Partea, Capitolul
1 IntroGen | adevãrul unic si universal al credintei a fost pus sub
2 IntroGen | este semnul venirii Tale si al sfârsitului veacului? (…)
3 IntroGen | una”. ~ ~Ilustrul istoric al religiilor Mircea Eliade
4 IntroGen | debuteazã cu cazul particular al obiectului care a dat numele
5 IntroGen | culturile antice. Capitolul al doilea va da cuvântul istoriei
6 IntroGen | cel mai important simbol al religiei crestine, icoana.
7 IntroGen | introductive, capitolul intâi al pãrtii a doua prezintã cele
8 IntroGen | lui Dumnezeu. Capitolele al doilea si al treilea vor
9 IntroGen | Capitolele al doilea si al treilea vor scoate în evidentã
10 IntroGen | privat si modul de dispunere al acestora în bisericã constituie
11 IntroGen | constituie aspectul liturgic al icoanei, care va fi în atentia
12 IntroGen | ultimelor douã capitole, al patrulea si al cincilea,
13 IntroGen | capitole, al patrulea si al cincilea, ale lucrãrii noastre.~ ~
14 Simbolul,I | Primul dictionar de amploare al limbii române, cel alcãtuit
15 Simbolul,I | 4]. ~Masivul Dictionar al limbii române (DLR) editat
16 Simbolul,I | propriu de a întelege simbolul al tuturor culturilor occidentale
17 Simbolul,I | de prof. Bailly, sau cel al prof. Liddell si Scott,
18 Simbolul,I | conservã întelesul primitiv al termenului. Dar sã dãm cuvântul
19 Simbolul,I | mai bine sensul originar al termenului, vom arunca o
20 Simbolul,I | îi înconjoarã pe strãini. Al doilea este nivelul uman:
21 Simbolul,I | virtutea prieteniei. La al treilea nivel gãsim simbolul
22 Simbolul,I | vedere continutul semantic al termenului devine mai bogat
23 Simbolul,II | de gândire. De aceea, în al doilea rând, prin exemplele
24 Simbolul,II | întelegerea bogatului univers al religiei crestine. ~În prima
25 Simbolul,II | grecesc σύμβολον, cuvânt al cãrui înteles este sustinut
26 Simbolul,II | simbol, pentru cã este semn al unei prezente divine. Ne
27 Simbolul,II | 21]. Locul de întâlnire al celor trei regiuni cosmice
28 Simbolul,II | de bethel este un simbol al “Centrului lumii” ca loc
29 Simbolul,II | descoperitã în scoicã - simbol al feminitãtii creatoare, perla
30 Simbolul,II | explicatii, a unui sens al obiectului simbolizant.
31 Simbolul,II | cãzute din capul serpilor sau al dragonilor, fie provin din
32 Simbolul,II | legende este mitul arhaic al monstrilor pãzitori ai Pomului
33 Simbolul,II | care erau socotite semn al absolutului, prin degradare
34 Simbolul,II | ea. Prin simplul contact al numelor sfinte scrise pe
35 Simbolul,III| sub jurisdictia unui al patrulea element pe care
36 Simbolul,III| în functie de sensul lui. Al patrulea element, referentul
37 Simbolul,III| Fiecare nivel ontologic al realitãtii este simbolizat
38 Simbolul,III| Din punctul de vedere al referentului metafizic simbolul
39 Simbolul,III| adevãrul sfânt si ascuns al mintilor mai presus de lume.
40 Simbolul,III| recuperãm sensul initial al simbolului, ne vom lovi
41 Simbolul,III| cercul (triunghiul) strâmt al orizontalei vietii si cunoasterii,
42 Simbolul,III| Neexistând un referent real al simbolului, omul s-a trezit
43 Simbolul,III| producere si de existentã al simbolului este spiritul
44 Simbolul,III| comportamentul religios al omului nu are alt temei
