Partea,  Capitolul

  1 IntroGen    |          apologia icoanei se face prin intermediul Traditiei Bisericii
  2 IntroGen    |      desãvârseste aceastã rupturã prin anularea oricãrei autoritãti
  3 IntroGen    |   ecumenice, a fost caracterizatã prin unitatea opiniei. Odatã
  4 IntroGen    |        cât si în Rãsãrit: în Apus prin multiplicarea credintelor
  5 IntroGen    |        neoprotestante; în Rãsãrit prin a(uto)cefalizarea Bisericii
  6 IntroGen    |           la aceasta vom rãspunde prin glasul unui întelept: “Cãci
  7 IntroGen    |        întelept: “Cãci acum vedem prin oglindã, ca în ghiciturã;
  8 IntroGen    | deplinãtãtii. De aceea mijloacele prin care noi apreciem prezenta
  9 IntroGen    |   Mântuitorul a exprimat credinta prin simboluri, de acea nici
 10 IntroGen    |           ce încercãm sã realizãm prin intermediul tezei noastre
 11 IntroGen    |      lucrãrii, studiul simbolului prin perspectiva oferitã de cunoasterea
 12 IntroGen    |           de simbol, symbolon-ul. Prin aceasta avem convingerea
 13 IntroGen    |        conferintã de acum celebrã prin continutul si mediatizarea
 14 IntroGen    |        cel de-al treilea capitol, prin intermediul excelentului
 15 IntroGen    |    religios, va face o incursiune prin istoria gândirii europene,
 16 IntroGen    |  disparitia conceptului de simbol prin exemplul celor mai reprezentativi
 17 Simbolul,I  |        Lucrarea noastrã va debuta prin cercetarea câtorva din cele
 18 Simbolul,I  |   expresiv în artã si literaturã, prin care se sugereazã o idee
 19 Simbolul,I  |  conventie, pot fi înlocuiti unul prin altul”. ~Dacã acesta este
 20 Simbolul,I  |  Afirmatie scurtã dar categoricã, prin care savantul român reclamã
 21 Simbolul,I  |      numeau hostis, cuvânt tradus prin “strãin”[9][9]. Benveniste
 22 Simbolul,I  |        mereu o valoare reciprocã) prin obligatia de a compensa
 23 Simbolul,II |         aceea, în al doilea rând, prin exemplele oferite de istoria
 24 Simbolul,II |         divine pot fi semnificate prin intermediul celor terestre.
 25 Simbolul,II |      valorizare nouã, superioarã, prin participarea lui la o realitate
 26 Simbolul,II |           ne sustinem afirmatiile prin exemplele pe care le pune
 27 Simbolul,II |       pretioase” si altfel, anume prin integrarea lor într-un simbolism
 28 Simbolul,II |    pietrele devin simboluri sacre prin participarea lor la o revelatie
 29 Simbolul,II |        indirect (jadul si perla), prin participarea la un simbol
 30 Simbolul,II |       Vietii, ai unei zone sfinte prin excelentã, ai unei substante
 31 Simbolul,II |          Din aceastã temã miticã, prin rationalizare si degradare
 32 Simbolul,II |     socotite semn al absolutului, prin degradare a sensului, devin
 33 Simbolul,II |           sã se toarne apã în ea. Prin simplul contact al numelor
 34 Simbolul,II | consacreazã un obiect sau un act. Prin consacrare, adicã prin participare
 35 Simbolul,II |            Prin consacrare, adicã prin participare la realitatea
 36 Simbolul,II |  hierofanizare, adicã reveleazã - prin locul, forma sau utilitatea
 37 Simbolul,III| simbolizant. ~ Dupã acest periplu prin istoria religiilor, prin
 38 Simbolul,III|          prin istoria religiilor, prin care am încercat sã arãtãm
 39 Simbolul,III|       profesor Jean Borella, care prin universalitatea si adâncimea
 40 Simbolul,III|           fãcut posibil un demers prin întreaga istorie a gândirii
 41 Simbolul,III|             simbolul simbolizeazã prin prezentificare, nu prin
 42 Simbolul,III|           prin prezentificare, nu prin reprezentare”[32][32]. ~
 43 Simbolul,III| Ambivalenta simbolului, remarcatã prin exemplele anterioare din
 44 Simbolul,III|         cunoasterii celor ceresti prin mijlocirea simbolurilor
 45 Simbolul,III|         numai cunoasterea noastrã prin analogie, care nu poate
 46 Simbolul,III|      formã si mai presus de lume, prin forme ce ne sunt apropiate,
 47 Simbolul,III|      Scripturii, acelea se ascund prin negrãite si sfinte ghicituri
