Partea, Capitolul
1 IntroGen | În cãrtile de teologie pe care am avut ocazia sã le parcurgem,
2 IntroGen | doar primul pas pe un drum care nu a încetat sã fãrâmiteze
3 IntroGen | Trãind într-o vreme în care putini mai cunosc Traditia
4 IntroGen | întotdeauna semnele sunt cele care însotesc întâlnirea cu Dumnezeu. ~
5 IntroGen | când vor fi acestea, si care este semnul venirii Tale
6 IntroGen | cele mai multe parabole care privesc Împãrãtia lui Dumnezeu
7 IntroGen | cerurilor cu zece fecioare care…” (Mt. 25, 1) sau “Aceasta
8 IntroGen | Aceasta este asemenea unui om care…” (Mt. 25, 14). Si exemplele
9 IntroGen | De aceea mijloacele prin care noi apreciem prezenta lui
10 IntroGen | asteptând parcã vremurile în care toti cei ce îsi dau seama
11 IntroGen | cãutãrii unei philia originare care i-a unit pe Pãrintii nostri.
12 IntroGen | aceasta de dragul Celui care în ceasul preaslãvirii Sale
13 IntroGen | particular al obiectului care a dat numele conceptului
14 IntroGen | primul rând un obiect de cult care se încadreazã într-un spatiu
15 IntroGen | aspectul liturgic al icoanei, care va fi în atentia ultimelor
16 Simbolul,I | artã si literaturã, prin care se sugereazã o idee sau
17 Simbolul,I | diferite discipline, si care reprezintã notiuni, operatii,
18 Simbolul,I | simbolul credintei) ~Rugãciune care reprezintã expunerea succintã
19 Simbolul,I | enunt descriptiv, sugestiv, care este susceptibil de o serie
20 Simbolul,I | semn, obiect, imagine etc. care reprezintã sau evocã altceva
21 Simbolul,I | este vorba de doi termeni care, printr-o conventie, pot
22 Simbolul,I | scurtã dar categoricã, prin care savantul român reclamã necesitatea
23 Simbolul,I | Primul dintre acestea, care dã cuvântului semnificatia
24 Simbolul,I | conservã fiecare o jumãtate pe care o transmit urmasilor lor;
25 Simbolul,I | confundat cu peregrinus, care si el este “strãin”, dar
26 Simbolul,I | deosebire de peregrinus care locuieste în afara limitelor
27 Simbolul,I | compensa o anume prestatie de care el a fost beneficiar”[11][
28 Simbolul,I | oameni legati printr-un pact care implicã obligatii precise,
29 Simbolul,I | subliniazã cã “strãinul care vine cerând adãpost se aflã
30 Simbolul,I | apartinea strãinului (xénos), care venea cerând prietenia (
31 Simbolul,I | 14][14]. Din momentul în care stãpânul casei îi oferea
32 Simbolul,I | chiar afirma cã strãinul care se afla într-o cetate greacã
33 Simbolul,I | numai datoritã celui cu care se afla în raporturi de
34 Simbolul,I | inscriptionate numele celor între care se stabilea alianta. Simbolul
35 Simbolul,I | este o virtute a Zeilor cu care ei îi înconjoarã pe strãini.
36 Simbolul,II | afirmatiile prin exemplele pe care le pune la dispozitie. ~ “
37 Simbolul,II | într-un sistem magico-religios care e întotdeauna un sistem
38 Simbolul,II | Iacob a vãzut în vis o scarã care se sprijinea pe piatra lui
39 Simbolul,II | scara –n.n.), Axis mundi, care leagã si sustine în acelasi
40 Simbolul,II | timp Cerul si Pãmântul si care este înfiptã în lumea de
41 Simbolul,II | simbolizat de piatra de pe care a avut loc viziunea. În
42 Simbolul,II | ebraicã ea a primit si un nume care sã exprime sensul hierofaniei:
43 Simbolul,II | religiilor este plinã de betheli care poartã în ele încãrcãtura
44 Simbolul,II | unei realitãti absolute, care se opune non-realitãtii
45 Simbolul,II | forta germinativã a apei din care ea provine; de asemenea
46 Simbolul,II | primul rând de simbolismul în care se încadreazã. Ele au devenit
47 Simbolul,II | nestemate. Pomul Vietii care simboliza o stare absolutã
48 Simbolul,II | transformã în obiecte concrete care se gãsesc în capul, ochiul