45 Simbolul,III| ceea ce dez-uneste, un loc al dispersãrii indeterminate.
46 Simbolul,III| act de constiintã, un fapt al spiritului uman, iar semnificantul
47 Simbolul,III| schimbarea sensului initial al semnificantului. Prin aceasta
48 Simbolul,III| desfiintarea referentului si al sensului originar al simbolurilor
49 Simbolul,III| si al sensului originar al simbolurilor sacre a condus
50 Icoana,Intro| caracterul de obiect simbolic al icoanei. Ni se pare ceva
51 Icoana,Intro| pentru ochiul spiritualizat al contemplativului, slava
52 Icoana,Intro| profan în deplinul sens al cuvântului, existã un spatiu
53 Icoana,I | mentionat celãlalt mare apologet al iconelor, Sfântul Ioan Damaschinul.
54 Icoana,I | reface istoricul detaliat al polemicii, descriind toti “
55 Icoana,I | fundamentului hristologic al imaginii a fost Sinodul
56 Icoana,I | desfãsurat la sfârsitul secolului al VII-lea, cu al sãu canon
57 Icoana,I | secolului al VII-lea, cu al sãu canon 82, în cuprinsul
58 Icoana,I | fost pus acolo ca model al harului, prefigurând - prin
59 Icoana,I | din caracterul unilateral al atitudinii sale doctrinare:
60 Icoana,I | Acesta este punctul decisiv al argumentatiei ortodoxe: “
61 Icoana,I | ar fi mesajul fundamental al apãrãtorilor icoanei. În
62 Icoana,I | ei. ~Ultimul mare moment al clarificãrii teologiei icoanei
63 Icoana,I | Bisericii, sângele martirilor si al mãrturisitorilor ei, experienta
64 Icoana,I | fost realmente un efort al Bisericii în ansamblul ei.
65 Icoana,I | rolul didactic sau decorativ al icoanelor; nu era vorba
66 Icoana,II | hristologic. Din punctul de vedere al primului icoana este semnificativã
67 Icoana,II | aratã în primul capitol al lucrãrii sale “Icoana lui
68 Icoana,II | Hristos”, “nodul gordian” al relationãrii icoanei cu
69 Icoana,II | vorbesc despre Fiul ca si chip al Tatãlui: “El este chipul
70 Icoana,II | Fiul este chip (icoanã) al Tatãlui, atunci nu cumva
71 Icoana,II | decât un chip (în-chipuire) al Acestuia. Am afirmat locul
72 Icoana,II | context caracterul creat al Fiului, afirmat mai mult
73 Icoana,II | recunoastem dacã chipul este al Lui. Tatãl este Vesnic,
74 Icoana,II | nu este chipul adevãrat al Tatãlui, dacã nu le este
75 Icoana,II | arhetipului si a aceluia al cãrui chip se spune cã este.
76 Icoana,II | aici însã este chip viu al Celui viu, si având neschimbarea
77 Icoana,II | fel cum Fiul este “chip” al Tatãlui si icoana este “
78 Icoana,II | Tatãlui si icoana este “chip” al Fiului. Astfel, icoana este
79 Icoana,III | conceptul cu totul paradoxal al unui “chip consubstantial
80 Icoana,III | Fiul, “chip desãvârsit” al Tatãlui. ~ În contextul
81 Icoana,III | iconoclaste argumentul decisiv al iconodulilor este de naturã
82 Icoana,III | reprezintã triumful deplin al cosmismului în defavoarea
83 Icoana,III | fãcut purtãtorul de cuvânt al opiniei conform cãreia Origen
84 Icoana,III | prin intermediul umbrelor, al figurilor, al chipurilor.
85 Icoana,III | umbrelor, al figurilor, al chipurilor. Multimea celor
86 Icoana,III | umbra Cuvântului adevãrat al lui Dumnezeu, care este
87 Icoana,III | si în planul de mântuire al lui Dumnezeu”[53][53]. Este
88 Icoana,III | imagine este Sfântul Chiril al Alexandriei. Trebuie sã
89 Icoana,III | caracterul necreat si nefinit al firii dumnezeiesti, firea
