Partea, Capitolul
1 IntroGen | contemporani: fie cã este vorba de o întâlnire personalã, de
2 IntroGen | actuale nu ne permite decât o cunoastere partialã a lui
3 IntroGen | ce îsi dau seama cã detin o parte din el sã facã gestul
4 IntroGen | Concluzia domniei sale o putem considera ipoteza
5 IntroGen | simbolului chiar de la origini. ~O singurã remarcã vom face
6 IntroGen | simbolismului religios, va face o incursiune prin istoria
7 IntroGen | faptul cã cinstirea ei este o inchinare la idoli. Dupã
8 Simbolul,I | prin care se sugereazã o idee sau stare sufleteascã”
9 Simbolul,I | corespondente analogice) un obiect, o fiintã, o notiune, o însusire,
10 Simbolul,I | analogice) un obiect, o fiintã, o notiune, o însusire, un
11 Simbolul,I | obiect, o fiintã, o notiune, o însusire, un sentiment,
12 Simbolul,I | care este susceptibil de o serie de interpretãri. ~¨
13 Simbolul,I | douã gazde conservã fiecare o jumãtate pe care o transmit
14 Simbolul,I | fiecare o jumãtate pe care o transmit urmasilor lor;
15 Simbolul,I | al termenului, vom arunca o privire înspre institutia
16 Simbolul,I | ospitalitãtii. Ne va cãlãuzi o lucrare substantialã a marelui
17 Simbolul,I | savantul italian noteazã o idee esentialã pentru întelegerea
18 Simbolul,I | altul (hostis are mereu o valoare reciprocã) prin
19 Simbolul,I | obligatia de a compensa o anume prestatie de care
20 Simbolul,I | în cea greacã, întâlnim o instiuttie asemãnãtoare,
21 Simbolul,I | iar “alungarea lui ar fi o gravã jignire adusã acestor
22 Simbolul,I | baston, fie cu un disc. Pe o parte si pe alta discului
23 Simbolul,I | prietenia”. Mai întâi ea este o virtute a Zeilor cu care
24 Simbolul,II | singur obiect (simbolul) si o singurã institutie (ospitalitatea)
25 Simbolul,II | culturi religioase, ci era o caracteristicã generalã
26 Simbolul,II | arhaicã si cea modernã existã o deosebire esentialã iar
27 Simbolul,II | corespondente analogice) un obiect, o fiintã, o notiune, o însusire,
28 Simbolul,II | analogice) un obiect, o fiintã, o notiune, o însusire, un
29 Simbolul,II | obiect, o fiintã, o notiune, o însusire, un sentiment,
30 Simbolul,II | semnificantul respectiv primeste o valorizare nouã, superioarã,
31 Simbolul,II | prin participarea lui la o realitate divinã. Semnificantul
32 Simbolul,II | în mãsurã sã ne reveleze o atare functiune a simbolului.
33 Simbolul,II | fapt magico-religios este o kratofanie, o hierofanie
34 Simbolul,II | magico-religios este o kratofanie, o hierofanie ori o teofanie,
35 Simbolul,II | kratofanie, o hierofanie ori o teofanie, si asupra acestui
36 Simbolul,II | prezentificã sufletele strãmosilor, o fortã divinã sau chiar o
37 Simbolul,II | o fortã divinã sau chiar o divinitate. De exemplu,
38 Simbolul,II | Testament, Iacob a vãzut în vis o scarã care se sprijinea
39 Simbolul,II | numit îndeobste “infern”). O asemenea coloanã cosmicã
40 Simbolul,II | unde “nu se produce doar o rupturã în spatiul omogen,
41 Simbolul,II | simbolism grandios. ~Jadul este o “piatrã pretioasã” si a
42 Simbolul,II | de aceea era investit cu o seamã de calitãti solare,
43 Simbolul,II | asemenea legãtura sa cu Luna o recomanda sã fie folositã
44 Simbolul,II | prin participarea lor la o revelatie divinã. Unele
45 Simbolul,II | de “piatra de sarpe”. Pe o arie foarte vastã, din China
46 Simbolul,II | unor anumiti dragoni este o piatrã cu o “strãlucitoare