49 Simbolul,II | gâtul serpilor. Iar pietrele care erau socotite semn al absolutului,
50 Simbolul,II | verticalã de semnificare pe care o are simbolul. Nu mai existã
51 Simbolul,II | cã acesta este un fenomen care nu e caracterizat de lipsa
52 Simbolul,II | de a întelege legãtura pe care acestea o au cu realitatea
53 Simbolul,II | timp hierofania initialã (care are caracter accidental)
54 Simbolul,II | sa - o realitate sacrã pe care nici o altã manifestare
55 Simbolul,II | concrete. “La limitã, un obiect care devine simbol tinde sã coincidã
56 Simbolul,III| istoria religiilor, prin care am încercat sã arãtãm cã
57 Simbolul,III| ne vedem obligati a gãsi care sunt precis elementele constitutive
58 Simbolul,III| aceasta filozofia este cea care ne pune la dispozitie limbajul
59 Simbolul,III| domnului profesor Jean Borella, care prin universalitatea si
60 Simbolul,III| precizãri cu privire la simbol care decurg din lucrarea dumnealui “
61 Simbolul,III| unui al patrulea element pe care l-am denumit referentul
62 Simbolul,III| se identificã cu idea pe care noi o avem despre semnificantul
63 Simbolul,III| metafizic, este de fapt cel care conferã unui semn oarecare
64 Simbolul,III| arhetipul “în raport cu care semnificantul, sensul si
65 Simbolul,III| o precizare esntialã si care priveste modul în care simbolul
66 Simbolul,III| si care priveste modul în care simbolul simbolizeazã. Fiecare
67 Simbolul,III| superior. Singura realitate care niciodatã nu este simbolizantã
68 Simbolul,III| realitate mai cuprinzãtoare care sã fie simbolizatã. Pentru
69 Simbolul,III| în calitatea sa de obiect care, în acelasi timp, face distinctii
70 Simbolul,III| Dar elementul esential care dã consistentã si permite
71 Simbolul,III| revelatie – suflet - creatie) care structureazã câmpul existentei
72 Simbolul,III| cunoasterea noastrã prin analogie, care nu poate sã se înalte nemijlocit
73 Simbolul,III| potrivite cu firea noastrã, care ne duc la vederile mintilor (
74 Simbolul,III| gãsit adepti în mãsura în care i s-au împutinat sustinãtorii.
75 Simbolul,III| Bineînteles, în mãsura în care încercãm sã recuperãm sensul
76 Simbolul,III| rational, referentul metafizic, care este suprarational, a scãpat
77 Simbolul,III| sunt întelese din lucruri, care încã mai poartã urma Ideilor
78 Simbolul,III| sensului lor, dar un sens care se deschide vidului. […]
79 Simbolul,III| strãin”, exista o constiintã care mereu îl îndemna spre afirmarea
80 Simbolul,III| trebuia gãsitã o solutie care sã ne scoatã din impas.
81 Simbolul,III| non-sensului aparent un sens care sã fie adevãrat, dând nastere
82 Simbolul,III| semnificantului simbolic, care, asa cum am precizat, poate
83 Simbolul,III| idolii fanteziei omenesti, care au purtat de la Renastere
84 Icoana,Intro| de exprimare în simbol, care unificã niveluri felurite
85 Icoana,Intro| antisomatic si acosmic, care nu poate concepe în nici
86 Icoana,Intro| este evident motivul pentru care putem considera icoana crestinã
87 Icoana,Intro| simbolic: ea este puntea care asigurã legãtura între închinãtor
88 Icoana,Intro| Sfântului Maxim Mãrturisitorul, care reprezintã cum aratã Cardinalul
89 Icoana,Intro| deopotrivã genialã si inspiratã care a stiut sã sintetizeze traditia
90 Icoana,Intro| existã un spatiu pentru care credinciosul crestin are
91 Icoana,Intro| diferitele ei ramuri între care inclusiv pictura, au fost
92 Icoana,I | Ultima mare controversã care a opus ortodoxia si heterodoxia
93 Icoana,I | mãnãstirii Studion, între care s-a remarcat Sfântul Teodor
94 Icoana,I | liturgic, si altul moderat, care accepta într-o anumitã mãsurã
95 Icoana,I | nu recunostea atitudinea care trebuie adoptatã fatã de
96 Icoana,I | graphais) se aflã mielul pe care Înaintemergãtorul îl aratã