 48 Simbolul,III|          se deschide vidului. […] Prin aceastã rupturã epistemicã
 49 Simbolul,III|       initial al semnificantului. Prin aceasta se dovedeste încã
 50 Icoana,Intro|      mediatoare. Cu alte cuvinte, prin cei doi poli ai sãi, simbolizantul
 51 Icoana,Intro|        realitate cosmicã, fãrã ca prin aceasta sã le “neutralizeze”.
 52 Icoana,Intro|         fond, simbolul reprezintã prin natura lui intimã o modalitate
 53 Icoana,Intro|         si omul si textul sacru - prin întruparea Logosului Hristos.
 54 Icoana,Intro|          crestin are o garantie - prin Traditie - a sacralitãtii
 55 Icoana,Intro|      actul închinãrii, desfãsurat prin excelentã cu referire la
 56 Icoana,Intro|        accesibilã prezenta divinã prin intermediul imaginilor (
 57 Icoana,I    |         al harului, prefigurând - prin mijlocirea Legii - adevãratul
 58 Icoana,I    |     aceasta sã fie tuturor vãditã prin picturi, astfel încât în
 59 Icoana,I    |           personalismului afirmat prin însusi evenimentul Întrupãrii.
 60 Icoana,I    |    Materia poate si este sfintitã prin harul dumnezeiesc, acesta
 61 Icoana,I    |        clar o discutie dogmaticã, prin care s-au dezvãluit anumite
 62 Icoana,II   |       semnificativã si legitimatã prin însesi teologia trinitarã
 63 Icoana,II   |      divinã în gândirea lui Arie. Prin aceasta mãrturisim cã doar
 64 Icoana,II   |     acelasi Christoph Schönborn, “prin revelarea tainei Sfintei
 65 Icoana,III  |         fãcut trup, El se exprimã prin intermediul umbrelor, al
 66 Icoana,III  |         credinciosi este învãtatã prin umbra Cuvântului adevãrat
 67 Icoana,III  |           ce ultima este definitã prin atributul infinitãtii subsumate
 68 Icoana,IV   |         Domnului si pe sfinti, si prin icoanele care îi reprezintã”[
 69 Icoana,IV   |   îndreptãtirea sfintelor icoane. Prin însãsi natura lor de obiecte
 70 Icoana,IV   |           sacre folosite în cult. Prin idoli se pierdea constiinta
 71 Icoana,IV   |           lui Dumnezeu de naturã. Prin simbolul natural si sacru
 72 Icoana,IV   |     constiinta acestei deosebiri. Prin idol poporul Israel ar fi
 73 Icoana,IV   |          deosebit si liber de ea. Prin simbol ei pãstrau credinta
 74 Icoana,IV   |          legãturã concretã cu El, prin adorare, prin cult, prin
 75 Icoana,IV   |     concretã cu El, prin adorare, prin cult, prin rugãciune, pe
 76 Icoana,IV   |          prin adorare, prin cult, prin rugãciune, pe temeiul credintei
 77 Icoana,IV   |         de legile ei implacabile. Prin simbol vedeau toatã lumea
 78 Icoana,IV   |    oamenilor. ~În toate cazurile, prin simboalele sale sacre, dar
 79 Icoana,IV   |     simboalele sale sacre, dar si prin toatã natura vãzutã ca simbol,
 80 Icoana,IV   |    comunicabilitatea lui Dumnezeu prin mijloace sensibile, dar
 81 Icoana,IV   | reprezintã o veritabilã fereastrã prin care om si Dumnezeu se pot
 82 Icoana,IV   |           planul invizibil cu noi prin vreo putere oarecare”[57][
 83 Icoana,IV   |    icoanei: ~“Fata omeneascã este prin ea însãsi mijlocul de comunicare
 84 Icoana,IV   |         cã el este pentru altiisi prin fatã îsi aratã trebuinta
 85 Icoana,IV   |       fatã omeneascã. El a arãtat prin aceasta interesul Lui fatã
 86 Icoana,IV   |           cu scopul de a comunica prin ea experienta vietii dumnezeiesti,
 87 Icoana,IV   |         aceastã comunicare cu noi prin fata Sa în continuare? Dacã
 88 Icoana,IV   |          se facã în continuare si prin fata Sa, care cuprinde concentrat
 89 Icoana,IV   |           ci si fata Lui umanã si prin ea “Fata” dumnezeirii ca
 90 Icoana,IV   |          adicã sã devinã dumnezeu prin participarea la energiile
 91 Icoana,IV   |       personal al credintei sale. Prin aceastã afirmatie nu dorim
 92 Icoana,IV   |          unele ce sunt simultane. Prin urmare, întrucât nu intervine
 93 Icoana,IV   |     legatã cumva unul de altul si prin suprimarea unuia este suprimat
 94 Icoana,IV   |           suprimatã si jumãtatea. Prin urmare nu poate exista Hristos
