Partea,  Capitolul

  1 IntroGen    |              unitatea opiniei. Odatã cu rupturile efective din secolele
  2 IntroGen    |             care însotesc întâlnirea cu Dumnezeu. ~Legãtura dintre
  3 IntroGen    |             venind pe norii cerului, cu putere si cu slavã multã” (
  4 IntroGen    |          norii cerului, cu putere si cu slavã multã” (Mt. 16, 30).
  5 IntroGen    |    asemãna-se-va împãrãtia cerurilor cu zece fecioare care…” (Mt.
  6 IntroGen    |             nu putea proceda într-un cu totul alt mod. De atunci
  7 IntroGen    |  exclusivitate simbolului, debuteazã cu cazul particular al obiectului
  8 IntroGen    |        singurã remarcã vom face aici cu privire la modelul oferit
  9 Simbolul,I  |             citati nu se îmbogãteste cu semnificatii esentiale.
 10 Simbolul,I  |          hostis nu trebuie confundat cu peregrinus, care si el este “
 11 Simbolul,I  |              cãpãtând drepturi egale cu cetãtenii cetãtii. Aceastã
 12 Simbolul,I  |          exista numai datoritã celui cu care se afla în raporturi
 13 Simbolul,I  |             un obiect asemãnãtor fie cu un baston, fie cu un disc.
 14 Simbolul,I  |     asemãnãtor fie cu un baston, fie cu un disc. Pe o parte si pe
 15 Simbolul,I  |              este o virtute a Zeilor cu care ei îi înconjoarã pe
 16 Simbolul,I  |            greacã creioneazã într-un cu totul alt mod întelegerea
 17 Simbolul,I  |          simbol îl gãsim în legãturã cu cel de prietenie si de ospitalitate,
 18 Simbolul,II |           vom încerca sã ne apropiem cu pasi mai siguri de întelegerea
 19 Simbolul,II |     comunicare este uneori exprimatã cu ajutorul imaginii unei coloane
 20 Simbolul,II |             si de aceea era investit cu o seamã de calitãti solare,
 21 Simbolul,II |    multiplele ei valente religioase. Cu timpul rolul ei s-a restrâns
 22 Simbolul,II |              de asemenea legãtura sa cu Luna o recomanda sã fie
 23 Simbolul,II |          scoicã si legãtura acesteia cu sexualitatea femininã a
 24 Simbolul,II |              cosmic. Mortul acoperit cu perlã dobândeste un destin
 25 Simbolul,II |           cei din antichitate. Odatã cu trecerea timpului se produc
 26 Simbolul,II |        anumiti dragoni este o piatrã cu o “strãlucitoare orbitoare”
 27 Simbolul,II |  strãlucitoare orbitoare” înzestratã cu virtuti magice”[25][25]. ~
 28 Simbolul,II |        legãtura pe care acestea o au cu realitatea divinã. ~Mai
 29 Simbolul,II |         fenomen decadent în legãturã cu simbolul: infantilismul.
 30 Simbolul,II |            simbolului este înlocuitã cu diverse variante populare.
 31 Simbolul,II |            sfinte scrise pe farfurie cu apa, aceasta din urmã se
 32 Simbolul,II |             simbol tinde sã coincidã cu Totul”[28][28]. ~  ~  ~
 33 Simbolul,III|             mai importante precizãri cu privire la simbol care decurg
 34 Simbolul,III|             mentalã si se identificã cu idea pe care noi o avem
 35 Simbolul,III|            este arhetipul “în raport cu care semnificantul, sensul
 36 Simbolul,III|           asupra aparatului simbolic cu o precizare esntialã si
 37 Simbolul,III|           timp, sã intrãm în relatie cu lucrurile. Pe scurt, legãtura
 38 Simbolul,III|         nevoie de ajutoare potrivite cu firea noastrã, care ne duc
 39 Simbolul,III|            ci si faptul cã, potrivit cu cuvintele tainice ale Scripturii,
 40 Simbolul,III|     neasemãnãtoare, pentru ceea ce e cu totul neasemãnãtor si de
 41 Simbolul,III|           spre cunoasterea si unirea cu Cel etern si infinit. ~Dacã
 42 Simbolul,III|              lumea spiritualã, odatã cu Aristotel “între sensibil
 43 Simbolul,III|           urma Ideilor divine. Odatã cu Galilei, deci începând cu
 44 Simbolul,III|            cu Galilei, deci începând cu secolul XVII, lumea (adicã
 45 Simbolul,III|         tehnice a lumii, simbolismul cu deschidere spre transcendent
 46 Simbolul,III|           si-a pierdut orice relatie cu un referent real, rezultã
 47 Simbolul,III|          hegeliene. Iar psihanaliza, cu un anume reprezentant de
 48 Simbolul,III|       semnificant si referent, odatã cu disparitia lui (alãturi
 49 Simbolul,III|          aduna la un loc un referent cu un semnificant. În societatea
