Partea, Capitolul
1 IntroGen | despre autoritatea generalã a Traditiei ecclesiatice,
2 IntroGen | amploare traditia pãgânã a antichitãtii greco-romane.
3 IntroGen | oricãrei autoritãti religioase a Traditiei Bisericii, nu
4 IntroGen | pentru unii intelectuali de a refuza autoritatea si inspiratia
5 IntroGen | Biserica primului mileniu, a celor sapte sinoade ecumenice,
6 IntroGen | sapte sinoade ecumenice, a fost caracterizatã prin
7 IntroGen | Reforma) aceastã unitate a fost afectatã, iar adevãrul
8 IntroGen | si universal al credintei a fost pus sub semnul îndoielii.
9 IntroGen | Schisma începutã în 1054 a fost doar primul pas pe
10 IntroGen | primul pas pe un drum care nu a încetat sã fãrâmiteze Biserica (
11 IntroGen | neoprotestante; în Rãsãrit prin a(uto)cefalizarea Bisericii
12 IntroGen | 16, 30). Mântuitorul nu a fãcut economie nici în ceea
13 IntroGen | s-ar putea înmulti. ~Fãrã a intra aici în detalii filologice
14 IntroGen | acesteia. Realitatea însesi a conditiei umane actuale
15 IntroGen | decât o cunoastere partialã a lui Dumnezeu. Fatã de ceea
16 IntroGen | simbolurile. ~Dragostea adevãratã a fãcut posibilã unitatea
17 IntroGen | posibilã unitatea de credintã a Bisericii primului mileniu.
18 IntroGen | doveditã de aderarea liberã a tuturor credinciosilor la
19 IntroGen | de credintã. Mântuitorul a exprimat credinta prin simboluri,
20 IntroGen | religiilor Mircea Eliade a demonstrat în multe rânduri
21 IntroGen | cã spatiul de dezvoltare a crestinismului european
22 IntroGen | crestinismului european a fost cultura greco-romanã,
23 IntroGen | particular al obiectului care a dat numele conceptului general
24 IntroGen | afectãm natura generalã a problemei ci, din contrã,
25 IntroGen | intermediul excelentului studiu a lui Jean Borella Criza simbolismului
26 IntroGen | anti-simbolismului religios. ~Partea a doua va supune atentiei
27 IntroGen | capitolul intâi al pãrtii a doua prezintã cele mai importante
28 IntroGen | reprezentarea iconograficã a chipului lui Dumnezeu. Capitolele
29 Simbolul,I | române, cel alcãtuit de A. T. Laurianu si J. C. Massimu
30 Simbolul,I | sacramentele: echaristi’a, de essemplu, e data sub
31 Simbolul,I | reprezintã expunerea succintã a dogmelor fundamentale ale
32 Simbolul,I | acesta este modul propriu de a întelege simbolul al tuturor
33 Simbolul,I | detinãtorilor si pentru a dovedi relatiile de ospitalitate
34 Simbolul,I | anterior”[7][7]. ~Pentru a întelege si mai bine sensul
35 Simbolul,I | are rãdãcinile, anume cea a ospitalitãtii. Ne va cãlãuzi
36 Simbolul,I | cãlãuzi o lucrare substantialã a marelui savant Émile Benveniste,
37 Simbolul,I | reciprocã) prin obligatia de a compensa o anume prestatie
38 Simbolul,I | anume prestatie de care el a fost beneficiar”[11][11]. ~
39 Simbolul,I | protectia zeilor, mai ales a lui Zeus Xenios si a Atenei
40 Simbolul,I | ales a lui Zeus Xenios si a Atenei Xenia”, iar “alungarea
41 Simbolul,I | întâi ea este o virtute a Zeilor cu care ei îi înconjoarã
42 Simbolul,I | este nivelul uman: pentru a dobândi virtutile divine,
43 Simbolul,II | vom arãta cã acest mod de a gândi realitatea nu a fost
44 Simbolul,II | de a gândi realitatea nu a fost unul accidental, raportat
45 Simbolul,II | institutie (ospitalitatea) a unei culturi religioase,
46 Simbolul,II | caracteristicã generalã a lumii antice. Demersul ni
47 Simbolul,II | pare obligatoriu pentru a constientiza mai întâi cã,
48 Simbolul,II | crestine. ~În prima parte a lucrãrii am cãutat provenienta