 95 Icoana,IV   |         de a fi executatã tehnic. Prin urmare, cel ce nu mãrturiseste
 96 Icoana,IV   |           de iconar sunt sfintite prin ierurgii speciale, la fel
 97 Icoana,IV   |        eternitãtii vii, pentru cã prin ea transpare si Cel ce nu
 98 Icoana,IV   |     puterile Lui. Ea este un chip prin care transpare infinitatea
 99 Icoana,IV   |     icoanele au nume de persoane. Prin elenu licãreste o esentã
100 Icoana,IV   |    implicã o comuniune cu altele, prin fete omenesti care au caracter
101 Icoana,IV   |  Eternitatea aceasta ce transpare prin icoane, revãrsatã în trup
102 Icoana,IV   |         si trupul la viata eternã prin învierea trupului asumat
103 Icoana,IV   |           Fiul lui Dumnezeu. Atât prin faptul cã ne aratã eternitatea
104 Icoana,IV   |     eternitatea personalã, cât si prin faptul cã ea ne aratã eternizarea
105 Icoana,V    |     încarnat în ele Verbul divin. Prin prezenta lor în locasul
106 Icoana,V    |       le-ai fãcut!” sau “Dumnezeu prin sfintii sãi de pe pãmânt,
107 Icoana,V    |           introduce pe credincios prin intermediul vãzului într-o
108 Icoana,V    |          de Dumnezeu la existentã prin creatiune, se împarte în
109 Icoana,V    |        din multe forme si naturi. Prin aceasta e un fel de altã
110 Icoana,V    |        din ea, le indicã biserica prin ieration. Iar cele cele
111 Icoana,V    |          de ratiune si ies din ea prin desfãsurare, le ilustreazã
112 Icoana,V    |        desfãsurare, le ilustreazã prin naos. În sfârsit toate le
113 Icoana,V    |         dumnezeescul altar, tainã prin care, tot cel ce poate sã
114 Icoana,V    |       mâni, care îi este si model prin diferitele simboale dumnezeesti
115 Icoana,V    |      nevãzãtori ai celor ceresti, prin forme sensibile, pe cele
116 Icoana,V    |           în fata credinciosului, prin icoanele lor, realitãtile
117 Icoana,V    |    realitãtile ceresti. Mai mult, prin chiar ordinea asezãrii icoanelor
118 Icoana,V    |       cupola centralã a naosului. Prin faptul cã suntem cu totii
119 Icoana,V    |           tuturor atât spiritual, prin comuniunea de gând si de
120 Icoana,V    |          si de credintã stimulatã prin vederea icoanei Lui, cât
121 Icoana,V    |       vederea icoanei Lui, cât si prin Sfânta Împãrtãsanie, unde
122 Icoana,V    |  categorie[75][75] sunt initiati, prin intermediul imaginilor din
123 Icoana,V    |      evanghelisti ca pe unii care prin Evangheliile unesc cerul
124 Icoana,V    |          si asceti. Toti acestia, prin icoanele lor, au rolul mãrturisit
125 Icoana,V    |        Dumnezeu, cãci naosul este prin excelentã locul dedicat
126 Icoana,V    |        Credinciosul, cel iluminat prin Taina Botezului, se desãvârseste
127 Icoana,V    |          desãvârseste în credintã prin imitarea lui Hristos si
128 Icoana,V    |           imitarea lui Hristos si prin împãrtãsirea cu Sfintele
129 Icoana,V    |      Bisericã de monahi. Acestia, prin modul de viatã închipuie,
130 Icoana,V    |           unificator. Despãrtitor prin simpla lui prezentã, semnificând
131 Icoana,V    |         universalã, si unificator prin intermediul icoanelor de
132 Icoana,V    |         cu Dumnezeu se realizeazã prin dobândirea dragostei. Persoana
133 Icoana,V    |           Domnului este subliniat prin dispunerea acestei icoane
134 Icoana,V    |     drumul care duce de la fricã, prin credintã cãtre dragostea
135 Icoana,V    |         dobândirea vietii vesnice prin unirea cu Dumnezeu. Pe acest
136 Icoana,V    |       mijlocitã atât pe verticalã prin sfinti si îngeri, cât si
137 Icoana,V    |      îngeri, cât si pe orizontalã prin intermediul preotiei harice. ~
138 Conclu      |       capãtul incursiunii noastre prin realitatea simbolului si
139 Conclu      |          suntem idolatrii sau nu? Prin deasa revenire la imaginile
140 Conclu      |       crestinul ortodox, obisnuit prin natura cultului cu imaginile
141 Conclu      |          va întelege cã simbolul, prin însisi faptul existentei
142 Biblio      |        celor ce au fost iluminati prin Taina Botezului.~  [76][