90 Icoana,III | caracterul neasemãnãtor al relatiei dintre simbolizant
91 Icoana,III | subtile erezii din secolul al VII lea dupã Hristos. Rezumând,
92 Icoana,III | Biserica este simbol deopotrivã al cosmosului si al omului.
93 Icoana,III | deopotrivã al cosmosului si al omului. Axul care strãbate
94 Icoana,IV | atotputernic fatã de ea, proniator al ei si în mod deosebit al
95 Icoana,IV | al ei si în mod deosebit al oamenilor. ~În toate cazurile,
96 Icoana,IV | referitoare la temeiul hristologic al icoanei, Întruparea legitimeazã
97 Icoana,IV | întelegând icoana ca pe un mediu al dialogului, în cadrul cultului,
98 Icoana,IV | consemnarea aspectului negativ al relationãrii la icoanã.
99 Icoana,IV | maximum aceastã ancorare a ei al infinitatea dumnezeiascã,
100 Icoana,IV | Fata” dumnezeirii ca izvor al tuturor fetelor omenesti,
101 Icoana,IV | fetelor omenesti, deci si al fetei asumate de Hristos;
102 Icoana,IV | expresivitate intratreimicã, izvor al oricãrei expresivitãti si
103 Icoana,IV | releveazã temeiul ipostatic al icoanei. Conceptul central
104 Icoana,IV | 59]. Dacã punctul maxim al vietii spirituale crestine,
105 Icoana,IV | artistic în sensul profan al cuvântului. Geniul pãrintelui
106 Icoana,IV | desfãsuratã în cadrul liturgic al Bisericii. Icoana este un
107 Icoana,IV | credinciosului cu obiectul personal al credintei sale. Prin aceastã
108 Icoana,IV | divinitãtii. Punctul de legãturã al celor trei nivele ontologice
109 Icoana,IV | darurile transsubstantiate; în al doilea rând omul, mijlocitor
110 Icoana,IV | mijlocitor si destinatar al harului sfintitor; urmeazã
111 Icoana,IV | icoana nu este numai un mediu al închinãrii ci si un obiect
112 Icoana,IV | la un simplu instrument al promovãrii învãtãturii de
113 Icoana,IV | vedere caracterul apofatic al lor. În fond, rãmâne o tainã
114 Icoana,IV | etern. “Icoana este un chip al eternitãtii. Ea ne îngãduie
115 Icoana,IV | adãuga cã icoana este un chip al eternitãtii vii, pentru
116 Icoana,V | BISERICÃ ~ ~ Ultimul capitol al lucrãrii noastre l-am consacrat
117 Icoana,V | studierii modului de dispunere al icoanelor în bisericã. Chiar
118 Icoana,V | arhitectural si iconografic al unui locas de cult sã fie
119 Icoana,V | iconografic si arhitecutral al bisericilor ortodoxe, totusi
120 Icoana,V | si arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului (Tâlcuire
121 Icoana,V | modelul si germenele sfintitor al amândurora: ~“Sfânta bisericã
122 Icoana,V | asemãnãtor Biserica este chip si al sufletului omenesc: ~“Toate
123 Icoana,V | îngeresti. Rolului mijlocitor al îngerilor îi corespunde
124 Icoana,V | mai direct stadiul uman al veacului viitor, dupã spusa
125 Icoana,V | 77][77]. Rolul mijlocitor al Maicii Domnului este subliniat
126 Conclu | trãim. De aceea, pentru al vedea pe Dumnezeu putem
127 Conclu | admite adevãrul pozitiv al acestui discurs”[78][78].
128 Conclu | caracterul muzeal, amorf, al unei religiozitãti aniconice.
129 Biblio | Breban, Vasile, Mic dictionar al limbii române, Ed. Stiintificã,
130 Biblio | Iisus Hristos prototip al icoanei Sale, Ed. Deisis,
131 Biblio | Vasile Breban, Mic dictionar al limbii române, Ed. Stiintificã,
132 Biblio | Iisus Hristos prototip al icoanei Sale, Ed. Deisis,
|