47 Simbolul,II | dragoni este o piatrã cu o “strãlucitoare orbitoare”
48 Simbolul,II | Pomul Vietii care simboliza o stare absolutã a devenit
49 Simbolul,II | stare absolutã a devenit o comoarã de aur ascunsã în
50 Simbolul,II | verticalã de semnificare pe care o are simbolul. Nu mai existã
51 Simbolul,II | legãtura pe care acestea o au cu realitatea divinã. ~
52 Simbolul,II | act magic). De exemplu o veche retetã popularã româneascã
53 Simbolul,II | constipat sã se scrie pe o farfurie nouã numele celor
54 Simbolul,II | forma sau utilitatea sa - o realitate sacrã pe care
55 Simbolul,II | realitate sacrã pe care nici o altã manifestare nu ar fi
56 Simbolul,II | manifestare nu ar fi în mãsurã sã o arate. Simbolul este însotit
57 Simbolul,III| Capitolul III ~SIMBOLUL – O ABORDARE FILOZOFICÃ ~ ~
58 Simbolul,III| Remarcãm, în acest sens o excelentã lucrare a domnului
59 Simbolul,III| identificã cu idea pe care noi o avem despre semnificantul
60 Simbolul,III| asupra aparatului simbolic cu o precizare esntialã si care
61 Simbolul,III| deasupra cãruia nu existã o realitate mai cuprinzãtoare
62 Simbolul,III| simbolul nu opereazã doar o “distinctie - unificatoare”
63 Simbolul,III| grade de realitate, ci, ca o consecintã, realizeazã si
64 Simbolul,III| consecintã, realizeazã si o “diferentiere – mijlocitoare”
65 Simbolul,III| înlãuntrul simbolului însusi, o consecintã a triunghiului
66 Simbolul,III| cereascã”. Aceastã cale el o numeste pozitivã sau apofaticã.
67 Simbolul,III| apofaticã. Mai existã însã o cale, superioarã acesteia
68 Simbolul,III| inteligibil nu existã nici o tensiune dezechilibrantã,
69 Simbolul,III| a unei gândiri smintite, o oarbã privire ce nu va fi
70 Simbolul,III| de “corp strãin”, exista o constiintã care mereu îl
71 Simbolul,III| lui Kant Dumnezeu este “o iluzie”, iar comportamentul
72 Simbolul,III| ideea de Dumnezeu tot era o iluzie trebuia gãsitã o
73 Simbolul,III| o iluzie trebuia gãsitã o solutie care sã ne scoatã
74 Simbolul,III| decât sã recunoascã, fie o clipã doar, adevãrul semnelor
75 Simbolul,III| semnificantului nu poate avea decât o singurã logicã: schimbarea
76 Icoana,Intro| Întelegem deci cã simbolul este o punte, având - cum afirmã
77 Icoana,Intro| rânduri Mircea Eliade - o functie unificatoare, sinteticã: “
78 Icoana,Intro| reprezintã prin natura lui intimã o modalitate concretã de respingere
79 Icoana,Intro| Biserica nu este altceva decât o imagine la o scarã mai micã
80 Icoana,Intro| altceva decât o imagine la o scarã mai micã a acestei
81 Icoana,Intro| credinciosul crestin are o garantie - prin Traditie -
82 Icoana,Intro| la edificarea artei sacre o reprezintã evidentierea
83 Icoana,Intro| motiv este absolut necesarã o prezentare a icoanei asociatã
84 Icoana,I | toti “actorii” implicati. O excelentã prezentare de
85 Icoana,I | persoana: perigraptos ara o Christos kat”hypostasin
86 Icoana,I | crestinã. “Era în mod clar o discutie dogmaticã, prin
87 Icoana,II | crestinã Arie percepea, fãrã o întelegere profundã a naturii
88 Icoana,II | aceasta mãrturisim cã doar o întelegere adecvatã a acestuia
89 Icoana,II | Tatãl nu poate fi, sub nici o formã, inferior unuia din
90 Icoana,II | chip chiar dacã nu e de o fiintã cu Tatãl, ci numai
91 Icoana,II | Sfintei Treimi s-a dezvãluit o nouã dimensiune a chipului”[
92 Icoana,II | Nazianz. Ultimul stabileste o corelatie decisivã între