97 Icoana,I | si, de aici, izbãvirea pe care a dãruit-o lumii”[44][44]. ~
98 Icoana,I | ereziilor hristologice, care nu pot concepe firile lui
99 Icoana,I | este naturalismul exagerat, care refuzã drepturile personalismului
100 Icoana,I | divinitatea, ci Persoana care, potivit termenilor dogmei
101 Icoana,I | sinod ecumenic de la Niceea, care precizeazã distinctia dintre
102 Icoana,I | aceste definitii dogmatice, care astãzi ne par clare si simple,
103 Icoana,I | discutie dogmaticã, prin care s-au dezvãluit anumite profunzimi
104 Icoana,II | abordãrii teologice a icoanei, care este structurat pe douã
105 Icoana,II | pericolul cel mai mare pe care l-a avut si-l are de înfruntat
106 Icoana,II | mai multe pasaje biblice care vorbesc despre Fiul ca si
107 Icoana,II | nevãzut” (Col 1, 15); “Cel care m-a vãzut pe Mine a vãzut
108 Icoana,II | Ioan 14,9), s.a.. Problema care se pune cu referire la notiunea
109 Icoana,II | Fiul este inferior Celui Care L-a nãscut? Interpretând
110 Icoana,II | Am afirmat locul minor pe care îl detinea conceptul de
111 Icoana,II | fie si în chip, încât cel care a vãzut pe Fiul sã vadã
112 Icoana,II | ce se naste fatã de cel care naste. Fiindcã aceasta este
113 Icoana,II | reprezentat? Iatã o întrebare la care orice rãspuns poate pãrea
114 Icoana,III | deosebitã a simbolizantului, care, în cazul nostru este “trupul”
115 Icoana,III | fundamentat o hristologie care contine premisele luptei
116 Icoana,III | chipurilor. Multimea celor care se pretind credinciosi este
117 Icoana,III | adevãrat al lui Dumnezeu, care este în cerul deschis”[52][
118 Icoana,III | indice acest lucru. Acuza care se îndreaptã împotriva lui
119 Icoana,III | este valoarea redusã pe care Origen o acordã trupului,
120 Icoana,III | nevãzute” în functie de care se organizeazã armonic întregul.
121 Icoana,III | teologiei patristice cel care a exprimat în mod echilibrat
122 Icoana,III | întruparea Logosului, lucru care pretinde sã nu vedem în
123 Icoana,III | si chip desãvârsit pe cel care l-a nãscut. Totusi, dupã
124 Icoana,III | lucru ne aratã mãsura în care persoana Sa divino-umanã
125 Icoana,III | sale, El este chipul celui care L-a trimis datoritã identitãtii
126 Icoana,III | creatã si cea necreatã, dar care nu afecteazã identitatea
127 Icoana,III | o diferentã remarcabilã, care, în mod paradoxal indicã
128 Icoana,III | triadologie natura divinã este cea care conferã unitate persoanelor
129 Icoana,III | persoana reprezentatã este cea care conferã unitate celor douã
130 Icoana,III | cosmosului si al omului. Axul care strãbate cerul si pãmântul
131 Icoana,III | obiectul” închinãrii, si puntea care leagã cele douã elemente
132 Icoana,IV | justificarea sfintelor icoane care, cum vom vedea, înainte
133 Icoana,IV | sfinti, si prin icoanele care îi reprezintã”[55][55].
134 Icoana,IV | între popoare idolatre, care nu o datã i-au influentat
135 Icoana,IV | Acesta e motivul pentru care Vechiul Testament a interzis
136 Icoana,IV | special în anumite obiecte în care Dumnezeu a arãtat printr-un
137 Icoana,IV | veritabilã fereastrã prin care om si Dumnezeu se pot privi
138 Icoana,IV | Tocmai icoanele sunt cele care mãrturisesc aceastã apropiere
139 Icoana,IV | totdeauna douã persoane care vorbesc au în vedere o a
140 Icoana,IV | intereseazã în comun, ca obiecte care sunt între ei, dorind sã
141 Icoana,IV | infinitãtii de întelesuri spre care e orientat spiritul uman,
142 Icoana,IV | continuare si prin fata Sa, care cuprinde concentrat toate
143 Icoana,IV | toate cuvintele Sale si care comunicã mai mult decât
144 Icoana,IV | de viatã. ~Credinciosii care vor sã aibã cu ei nu numai
