Bucuresti,
465 Biblio | Dictionar latin – român, Ed. St. si Encicl., Bucuresti, 1983 ~
466 Biblio | 1983 ~19. Laurianu, A.T. si Massimu, J.C., Dictionariulu
467 Biblio | Sibiu), an 1944, nr. 3 – 4 si nr. 7 – 8 ~21. Porfir,
468 Biblio | I: Discursuri teologice si etice, Sibiu, Deisis, 1998 ~
469 Biblio | Dumitru, Spiritualitate si comuniune în Liturghia ortodoxã,
470 Biblio | Biserica ortodoxã românã si modernitatea (I), în Dilema,
471 Biblio | R. Patapievici. Niceea si Galilei: 325 & 1633, în
472 Biblio | 3][3] A.T. Laurianu si J.C. Massimu, Dictionariulu
473 Biblio | 4][4] Ana Conarache si Vasile Breban, Mic dictionar
474 Biblio | I, Cap. 7, pp. 87 – 101 si vol. II, Cap. 4, pp. 335 –
475 Biblio | Dictionar latin – român, Ed. St. si Encicl., Bucuresti, 1983,
476 Biblio | de Sofocle în Oedip-Rege si de Eschil si Euripide în
477 Biblio | Oedip-Rege si de Eschil si Euripide în Rugãtoarele:
478 Biblio | atinge cu mâna genunchiul si bãrbia persoanei de care
479 Biblio | sânge; b) philia înte gazde si oaspeti (xenike), care ne
480 Biblio | 21] Mircea Eliade, Sacrul si profanul, Humanitas, Bucuresti,
481 Biblio | Mircea Eliade, Cosmologie si alchimie babilonianã, Ed.
482 Biblio | Stãniloae, Spiritualitate si comuniune în Liturghia ortodoxã,
483 Biblio | I: Discursuri teologice si etice, Sibiu, Deisis, 1998~ [
484 Biblio | nr. 3 – 4, pp. 162 – 181 si nr. 7 – 8, pp. 335 – 365.~ [
485 Biblio | Constantinopolului, Descrierea bisericii si explicare misticã, Migne,
486 Biblio | stadiu poate fi considerat si ca o stare perpetuã a celor
487 Biblio | cinstitã decât Heruvimii si mai mãritã fãrã de asemãnare
|