Partea,  Capitolul

 1 Simbolul,II |         pietrele devin simboluri sacre prin participarea lor la
 2 Simbolul,II |     excelentã, ai unei substante sacre sau ai valorilor absolute.
 3 Simbolul,III|         originar al simbolurilor sacre a condus lumea la înlocuirea
 4 Icoana,Intro| respectiv totalitatea obiectelor sacre conditionate si implicate
 5 Icoana,Intro|   patristice la edificarea artei sacre o reprezintã evidentierea
 6 Icoana,Intro| liturgucã). Desigur bazele artei sacre sunt eminamente teologice.
 7 Icoana,I    |         referitoare la imaginile sacre utilizate în cultul bisericesc.
 8 Icoana,I    |         anumitã mãsurã imaginile sacre, dar nu recunostea atitudinea
 9 Icoana,I    |    Hristos legitimeazã imaginile sacre si venerarea lor. ~Problema
10 Icoana,II   |   Asumându-ne rigoarea “stiintei sacre” (cf. Sf. Toma) trebuie
11 Icoana,III  |   decadent el respinge imaginile sacre antice, în consecintã punând
12 Icoana,IV   |    admitea valoarea simbolurilor sacre, întelese ca semne vizibile
13 Icoana,IV   |     profetilor fatã de obiectele sacre. Aceasta cu atât mai mult
14 Icoana,IV   |         deosebire în simbolurile sacre, indicate de Dumnezeu în
15 Icoana,IV   |    lucreazã, adicã în simboalele sacre folosite în cult. Prin idoli
16 Icoana,IV   |   cazurile, prin simboalele sale sacre, dar si prin toatã natura
17 Icoana,IV   |    Dumnezeu, statutul obiectelor sacre se modificã simtitor. Cum
18 Icoana,IV   |     legitimeazã deplin imaginile sacre. Pentru pãrintele Stãniloae
19 Icoana,IV   |          transmitere a “stiintei sacre”. Privindu-le, credinciosii
20 Icoana,IV   |        dimensiuni ale imaginilor sacre, nu trebuie sã pierdem din
21 Icoana,V    |       vorbi de “evolutia artelor sacre dupã principii riguroase
22 Icoana,V    |    loasului de cult si imaginile sacre care le însotesc. ~Dupã
23 Conclu      |     natura cultului cu imaginile sacre, poate cã demersul asupra
24 Conclu      |        bate valorizarea imaginii sacre) ca purtatoare de realitate