 50 Simbolul,III|              lumea la înlocuirea lor cu idolii fanteziei omenesti,
 51 Icoana,Intro| symbolon-ului functia sa mediatoare. Cu alte cuvinte, prin cei doi
 52 Icoana,Intro|             nu am mai avea de a face cu eikon ci cu eidolon. Iatã
 53 Icoana,Intro|           avea de a face cu eikon ci cu eidolon. Iatã unul din punctele “
 54 Icoana,Intro|         sintetizeze traditia iudaicã cu cea greco-latinã interpretate
 55 Icoana,Intro|            desfãsurat prin excelentã cu referire la sfintirea darurilor
 56 Icoana,Intro|           cultura în sens larg, arta cu diferitele ei ramuri între
 57 Icoana,Intro|              icoanei asociatã strâns cu dezvoltarea si cristalizarea
 58 Icoana,I    |      sfârsitul secolului al VII-lea, cu al sãu canon 82, în cuprinsul
 59 Icoana,I    |           Înaintemergãtorul îl aratã cu degetul; acest miel a fost
 60 Icoana,I    |        apãrãtorii icoanei vor folosi cu temeinicie de aici înainte
 61 Icoana,I    |          identificã, confundându-se, cu prototipul, sau se deosebesc
 62 Icoana,I    |              Mãrturisitorul, le este cu desãvârsire strãinã, la
 63 Icoana,II   |           elaborate în acest context cu referire la teologia icoanei. ~
 64 Icoana,II   |              al relationãrii icoanei cu teologia trinitarã îl reprezintã
 65 Icoana,II   |          s.a.. Problema care se pune cu referire la notiunea de
 66 Icoana,II   |          chiar dacã nu e de o fiintã cu Tatãl, ci numai se numeste
 67 Icoana,II   |              este de aceeasi fiintã (cu Tatãl) si pentru cã vine
 68 Icoana,II   |           simple: nu cumva sã semene cu unul si sã se deosebeascã
 69 Icoana,II   |          aceastã dezbatere teologicã cu doctrina icoanei? În mod
 70 Icoana,II   |         relatia dintre Tatãl si Fiul cu aceea dintre icoanã si prototipul
 71 Icoana,III  |           teologia icoanei conceptul cu totul paradoxal al unui “
 72 Icoana,III  |          aflatã în relatie analogicã cu prototipul reprezentat.
 73 Icoana,III  |           aici doar pe Henri Crouzel cu a sa “Theologie de l’image
 74 Icoana,III  |             1956) si Marguerite Harl cu lucrarea “Origene et la
 75 Icoana,III  |         fiind virtutile. În opozitie cu pãgânismul decadent el respinge
 76 Icoana,III  |         respectiv alegoria în raport cu trupul, adicã cu litera,
 77 Icoana,III  |              raport cu trupul, adicã cu litera, nu credem cã el
 78 Icoana,III  |      Alexandriei. Trebuie sã abordãm cu o seriozitate deplinã întruparea
 79 Icoana,III  |           Cuvântul de aceeasi fiintã cu Tatãl atunci el pãstreazã
 80 Icoana,III  |              el pãstreazã asemãnarea cu Dumnezeu Tatãl chiar în
 81 Icoana,III  |               Într-adevãr, în raport cu caracterul necreat si nefinit
 82 Icoana,III  |           identitãtii sale de naturã cu Acesta. Iatã deci continuitatea
 83 Icoana,III  |       Sfântului Maxim Mãrturisitorul cu monotelismul, una din cele
 84 Icoana,IV   |             confundãrii lui Dumnezeu cu natura determinau reticenta
 85 Icoana,IV   |             obiectele sacre. Aceasta cu atât mai mult cu cât neamul
 86 Icoana,IV   |             Aceasta cu atât mai mult cu cât neamul lui Israel vietuia
 87 Icoana,IV   |             în obiectele naturale si cu deosebire în simbolurile
 88 Icoana,IV   |      Testament, ci identificarea lor cu Dumnezeu Însusi. ~ Acesta
 89 Icoana,IV   |        practicau o legãturã concretã cu El, prin adorare, prin cult,
 90 Icoana,IV   |  proximitatea aflãrii Sale în raport cu neamul omenesc, înteleasã
 91 Icoana,IV   |            într-un dialog nemijlocit cu neamul omenesc aflat sub
 92 Icoana,IV   |         Hristos din planul invizibil cu noi prin vreo putere oarecare”[
 93 Icoana,IV   |     realizeazã pe sine în comunicare cu ceilalti. În fata si cuvântul
 94 Icoana,IV   |          realiza decât în comuniunea cu altii. În fata omului se
 95 Icoana,IV   |         întâlnirea si de convorbirea cu ceilalti oameni. Iar cuvintele
 96 Icoana,IV   |           îmbogãtesc din convorbirea cu ceilalti, din învãtarea
 97 Icoana,IV   |           îsi aratã trebuinta sã fie cu ei, sã se intereseze de
 98 Icoana,IV   |            noi, vointa de a comunica cu noi. ~Fata umanã e pe de
 99 Icoana,IV   |           legãturii lui mângâietoare cu infinitatea personalã divinã;