49 Simbolul,II | reveleze o atare functiune a simbolului. Acest mod de
50 Simbolul,II | simbolului. Acest mod de a gândi realitatea caracteriza
51 Simbolul,II | simbolic (sau simbolism), deci a unui fenomen mediat, este
52 Simbolul,II | sau actul simbolic. Pentru a arãta cum era prezent simbolismul
53 Simbolul,II | Vechiul Testament, Iacob a vãzut în vis o scarã care
54 Simbolul,II | 20]. Apoi aceastã piatrã a devenit sfântã pentru cã
55 Simbolul,II | devenit sfântã pentru cã ea a fost “obiectul” unei revelatii.
56 Simbolul,II | simbolizat de piatra de pe care a avut loc viziunea. În limba
57 Simbolul,II | viziunea. În limba ebraicã ea a primit si un nume care sã
58 Simbolul,II | o “piatrã pretioasã” si a jucat un rol esential in
59 Simbolul,II | se credea cã este hranã a duhurilor; iar daoistii
60 Simbolul,II | nãscutã din Lunã”, pentru cã a fost descoperitã în scoicã -
61 Simbolul,II | feminitãtii creatoare, perla a reprezentat principiul cosmologic
62 Simbolul,II | îngloba forta germinativã a apei din care ea provine;
63 Simbolul,II | cu sexualitatea femininã a fãcut sã fie folositã ca
64 Simbolul,II | piatrã ginecologicã. Medicina a folosit-o pânã târziu pentru
65 Simbolul,II | piatrã funerarã avea rolul de a regenera pe cel mort inserându-l
66 Simbolul,II | cazuri, calitatea jadului si a perlei (faptul de a fi socotite
67 Simbolul,II | jadului si a perlei (faptul de a fi socotite pietre “pretioase”)
68 Simbolul,II | magice numai atunci când omul a ajuns constient de ansamblul
69 Simbolul,II | gãsirea unei explicatii, a unui sens al obiectului
70 Simbolul,II | simbolizant. Pierderea în timp a sensului autentic a condus
71 Simbolul,II | timp a sensului autentic a condus la degradarea simbolului
72 Simbolul,II | bun exemplu de deplasare a sensului unui simbol este
73 Simbolul,II | 25]. ~Originea teoreticã a acestor legende este mitul
74 Simbolul,II | simboliza o stare absolutã a devenit o comoarã de aur
75 Simbolul,II | absolutului, prin degradare a sensului, devin pietre magice,
76 Simbolul,II | esteticã). Pierderea din vedere a valorilor spirituale a simbolului
77 Simbolul,II | vedere a valorilor spirituale a simbolului a condus la desacralizare
78 Simbolul,II | spirituale a simbolului a condus la desacralizare
79 Simbolul,II | neputinta omului din urmã de a întelege legãtura pe care
80 Simbolul,II | vedere valoarea spirirualã a simbolului însã în acest
81 Simbolul,II | caz, formularea savantã a simbolului este înlocuitã
82 Simbolul,II | rãmâne aceeasi si anume de a valoriza un obiect sau un
83 Simbolul,II | astfel mãrturia vizibilã a unei realitãti spirituale
84 Simbolul,II | început. ~Functia esentialã a simbolului este unificarea. “
85 Simbolul,II | întotdeauna unitatea fundamentalã a mai multor zone ale realului.”[
86 Simbolul,III| simbolul si simbolismul a fost prezent în întreaga
87 Simbolul,III| traditionalã, ne vedem obligati a gãsi care sunt precis elementele
88 Simbolul,III| cele ce urmeazã, ea însãsi a fost afectatã în decursul
89 Simbolul,III| sens o excelentã lucrare a domnului profesor Jean Borella,
90 Simbolul,III| adâncimea cunostintelor sale a fãcut posibil un demers
91 Simbolul,III| demers prin întreaga istorie a gândirii europene din antichitate
92 Simbolul,III| unificatoare” verticalã a diverselor grade de realitate,
93 Simbolul,III| constiintei diferentiale a subiectului si obiectului
94 Simbolul,III| simbolului însusi, o consecintã a triunghiului semn – om –
95 Simbolul,III| deci, cã structura intimã a simbolului poate fi dedusã
