Partea,  Capitolul

  1 IntroGen    |   religioase a Traditiei Bisericii, nu numai în domeniul artelor
  2 IntroGen    |          primul pas pe un drum care nu a încetat sã fãrâmiteze
  3 IntroGen    |        desfrânat cere semn, si semn nu i se va da, fãrã numai semnul
  4 IntroGen    |            Mt. 16, 30). Mântuitorul nu a fãcut economie nici în
  5 IntroGen    |         mediator. Realitatea ultimã nu este semnul sau simbolul
  6 IntroGen    |            simbolurile dacã ele tot nu sunt ceea ce ne intereseazã (
  7 IntroGen    |       realitatea ultimã)? Credem cã nu vom gresi fatã de nimeni
  8 IntroGen    |             sau, “pe cele ce ochiul nu le-a vãzut si urechea nu
  9 IntroGen    |            nu le-a vãzut si urechea nu le-a auzit si la inima omului
 10 IntroGen    |            auzit si la inima omului nu s-au suit, pe acelea le-a
 11 IntroGen    |             conditiei umane actuale nu ne permite decât o cunoastere
 12 IntroGen    |    simboluri, de acea nici Biserica nu putea proceda într-un cu
 13 IntroGen    |         aceasta avem convingerea cã nu afectãm natura generalã
 14 Simbolul,I  |         întâlnitã la autorii citati nu se îmbogãteste cu semnificatii
 15 Simbolul,I  |     culturilor occidentale moderne “nu acesta era însã sensul simbolului
 16 Simbolul,I  |            atrage atentia cã hostis nu trebuie confundat cu peregrinus,
 17 Simbolul,I  |             în alt sens: “un hostis nu este un strãin în general.
 18 Simbolul,II |           mod de a gândi realitatea nu a fost unul accidental,
 19 Simbolul,II |             deosebire esentialã iar nu numai una de dictionar. ~
 20 Simbolul,II |           simbolice, mintea noastrã nu are în vedere aceleasi realitãti
 21 Simbolul,II |            sentiment, etc.”[18][18] nu este strãin dictionarelor
 22 Simbolul,II |            gândirea anticilor greci nu este singura în mãsurã sã
 23 Simbolul,II |             si asupra acestui lucru nu mai e de insistat. Dar ne
 24 Simbolul,II |            asemenea coloanã cosmicã nu se poate afla decât în centrul
 25 Simbolul,II |       Centrului lumii” ca loc unde “nu se produce doar o rupturã
 26 Simbolul,II |             originile simbolismului nu sunt empirice ci teoretice
 27 Simbolul,II |             pe care o are simbolul. Nu mai existã referentul metafizic,
 28 Simbolul,II |         acesta este un fenomen care nu e caracterizat de lipsa
 29 Simbolul,II |            simbolul: infantilismul. Nu se pierde din vedere valoarea
 30 Simbolul,II |             nici o altã manifestare nu ar fi în mãsurã sã o arate.
 31 Simbolul,II |  întotdeauna de un sens, chiar dacã nu este înteles corect de la
 32 Simbolul,III|             cele mai potrivite. Dar nu orice filozofie, pentru
 33 Simbolul,III|             timpurile noastre. Nouã nu ne revine decât simplul
 34 Simbolul,III|            si referentul particular nu sunt decât manifestãrile
 35 Simbolul,III|            realitate care niciodatã nu este simbolizantã ci întotdeauna
 36 Simbolul,III|            necreat, deasupra cãruia nu existã o realitate mai cuprinzãtoare
 37 Simbolul,III|   simbolizeazã prin prezentificare, nu prin reprezentare”[32][32]. ~
 38 Simbolul,III|     referentului metafizic simbolul nu opereazã doar o “distinctie -
 39 Simbolul,III|          pentru aceasta ar putea fi nu numai cunoasterea noastrã
 40 Simbolul,III|         noastrã prin analogie, care nu poate sã se înalte nemijlocit
 41 Simbolul,III|            mai presus de lume. Cãci nu fiecare e sfintit si nu
 42 Simbolul,III|             nu fiecare e sfintit si nu e a tuturor, cum spun Scripturile,
 43 Simbolul,III|            punã în miscare, însã ea nu poate afecta decât ceea
 44 Simbolul,III|             sensibil si inteligibil nu existã nici o tensiune dezechilibrantã,