145 Icoana,IV | o razã de luminã, mod în care nu este în afara verosimilului
146 Icoana,IV | cu sine jumãtatea fatã de care se jice dublu, cãci nu ar
147 Icoana,IV | întâi o jumãtate – lucruri care subzistã si se gândesc în
148 Icoana,IV | 62]. Conceptia studitului care vede în icoanã si prototip
149 Icoana,IV | opuneau lor”[63][63]. ~ Textul care ne oferã posibilitatea de
150 Icoana,IV | toate elementele materiale care sunt utilizate de iconar
151 Icoana,IV | farã a fi învãtati credinta care justificã închinarea. În
152 Icoana,IV | Lui. Ea este un chip prin care transpare infinitatea lui
153 Icoana,IV | infinitatea vietii spre care deschide icoana poarta sunt
154 Icoana,IV | ale ipostasurilor umane în care locuieste ipostasul dumnezeiesc
155 Icoana,IV | o persoanã dumnezeiascã, care implicã o comuniune cu altele,
156 Icoana,IV | altele, prin fete omenesti care au caracter personal. E
157 Icoana,IV | eternitate si o infinitate care ne vorbeste si cu care vorbim,
158 Icoana,IV | infinitate care ne vorbeste si cu care vorbim, cu care suntem în
159 Icoana,IV | vorbeste si cu care vorbim, cu care suntem în dialog si care-si
160 Icoana,IV | cum zice Pavel Florensky, care e totodatã metafizica concretã
161 Icoana,V | curentele teologice (dogmatice) care au frãmântat cegetarea crestinã,
162 Icoana,V | ctitorilor ziditori de biserici, care au impus uneori pictorilor
163 Icoana,V | fantezia pictorilor însisi, care, pe acest teren aveau prilejul
164 Icoana,V | general sau ideea directoare care stã la baza acestui program
165 Icoana,V | acestui program iconografic si care fixeazã si rânduieste locul
166 Icoana,V | importante în teologia ortodoxã, care au gândit si scris în legãturã
167 Icoana,V | cult si a actelor liturgice care se sãvârsesc în el: în sec.
168 Icoana,V | cult si imaginile sacre care le însotesc. ~Dupã doctrina
169 Icoana,V | si liturghisitorilor, pe care îl numim ieration, si în
170 Icoana,V | întregului poor credincios, pe care îl numim naos. ~[…] Tot
171 Icoana,V | întelepciune de aceasta, care e fãcutã de mâni. Aceastã
172 Icoana,V | dumnezeescul altar, tainã prin care, tot cel ce poate sã înteleagã
173 Icoana,V | biserica cea fãcutã de mâni, care îi este si model prin diferitele
174 Icoana,V | forme sensibile, pe cele care sunt în ceruri. “Biserica
175 Icoana,V | Imaginea predominantã si care exprimã ceea ce am spus
176 Icoana,V | puterea lui Dumnezeu, cel de care vor sã se apropie. Scene
177 Icoana,V | simbolul lumii terestre), pe care se sprijinã o cupolã în
178 Icoana,V | Pantocrator (Atottiitorul) sub care sunt reprezentati multime
179 Icoana,V | evanghelisti ca pe unii care prin Evangheliile unesc
180 Icoana,V | Iconostasul este o piesã care a cunoscut poate cea mai
181 Icoana,V | intermediul icoanelor de pe el, care descoperã ochiului celui
182 Icoana,V | neavizat mãretia Tainelor care se petrec în altar[76][76]. ~
183 Icoana,V | Starea spiritualã a celor care au fost învredniciti cu
184 Icoana,V | este unirea cu Dumnezeu, pe care sunt datori sã o insufle
185 Icoana,V | credinciosii pot vedea drumul care duce de la fricã, prin credintã
186 Conclu | contemporanii secularizãrii, care poartã diferite haine, în
187 Conclu | imaginarã a secolului pe care îl trãim. De aceea, pentru
188 Conclu | icoana, acest obiect sacru care permite cerului sã se manifeste
189 Biblio | Euripide în Rugãtoarele: cel care cere ospitalitate tine în
190 Biblio | genunchiul si bãrbia persoanei de care se roagã”. (Ibidem., p.
191 Biblio | sau de rudenie (physike), care îi lega pe cei de acelasi
192 Biblio | gazde si oaspeti (xenike), care ne aminteste de importanta
193 Biblio | prieteni (hetairike), singura care corespunde exact cu ceea
|