96 Simbolul,III| dedusã din structura intimã a omului, mai exact din cea
97 Simbolul,III| omului, mai exact din cea a posibilitãtii de cunoastere
98 Simbolul,III| posibilitãtii de cunoastere a omului. ~La un alt nivel,
99 Simbolul,III| fiecare e sfintit si nu e a tuturor, cum spun Scripturile,
100 Simbolul,III| din remarcabila lucrare a lui Jean Borella neîntelegerea
101 Simbolul,III| istoriei în constiinta noastrã, a celor de la sfârsitul celui
102 Simbolul,III| care este suprarational, a scãpat de la început oricãrei
103 Simbolul,III| oricãrei încercãri critice, a fost neglijat si deci negat
104 Simbolul,III| identificare”[35][35]. Acesta a fost primul pas major spre
105 Simbolul,III| drumul unei dominatii tehnice a lumii, simbolismul cu deschidere
106 Simbolul,III| ceea ce considera de obicei a fi sursã semanticã inepuizabilã,
107 Simbolul,III| imaginar monstruos, dezordine a unei gândiri smintite, o
108 Simbolul,III| afirmarea unei inexistente. Asa a luat nastere cea de-a doua
109 Simbolul,III| nastere cea de-a doua criticã, a sensului. Pentru cã si-a
110 Simbolul,III| de fapt un non-sens real, a decretat starea “unei demente
111 Simbolul,III| unei demente universale a speciei umane decât sã recunoascã,
112 Simbolul,III| disparitia lui (alãturi de cea a referentului) “simbolului
113 Simbolul,III| symbolon) avea functia de a unifica, de a aduna la un
114 Simbolul,III| functia de a unifica, de a aduna la un loc un referent
115 Simbolul,III| sustragerea) sensului si mai apoi a formelor de exprimare plasticã,
116 Simbolul,III| exprimare plasticã, le regãsim a fi consecinta fireascã a
117 Simbolul,III| a fi consecinta fireascã a rãsturnãrii semnului simbolic
118 Simbolul,III| ilustreazã închiderea episteicã a conceptului de simbol, si
119 Simbolul,III| originar al simbolurilor sacre a condus lumea la înlocuirea
120 Simbolul,III| nostru. Adevãrata patrie a inteligentei este Infinitul”[
121 Icoana | PARTEA A DOUA ~ ~ICOANA ~
122 Icoana,Intro| cont de întreaga istorie a elaborãrii teologiei icoanei
123 Icoana,Intro| justificã valoarea deosebitã a obiectului sacru în discutie.
124 Icoana,Intro| introducerea acestei pãrti a lucrãrii noastre avem însã
125 Icoana,Intro| vãzut în cadrul primei pãrti a tezei de fatã cum poate
126 Icoana,Intro| rezumãm aceastã definitie a simbolului, ni se pare cel
127 Icoana,Intro| caracteristicã esentialã a symbolon-ului functia sa
128 Icoana,Intro| tocmai aceastã coexistentã a sensurilor. Structura sinteticã
129 Icoana,Intro| sensurilor. Structura sinteticã a gândirii “primitive” îsi
130 Icoana,Intro| la functia de intermediar a simbolului. În fond, simbolul
131 Icoana,Intro| modalitate concretã de respingere a gnosticismului antisomatic
132 Icoana,Intro| alteratã, nu am mai avea de a face cu eikon ci cu eidolon.
133 Icoana,Intro| iconoclasti. ~ Poate cã a fost mai usor sã clarificãm
134 Icoana,Intro| genialã si inspiratã care a stiut sã sintetizeze traditia
135 Icoana,Intro| holisticã, cosmosul întreg a fost sanctificat - ca si
136 Icoana,Intro| imagine la o scarã mai micã a acestei realitãti de dimensiuni
137 Icoana,Intro| garantie - prin Traditie - a sacralitãtii sale: Biserica.
138 Icoana,Intro| revelatii”. Contributia majorã a gândirii patristice la edificarea
139 Icoana,Intro| evidentierea posibilitãtilor de a face accesibilã prezenta
140 Icoana,Intro| intermediul imaginilor (ca si a sunetului, în muzica liturgucã).
141 Icoana,Intro| absolut necesarã o prezentare a icoanei asociatã strâns
142 Icoana,I | Ultima mare controversã care a opus ortodoxia si heterodoxia