 45 Simbolul,III|        smintite, o oarbã privire ce nu va fi niciodatã coplesitã
 46 Simbolul,III|   comportamentul religios al omului nu are alt temei în afara unui “
 47 Simbolul,III|         fiind un lucru sensibil, el nu poate fi supus criticii
 48 Simbolul,III|             critica semnificantului nu poate avea decât o singurã
 49 Icoana,Intro|        antisomatic si acosmic, care nu poate concepe în nici un
 50 Icoana,Intro|           lipsi sau ar fi alteratã, nu am mai avea de a face cu
 51 Icoana,Intro|        slava lui Dumnezeu. Biserica nu este altceva decât o imagine
 52 Icoana,Intro|             aflã în afara templului nu este profan în deplinul
 53 Icoana,Intro|              Biserica. Ori Biserica nu reprezintã altceva decât
 54 Icoana,Intro|      înteles de la început cã nimic nu este pierdut. Totul trebuie
 55 Icoana,I    |           Sfântul Ioan Damaschinul. Nu vom reface istoricul detaliat
 56 Icoana,I    |         mãsurã imaginile sacre, dar nu recunostea atitudinea care
 57 Icoana,I    |         Uspensky “dupã unii, icoana nu ar fi trebuit sã fie veneratã
 58 Icoana,I    |           imaginea lui Hristos, dar nu si pe cele ale Fecioarei
 59 Icoana,I    |      Înviere, dar cã dupã aceea, El nu mai poate fi înfãtisat”[
 60 Icoana,I    |         radical. Pentru iconoclasti nu existã cale de mijloc. În
 61 Icoana,I    |        ereziilor hristologice, care nu pot concepe firile lui Iisus
 62 Icoana,I    |          persoana Mântuitorului, si nu în natura Sa. Acesta este
 63 Icoana,I    |     argumentatiei ortodoxe: “Icoana nu reprezintã natura, ci persoana:
 64 Icoana,I    |       ansamblul ei. Dar miza luptei nu era arta si nici rolul didactic
 65 Icoana,I    |             decorativ al icoanelor; nu era vorba nici de vreo “
 66 Icoana,II   |          icoanã) al Tatãlui, atunci nu cumva Fiul este inferior
 67 Icoana,II   |         Tatãlui tocmai din cauzã cã nu era decât un chip (în-chipuire)
 68 Icoana,II   |        deplina egalitate. Nici Fiul nu este subordonat si inferior
 69 Icoana,II   |      Tatãlui, la fel cum nici Tatãl nu poate fi, sub nici o formã,
 70 Icoana,II   |        arienii, Fiul este creat, si nu vesnic, atunci El nu este
 71 Icoana,II   |             si nu vesnic, atunci El nu este chipul adevãrat al
 72 Icoana,II   |           adevãrat al Tatãlui, dacã nu le este rusinesã spunã cã
 73 Icoana,II   |             numeste chip chiar dacã nu e de o fiintã cu Tatãl,
 74 Icoana,II   |              47]. Conceptul de chip nu implicã, deci, inferioritatea
 75 Icoana,II   |             cã vine de la Tatãl, si nu Tatãl de la El. Într-adevãr,
 76 Icoana,II   |     într-adevãr firea celor simple: nu cumva sã semene cu unul
 77 Icoana,II   |           mai mult, este acelasi si nu o asemãnare”[49][49]. În
 78 Icoana,III  |       pretuitã pentru ea însãsi; ea nu este doar o reflectare infidelã,
 79 Icoana,III  |       Cuvântul în cerul deschis. El nu este pe pãmânt asa cum este
 80 Icoana,III  |             oare aceasta cã Hristos nu este egalul Tatãlui dupã
 81 Icoana,III  |          imagine sacrã. Precizãm cã nu aceptãm integral aceastã
 82 Icoana,III  |            trupul, adicã cu litera, nu credem cã el ar fi mers
 83 Icoana,III  |              lucru care pretinde sã nu vedem în firea acestuia “
 84 Icoana,III  |             fatã de neamul omenesc, nu te poti smerii în fata imperfectiunii
 85 Icoana,III  |           si cea necreatã, dar care nu afecteazã identitatea de
 86 Icoana,IV   |        între popoare idolatre, care nu o datã i-au influentat negativ
 87 Icoana,IV   |     subliniazã pãrintele Stãniloae “nu recunoasterea unei lucrãri
 88 Icoana,IV   |        pãrintele Stãniloae esential nu este atât faptul Încarnãrii