100 Icoana,IV   |           Dacã a luat fata omeneascã cu scopul de a comunica prin
101 Icoana,IV   |           mentine aceastã comunicare cu noi prin fata Sa în continuare?
102 Icoana,IV   |        Credinciosii care vor sã aibã cu ei nu numai cuvântul lui
103 Icoana,IV   |             în cursul vietii noastre cu mãsura stiintei Sale atotcuprinzãtoare,
104 Icoana,IV   |              dialogul credinciosului cu obiectul personal al credintei
105 Icoana,IV   |       introduce întotdeauna împreunã cu sine icoana a cãrui prototip
106 Icoana,IV   |         dublul introduce întotdeauna cu sine jumãtatea fatã de care
107 Icoana,IV   |             pune în directã legãturã cu magnifica viziune cosmo-antropologicã
108 Icoana,IV   |       deplinã a unui adevãr cunoscut cu profunzime încã de filozofii
109 Icoana,IV   |           cult, vesmintele preotesti cu bogata lor semnificatie
110 Icoana,IV   |            sfinteste în dialogul sãu cu Pãrintele Luminilor, el
111 Icoana,IV   |    îndumnezeind-o. Tot acest proces, cu dinamica sa complexã este
112 Icoana,IV   |           închinãrii ci si un obiect cu intentii pedagogice vizibile.
113 Icoana,IV   |            pentru cã uneste trecutul cu prezentul si cu viitorul
114 Icoana,IV   |             trecutul cu prezentul si cu viitorul eshatologic etern. “
115 Icoana,IV   |    dumnezeiesc Cel întrupat si odatã cu aceasta însãsi Sfânta Treime.
116 Icoana,IV   |             care implicã o comuniune cu altele, prin fete omenesti
117 Icoana,IV   |       infinitate care ne vorbeste si cu care vorbim, cu care suntem
118 Icoana,IV   |          vorbeste si cu care vorbim, cu care suntem în dialog si
119 Icoana,V    |            uimire: “Doamne, pe toate cu întelepciune le-ai fãcut!”
120 Icoana,V    |          altã parte scopul decorãrii cu imagini a bisericilor este
121 Icoana,V    |              actualã. “El s-a format cu încetul si a variat dupã
122 Icoana,V    |         epoci si regiuni potrivit si cu evolutia arhitecturii religioase,
123 Icoana,V    |   arhitecturale si iconografice, mai cu seamã în perioada preiconoclastã.
124 Icoana,V    |             cultului icoanelor odatã cu Sinodul VII ecumenic (Niceea
125 Icoana,V    |          gândit si scris în legãturã cu explicarea simbolicã a locasului
126 Icoana,V    |              vom prezenta în paralel cu compartimentele clasice
127 Icoana,V    |           nefãcutã de mâni, indicatã cu întelepciune de aceasta,
128 Icoana,V    |            cel ce poate sã înteleagã cu întelepciune cele ce se
129 Icoana,V    |      sãvârsesc în bisericã, îsi face cu adevãrat bisericã a lui
130 Icoana,V    |      naosului. Prin faptul cã suntem cu totii inclusi (recapitulati)
131 Icoana,V    |          omul spre frica de Dumnezeu cu deschidere spre cea de-a
132 Icoana,V    |             Evangheliile unesc cerul cu pãmântul. Partea de jos,
133 Icoana,V    |          credinciosilor este ocupatã cu reprezentãri ale sfintilor:
134 Icoana,V    |         Hristos si prin împãrtãsirea cu Sfintele Taine. ~În unele
135 Icoana,V    |            care au fost învredniciti cu acest dar este unirea cu
136 Icoana,V    |             cu acest dar este unirea cu Dumnezeu, pe care sunt datori
137 Icoana,V    |  credinciosii sã o primeascã. Unirea cu Dumnezeu se realizeazã prin
138 Icoana,V    |            este reprezentatã sezând, cu coatele îndoite si mâinile
139 Icoana,V    | arhitecturale a bisericii, dimpreunã cu iconografia aferentã diferitelor
140 Icoana,V    |           vietii vesnice prin unirea cu Dumnezeu. Pe acest drum
141 Conclu      |      spiritualã cãreia îi apartinem. Cu greu putem crede cã “ochiul”
142 Conclu      |          acesta este testul - atunci cu usurintã peste imaginea
143 Conclu      |           Concluzia ce se impune mai cu seamã din prima parte a
144 Conclu      |        obisnuit prin natura cultului cu imaginile sacre, poate cã
145 Biblio      |         ramurã de mãslin, înfãsuratã cu fire de lânã, apoi atinge
146 Biblio      |            fire de lânã, apoi atinge cu mâna genunchiul si bãrbia
147 Biblio      |        singura care corespunde exact cu ceea ce numim noi prietenie;
148 Biblio      |     catehumenatului a dispãrut odatã cu crestinarea treptatã a Imperiului