143 Icoana,I | ortodoxia si heterodoxia a fost pricinuitã de conceptia
144 Icoana,I | si IX d. Ch., controversa a angajat toate personalitãtile
145 Icoana,I | cititã în lucrarea clasicã a lui Leonid Uspensky, “Teologia
146 Icoana,I | dimensiunea cea mai importantã a dezbaterii, anume cea strict
147 Icoana,I | ordin hristologic pentru a le justifica întemeierea.
148 Icoana,I | întemeierea. Si aceasta a rãmas atitudinea teologicã
149 Icoana,I | mai important de definire a fundamentului hristologic
150 Icoana,I | hristologic al imaginii a fost Sinodul Quinisext desfãsurat
151 Icoana,I | aratã cu degetul; acest miel a fost pus acolo ca model
152 Icoana,I | acest adevãr ca plinire a Legii. Hotãrâm deci ca de
153 Icoana,I | anthropinon charactera) - Cel ce a ridicat pãcatul lumii, Hristos
154 Icoana,I | aici, izbãvirea pe care a dãruit-o lumii”[44][44]. ~
155 Icoana,I | argumentatie. Umanitatea concretã a Mântuitorului Hristos legitimeazã
156 Icoana,I | Mãrturisitorul - ultima etapã a ereziilor hristologice,
157 Icoana,I | ireconciliabil. Subtila doctrinã a “ipostasului compus” a lui
158 Icoana,I | doctrinã a “ipostasului compus” a lui Leontiu din Bizant,
159 Icoana,I | noastrã, problema majorã a iconoclasmului este naturalismul
160 Icoana,I | iconoclasti singura justificare a cinstirii icoanelor ar putea
161 Icoana,I | absenta în zilele noastre a icoanelor mai vechi de secolele
162 Icoana,I | Catastrofa iconoclasmului a necesitat un efort de rezistentã
163 Icoana,I | icoanelor, credinta de neclintit a poporului dreptcredincios,
164 Icoana,I | rãmasi fideli Ortodoxiei. A fost realmente un efort
165 Icoana,I | crestin. Adevãrata mizã a luptei era mãrturisirea
166 Icoana,II | miezul abordãrii teologice a icoanei, care este structurat
167 Icoana,II | Dupã cum se stie, aceasta a fost edificatã în contextul
168 Icoana,II | Sinoade ecumenice. Fãrã a insista asupra doctrinelor
169 Icoana,II | Cel care m-a vãzut pe Mine a vãzut pe Tatãl” (Ioan 14,
170 Icoana,II | fãrã o întelegere profundã a naturii divine comunã celor
171 Icoana,II | ca fiind inferioarã celei a Tatãlui tocmai din cauzã
172 Icoana,II | doar o întelegere adecvatã a acestuia ne poate permite
173 Icoana,II | în chip, încât cel care a vãzut pe Fiul sã vadã într-adevãr
174 Icoana,II | dezvãluit o nouã dimensiune a chipului”[48][48]. Autorii
175 Icoana,II | unei depline clarificãri a acestei doctrine despre
176 Icoana,II | firea chipului este aceea de a fi imitarea arhetipului
177 Icoana,II | imitarea arhetipului si a aceluia al cãrui chip se
178 Icoana,II | acolo este chipul nemiscat a ceva miscãtor; aici însã
179 Icoana,II | În natura absolut simplã a lui Dumnezeu, chipul si
180 Icoana,II | Proiectare “simbolicã” a teologiei trinitare asupra
181 Icoana,II | dimensiuna hristologicã atât a triadologiei cât si a iconografiei. ~ ~
182 Icoana,II | atât a triadologiei cât si a iconografiei. ~ ~
183 Icoana,III | 51]. Aceastã afirmatie a lui Christoph Schönborn
184 Icoana,III | contributia cea mai importantã a teologiei patristice în
185 Icoana,III | pozitiv calitatea deosebitã a simbolizantului, care, în
186 Icoana,III | Dumnezeu în Persoana Sa a lumii, a omului si a istoriei,
187 Icoana,III | în Persoana Sa a lumii, a omului si a istoriei, pentru
188 Icoana,III | Sa a lumii, a omului si a istoriei, pentru icoanã,
189 Icoana,III | infidelã, deci degradatã, a “lumii supralunare”. ~ Întreaga
190 Icoana,III | opiniei conform cãreia Origen a fundamentat o hristologie
191 Icoana,III | doar pe Henri Crouzel cu a sa “Theologie de l’image