93 Icoana,II | mult, este acelasi si nu o asemãnare”[49][49]. În aceastã
94 Icoana,II | prototipul reprezentat? Iatã o întrebare la care orice
95 Icoana,III | însãsi; ea nu este doar o reflectare infidelã, deci
96 Icoana,III | cãreia Origen a fundamentat o hristologie care contine
97 Icoana,III | Evanghelia dupã Ioan existã o afirmatie extrem de ciudatã: “
98 Icoana,III | valoarea redusã pe care Origen o acordã trupului, lumii si
99 Icoana,III | viziunea origenianã contine o gravã lipsã pricinuitã de
100 Icoana,III | exprimat în mod echilibrat o viziune unitarã despre imagine
101 Icoana,III | Alexandriei. Trebuie sã abordãm cu o seriozitate deplinã întruparea
102 Icoana,III | instrument, un vesmânt, o locuintã exterioarã, ci “
103 Icoana,III | În acelasi timp existã o discontinuitate între firea
104 Icoana,III | necreat. ~ Existã totusi o diferentã remarcabilã, care,
105 Icoana,III | Culmea teologiei hristologice o reprezintã disputa Sfântului
106 Icoana,III | fundamentalã a conceptiei maximiene o reprezintã iubirea, unica
107 Icoana,IV | popoare idolatre, care nu o datã i-au influentat negativ
108 Icoana,IV | transcendent ei, si practicau o legãturã concretã cu El,
109 Icoana,IV | Simboalele sunt în acest sens o anticipare a icoanelor,
110 Icoana,IV | precum Vechiul Testament e o anticipare a lui Hristos”[
111 Icoana,IV | metaforici, icoana reprezintã o veritabilã fereastrã prin
112 Icoana,IV | nu e datã omului pentru o existentã a lui în izolarea
113 Icoana,IV | acest punct de vedere existã o mare identitate de rol între
114 Icoana,IV | care vorbesc au în vedere o a treia persoanã, sau pe
115 Icoana,IV | noi. ~Fata umanã e pe de o parte expresia infinitãtii
116 Icoana,IV | este încã configuratã de o razã de luminã, mod în care
117 Icoana,IV | nu s-ar gândi mai întâi o jumãtate – lucruri care
118 Icoana,IV | cum si iconarul primeste o binecuvântare în sensul
119 Icoana,IV | al lor. În fond, rãmâne o tainã relatia aceasta dintre
120 Icoana,IV | si prototip, la fel cum o tainã este relatia dintre
121 Icoana,IV | persoane. Prin elenu licãreste o esentã eternã si infinitã,
122 Icoana,IV | esentã eternã si infinitã, ci o persoanã dumnezeiascã, care
123 Icoana,IV | dumnezeiascã, care implicã o comuniune cu altele, prin
124 Icoana,IV | au caracter personal. E o eternitate si o infinitate
125 Icoana,IV | personal. E o eternitate si o infinitate care ne vorbeste
126 Icoana,V | trebuie sã conducã spre o «teologie în imagini». De
127 Icoana,V | 69][69]. Putem vorbi de o diversitate mai pronuntatã
128 Icoana,V | suflet si Bisericã existã o asemãnare structuralã, Biserica
129 Icoana,V | celor sortiti sã trãiascã o viatã legatã de simturi”[
130 Icoana,V | înlesneste ca si între noi sã fie o legãturã puternicã. Hristos
131 Icoana,V | terestre), pe care se sprijinã o cupolã în calotã sfericã (
132 Icoana,V | cultului. ~Iconostasul este o piesã care a cunoscut poate
133 Icoana,V | pe care sunt datori sã o insufle credinciosilor,
134 Icoana,V | credinciosilor, iar credinciosii sã o primeascã. Unirea cu Dumnezeu
135 Conclu | lumea experientei comune, o zguduie pânã în adâncurile
136 Conclu | pretinselor ei fundamente, o întoarce pe dos si o deschide
137 Conclu | fundamente, o întoarce pe dos si o deschide spre invizibil,
138 Biblio | ospitalitate tine în mânã o ramurã de mãslin, înfãsuratã
139 Biblio | poate fi considerat si ca o stare perpetuã a celor botezati.
|