 89 Icoana,IV   |            contributia sa esentialã nu se rezumã la consemnarea
 90 Icoana,IV   |       comunicare între oameni. Fata nu e datã omului pentru o existentã
 91 Icoana,IV   |          subiecte. Ca persoanã omul nu existã numai pentru sine,
 92 Icoana,IV   |            sa cã e pentru altii, cã nu se poate realiza decât în
 93 Icoana,IV   |             intereseazã de ei. Fata nu apartine cuiva în izolare.
 94 Icoana,IV   |          Sãi întru umanitate, de ce nu ar mentine aceastã comunicare
 95 Icoana,IV   |             mai mult decât cuvântul nu numai întelesuri, ci si
 96 Icoana,IV   | Credinciosii care vor sã aibã cu ei nu numai cuvântul lui Hristos
 97 Icoana,IV   |     energiile necreate. Acest lucru nu se poate realiza însã, dupã
 98 Icoana,IV   |           si Rusia”[60][60], icoana nu trebuie abordatã ca obiect
 99 Icoana,IV   |       obiect estetic. Mai exact, ea nu poate fi abordatã dupã criteriile
100 Icoana,IV   |              Prin aceastã afirmatie nu dorim sã negãm valoarea
101 Icoana,IV   |         pururea în trup, chiar dacã nu este încã configuratã de
102 Icoana,IV   |         razã de luminã, mod în care nu este în afara verosimilului
103 Icoana,IV   |            care se jice dublu, cãci nu ar putea exista prototip
104 Icoana,IV   |             icoanã, nici dublu dacã nu s-ar gândi mai întâi o jumãtate –
105 Icoana,IV   |    simultane. Prin urmare, întrucât nu intervine între ele un timp
106 Icoana,IV   |           oarecare, nici închinarea nu va fi alta, ci una si aceeasi
107 Icoana,IV   |           si jumãtatea. Prin urmare nu poate exista Hristos fãrã
108 Icoana,IV   |         tehnic. Prin urmare, cel ce nu mãrturiseste cã în El este
109 Icoana,IV   |             Nimic din toate acestea nu poate lipsi din pregãtirea
110 Icoana,IV   |             pregnantã. Credinciosii nu se pot închina fãrã a fi
111 Icoana,IV   |      aceastã ordine de idei, icoana nu este numai un mediu al închinãrii
112 Icoana,IV   |    dimensiuni ale imaginilor sacre, nu trebuie sã pierdem din vedere
113 Icoana,IV   |         prin ea transpare si Cel ce nu are început si sfârsit si
114 Icoana,V    |       icoana Mântuitorului, aceasta nu înseamnã cã am neglijat
115 Icoana,V    |             lui Dumnezeu privitorul nu poate decât sã exclame cuprins
116 Icoana,V    |             cã pictarea bisericilor nu este numai un gest decorativ.
117 Icoana,V    |       închinãrii. Valoarea esteticã nu trebuie neglijatã, dar în
118 Icoana,V    |            cã decorarea bisericilor nu afost niciodatã lãsatã la
119 Icoana,V    |     bisericilor ortodoxe, totusi el nu a fost dintru început cristalizat
120 Icoana,V    |           vor învia din morti, nici nu se mai însoarã, nici nu
121 Icoana,V    |             nu se mai însoarã, nici nu se mai mãritã, ci sunt ca
122 Icoana,V    |        acest drum ei se regãsesc cã nu sunt singuri iar atingerea
123 Conclu      |            crede cã “ochiul” nostru nu a fost întunecat într-un
124 Conclu      |           dacã suntem idolatrii sau nu? Prin deasa revenire la
125 Conclu      |      unghere ale sufletului nostru. Nu vom mai putea suprapune –
126 Conclu      |          este”, imaginile “celor ce nu sunt” decât abur si “vânare
127 Conclu      |         lucrãrii este cã, “întrucât nu putem refuza simbolismului
128 Conclu      |          lucrurilor, atâta timp cât nu va întelege cã simbolul,
129 Conclu      |           sau a nevrozei culturale” nu va putea fi înlãturatã. ~
130 Conclu      |             mesajele simbolului. Si nu.l vom întelege în întregul
131 Conclu      |            sã ne fie mai usoarã. Sã nu uitãm de asemenea, cã în
132 Conclu      |           dus iar vremurile noastre nu întrezãresc iminenta unui