192 Icoana,III | lumii si istoriei. Fãrã a le nega, pentru el esential
193 Icoana,III | pricinuitã de incapacitatea de a da “corporalitãtii omului
194 Icoana,III | respectiv dimensiunea somaticã a omului. Oricum am aprecia
195 Icoana,III | teologiei patristice cel care a exprimat în mod echilibrat
196 Icoana,III | exterioarã, ci “firea omeneascã a lui Dumnezeu celui nestricãcios”.
197 Icoana,III | Dimensiunea chenoticã a Întrupãrii este singurul
198 Icoana,III | credincios la icoanã. Fãrã a accepta smerenia lui Dumnezeu
199 Icoana,III | explicãm. În calitatea Sa de a doua persoanã a Sfintei
200 Icoana,III | calitatea Sa de a doua persoanã a Sfintei Treimi, Hristos
201 Icoana,III | lui Dumnezeu în lume. Fãrã a se dezvãlui în plenitudinea
202 Icoana,III | Rezumând, tema fundamentalã a conceptiei maximiene o reprezintã
203 Icoana,III | unica icoanã desãvârsitã a lui Dumnezeu. În ierarhia
204 Icoana,III | În ierarhia virtutilor si a harurilor divine, întelepciunea
205 Icoana,IV | 55]. Aceastã afirmatie a pãrintelui Stãniloae contine
206 Icoana,IV | recunoasterea unei lucrãri a lui Dumnezeu în obiectele
207 Icoana,IV | pentru care Vechiul Testament a interzis idolul, dar a recomandat
208 Icoana,IV | Testament a interzis idolul, dar a recomandat vederea mãririi
209 Icoana,IV | obiecte în care Dumnezeu a arãtat printr-un act supranatural
210 Icoana,IV | printr-un act supranatural cã a lucrat si lucreazã, adicã
211 Icoana,IV | acest sens o anticipare a icoanelor, precum Vechiul
212 Icoana,IV | Testament e o anticipare a lui Hristos”[56][56]. ~
213 Icoana,IV | interpersonalã. Deci faptul cã a doua persoanã a Sfintei
214 Icoana,IV | faptul cã a doua persoanã a Sfintei Treimi, Iisus Hristos, “
215 Icoana,IV | justificarea personalistã a necesitãtii icoanei. Dacã
216 Icoana,IV | orice fel de comunicare a lui Hristos din planul invizibil
217 Icoana,IV | Mult mai importantã ne pare a fi “teologia chipului” dezvoltatã
218 Icoana,IV | justificare superlativã a importantei icoanei: ~“Fata
219 Icoana,IV | omului pentru o existentã a lui în izolarea individualistã.
220 Icoana,IV | sunt date insului pentru a se comunica altora. Ele
221 Icoana,IV | care vorbesc au în vedere o a treia persoanã, sau pe el
222 Icoana,IV | e proiectia inevitabilã a insului spre ceilalti. Ea
223 Icoana,IV | tine de ceilalti. ~De aceea a luat Fiul lui Dumnezeu fatã
224 Icoana,IV | Dumnezeu fatã omeneascã. El a arãtat prin aceasta interesul
225 Icoana,IV | Lui fatã de noi, vointa de a comunica cu noi. ~Fata umanã
226 Icoana,IV | aratã vointa de comunicare a acestei infinitãti trãite
227 Icoana,IV | Dumnezeu, luând fatã umanã a dus la maximum aceastã ancorare
228 Icoana,IV | maximum aceastã ancorare a ei al infinitatea dumnezeiascã,
229 Icoana,IV | comunicare cãter ceilalti oameni a acestei trãiri a umanitãtii
230 Icoana,IV | oameni a acestei trãiri a umanitãtii asumate de El
231 Icoana,IV | de viatã si de dragoste a dumnezeirii. Dacã a luat
232 Icoana,IV | dragoste a dumnezeirii. Dacã a luat fata omeneascã cu scopul
233 Icoana,IV | fata omeneascã cu scopul de a comunica prin ea experienta
234 Icoana,IV | oamenilor, ca exprimare a trãiri Sale ca om în adâncurile
235 Icoana,IV | formã mai presus de forme a existentei Sale tripersonale
236 Icoana,IV | de chip sau fatã. Pentru a se mântui, conform învãtãturii
237 Icoana,IV | excelentei demonstratii a pãrintelui martir Pavel
238 Icoana,IV | Cadrul eclesial - sintezã a artelor” si “Lavra Sfânta
239 Icoana,IV | Geniul pãrintelui Florenski a pãtruns în profunzime interdependenta
240 Icoana,IV | functia ei nefiind aceea de a încânta ochiul ci aceea
241 Icoana,IV | încânta ochiul ci aceea de a mijloci dialogul credinciosului
242 Icoana,IV | negãm valoarea esteticã a icoanei. Respingem doar
243 Icoana,IV | Respingem doar tendinta de a privi aceste obiecte sfinte
244 Icoana,IV | aceastã functie intermediarã a icoanelor? Probabil cã cea
245 Icoana,IV | mai adecvatã legitimare a intermedierii iconice, ne-o
246 Icoana,IV | Hristos, chiar înainte de a fi realizatã tehnic, asa
247 Icoana,IV | este în afara verosimilului a spune cã Hristos si icoana
248 Icoana,IV | împreunã cu sine icoana a cãrui prototip este, si
249 Icoana,IV | prototip, mai înainte de a fi executatã tehnic. Prin
250 Icoana,IV | constientizarea deplinã a unui adevãr cunoscut cu
251 Icoana,IV | monahalã”, cã “platonicienii, a cãror metafizicã dispretuia
252 Icoana,IV | imaginilor, în timp ce crestinii, a cãror credintã se întemeia
253 Icoana,IV | ne oferã posibilitatea de a întelege dimensiunea liturgicã,
254 Icoana,IV | dimensiunea liturgicã, simbolicã, a icoanei în plinãtatea ei
255 Icoana,IV | constientizare si asumare a armoniei universale. Sã
256 Icoana,IV | alãturate structurii însãsi a templului - pronaos, naos
257 Icoana,IV | din pravila de alcãtuire a icoanelor, toate elementele
258 Icoana,IV | dimensiunea învãtãtoreascã a activitãtii Învãtãtorului
259 Icoana,IV | Credinciosii nu se pot închina fãrã a fi învãtati cum sã facã
260 Icoana,IV | facã acest lucru si farã a fi învãtati credinta care
261 Icoana,IV | pedagogice vizibile. Fãrã a reduce icoana la un simplu
262 Icoana,IV | ei eminent de transmitere a “stiintei sacre”. Privindu-le,
263 Icoana,IV | dintre lumea celor vãzute si a celor nevãzute, sau dintre
264 Icoana,IV | viitor în oglinda tremurândã a chipurilor”[66][66]. La
265 Icoana,IV | La aceastã caracterizare a lui Florensky, am putea
266 Icoana,IV | totodatã metafizica concretã a vietii”[67][67]. ~
267 Icoana,V | Chiar dacã în prima parte a discursului despre icoane
268 Icoana,V | pe pãmânt, toatã voia Sa a fãcut-o”. ~De la început
269 Icoana,V | scopul decorãrii cu imagini a bisericilor este de a-l
270 Icoana,V | exegeticã, de cult si istorie a Bisericii s.a.. ~ Urmãrindu-se
271 Icoana,V | bisericilor ortodoxe, totusi el nu a fost dintru început cristalizat
272 Icoana,V | s-a format cu încetul si a variat dupã epoci si regiuni
273 Icoana,V | diversitate mai pronuntatã a stilurilor arhitecturale
274 Icoana,V | si stabilirea definitivã a cultului icoanelor odatã
275 Icoana,V | ecumenic (Niceea 787), Biserica a restrâns diversitatea iconograficã
276 Icoana,V | canonice de reprezentare a locurilor de cult si a icoanelor
277 Icoana,V | reprezentare a locurilor de cult si a icoanelor portabile. Astfel,
278 Icoana,V | cu explicarea simbolicã a locasului de cult si a actelor
279 Icoana,V | simbolicã a locasului de cult si a actelor liturgice care se
280 Icoana,V | amândurora: ~“Sfânta bisericã a lui Dumnezeu este chip si
281 Icoana,V | Dumnezeu este chip si icoanã a întregului cosmos, constãtãtor
282 Icoana,V | un fel de altã bisericã a lui Dumnezeu, nefãcutã de
283 Icoana,V | face cu adevãrat bisericã a lui Dumnezeu si dumnezeesc
284 Icoana,V | aceastã ultimã afirmatie a Sf. Maxim Mãrturisitorul
285 Icoana,V | dintru început scopul de a arãta cerul, biserica desfãsoarã
286 Icoana,V | Pantocrator din cupola centralã a naosului. Prin faptul cã
287 Icoana,V | stadiului de purificare a sufletului. Cei din aceastã
288 Icoana,V | spre cea de-a doua treaptã, a credintei în El. ~Naosul
289 Icoana,V | din imediata vecinãtate a credinciosilor este ocupatã
290 Icoana,V | au rolul mãrturisit de a fi exemplu si întãrire credinciosilor,
291 Icoana,V | din imediata apropiere a clerului, reprezentat în
292 Icoana,V | clerul la buna desfãsurare a cultului. ~Iconostasul este
293 Icoana,V | Iconostasul este o piesã care a cunoscut poate cea mai spectaculoasã
294 Icoana,V | Partea “cea mai dinlãuntru” a unei biserici este reprezentatã
295 Icoana,V | sãvârseste Jertfa nesângeroasã a Mântuitorului. Starea spiritualã
296 Icoana,V | Mântuitorului. Starea spiritualã a celor care au fost învredniciti
297 Icoana,V | figura centralã este cea a Maicii Domnului Platytera (
298 Icoana,V | Din descrierea succintã a structurii arhitecturale
299 Icoana,V | structurii arhitecturale a bisericii, dimpreunã cu
300 Conclu | realitatea simbolului si a icoanei. Dacã în prima parte
301 Conclu | ale unui simbol, în partea a doua am încercat sã revalorizãm
302 Conclu | crede cã “ochiul” nostru nu a fost întunecat într-un fel
303 Conclu | imagisticã si imaginarã a secolului pe care îl trãim.
304 Conclu | usurintã peste imaginea caldã a “Celui ce este”, imaginile “
305 Conclu | cu seamã din prima parte a lucrãrii este cã, “întrucât
306 Conclu | prezentificã în el fãrã a fi constrâns sã afirme (
307 Conclu | non-autenticitatea fundamentalã a oricãrui discurs, ne gãsim
308 Conclu | gãsim în fata necesitãtii de a admite adevãrul pozitiv
309 Conclu | principal într-o schimbare a sensului privirii noastre
310 Conclu | alternativa “apostaziei sau a nevrozei culturale” nu va
311 Conclu | el în glorioasa imanentã a creatiei divine”[79][79]. ~
312 Conclu | Întruchiparea idealã a simbolului este icoana,
313 Conclu | general. De aceea în partea a doua am reluat principalele
314 Conclu | epocã crestinã iconoclasmul a fost posibil. Situatia actualã
315 Conclu | contrã, invazia nestãvilitã a imaginilor si a imaginarului.
316 Conclu | nestãvilitã a imaginilor si a imaginarului. Atunci demersul
317 Conclu | ni se pare necesar pentru a reînvãta noi însine iar
318 Biblio | Bucuresti, 1990, tomul X, partea a 3-a ~2. Noul Testament,
319 Biblio | 1990, tomul X, partea a 3-a ~2. Noul Testament,
320 Biblio | Bucuresti, 1993 ~3. Bailly, A., Dictionnaire grec-français,
321 Biblio | Mircea, Tratat de Istorie a Religiilor, Ed. Humanitas,
322 Biblio | Bucuresti, 1983 ~19. Laurianu, A.T. si Massimu, J.C., Dictionariulu
323 Biblio | Bucuresci, Noua typografia a laboratoriloru romani, 1876,
324 Biblio | an 1998 – 1999.~ [3][3] A.T. Laurianu si J.C. Massimu,
325 Biblio | Bucuresci, Noua typografia a laboratoriloru romani, 1876,
326 Biblio | Bucuresti, 1990, tomul X, partea a 3-a, pp. 913 – 914.~ [6][
327 Biblio | 1990, tomul X, partea a 3-a, pp. 913 – 914.~ [6][6]
328 Biblio | 1984, p. 102.~ [7][7] A. Bailly, Dictionnaire grec-français,
329 Biblio | patru specii de philia: a) philia naturalã sau de
330 Biblio | Eliade, Tratat de Istorie a Religiilor, Ed. Humanitas,
331 Biblio | Kratofanie=manifestare a fortei.~ [20][20] Cf. Mircea
332 Biblio | 47][47] P.G. 26, 56 A, citat de Chr. Schönborn,
333 Biblio | Institutia catehumenatului a dispãrut odatã cu crestinarea
334 Biblio | cu crestinarea treptatã a Imperiului roman. Totusi
335 Biblio | considerat si ca o stare perpetuã a celor botezati. Astfel,
336 Biblio | Taina Botezului.~ [76][76] A se vedea în acest sens excelenta
337 Biblio | acest sens excelenta lucrare a lui Pavel Florenski, Iconostasul,
|