Partea,  Capitolul

  1 IntroGen    |       îndoielii. Se dovedeste astfel cã Schisma începutã în 1054
  2 IntroGen    |          filozofii contemporani: fie cã este vorba de o întâlnire
  3 IntroGen    |           filologice remarcãm totusi cã atât semnul cât si simbolul
  4 IntroGen    |           realitatea ultimã)? Credem cã nu vom gresi fatã de nimeni
  5 IntroGen    |            toti cei ce îsi dau seama cã detin o parte din el sã
  6 IntroGen    |          demonstrat în multe rânduri cã simbolismul este prezent
  7 IntroGen    |    cunoasterea crestinã. ~Si, pentru cã spatiul de dezvoltare a
  8 IntroGen    |             aceasta avem convingerea cã nu afectãm natura generalã
  9 IntroGen    |            pe bunã dreptate sustinea cã simbolismul grec este unul
 10 IntroGen    |          pentru theoria crestinã. Si cã acest model atunci când
 11 IntroGen    |             Lui, provocatã de faptul cã cinstirea ei este o inchinare
 12 Simbolul,I  |             Bucuresti în 1876, gãsea cã simbolul este în sens general “
 13 Simbolul,I  |          remarcabilele sale eseuri, “cã «simbol» înseamnã un semn,
 14 Simbolul,I  |            Benveniste atrage atentia cã hostis nu trebuie confundat
 15 Simbolul,I  |             ea este fondatã pe ideea cã un om este legat de un altul (
 16 Simbolul,I  |         Robert Flaceliére subliniazã cã “strãinul care vine cerând
 17 Simbolul,I  |                Se poate chiar afirma cã strãinul care se afla într-o
 18 Simbolul,I  |             sã subliniem este faptul cã termenul simbol îl gãsim
 19 Simbolul,II |              acest capitol vom arãta cã acest mod de a gândi realitatea
 20 Simbolul,II |             a constientiza mai întâi cã, în ansamblu, între mentalitatea
 21 Simbolul,II |         limba românã si am constatat cã originea lui se aflã în
 22 Simbolul,II |    semnificant numit simbol. ~Faptul cã simbolul “reprezintã indirect (
 23 Simbolul,II |           dictionarelor moderne, dar cã el poate fi chiar garantul
 24 Simbolul,II |            valoare de simbol, pentru cã este semn al unei prezente
 25 Simbolul,II |          anticã. Vom preciza totusi, cã un simbolism atât de coerent
 26 Simbolul,II |           pietre devin sfinte pentru cã ele prezentificã sufletele
 27 Simbolul,II |              a devenit sfântã pentru cã ea a fost “obiectul” unei
 28 Simbolul,II |          centrul Universului, pentru cã întreaga lume locuibilã
 29 Simbolul,II |            leac universal; se credea cã este hranã a duhurilor;
 30 Simbolul,II |      duhurilor; iar daoistii credeau cã acordã nemurirea. De asemenea
 31 Simbolul,II |         acestea erau posibile pentru cã se stia cã jadul încarneazã
 32 Simbolul,II |           posibile pentru cã se stia cã jadul încarneazã principiul
 33 Simbolul,II |     calitãtile sale estetice. Pentru cã era “nãscutã din Ape”, pentru
 34 Simbolul,II |             nãscutã din Ape”, pentru cã era “nãscutã din Lunã”,
 35 Simbolul,II |            nãscutã din Lunã”, pentru cã a fost descoperitã în scoicã -
 36 Simbolul,II |             folositã în magie pentru cã îngloba forta germinativã
 37 Simbolul,II |       exemplele anterioare întelegem cã pietrele devin simboluri
 38 Simbolul,II |              aceastã calitate pentru cã se aflã pe locul revelatiei,
 39 Simbolul,II |            pânã în Anglia, se credea cã pietrele pretioase fie sunt
 40 Simbolul,II |              Astfel, Pliniu va spune cã dracontia sau dracontites
 41 Simbolul,II |           încã mai departe sustinând cã “ochiul unor anumiti dragoni
 42 Simbolul,II |      secularizare. Tinem sã precizãm cã acesta este un fenomen care
 43 Simbolul,II |            popularã româneascã spune cã dacã un om este constipat
 44 Simbolul,II |             râuri pomenite în Genezã cã ar fi strãbãtut Raiul si
 45 Simbolul,II |           realului se face în sensul cã obiectul simbolizant întrupeazã
 46 Simbolul,III|           care am încercat sã arãtãm cã simbolul si simbolismul
 47 Simbolul,III|              orice filozofie, pentru cã, asa cum vom arãta in cele
 48 Simbolul,III|              fie simbolizatã. Pentru cã ceea ce este superior este
 49 Simbolul,III|          umane”[33][33]. ~Iatã deci, cã structura intimã a simbolului
 50 Simbolul,III|              apropiate, ci si faptul cã, potrivit cu cuvintele tainice
 51 Simbolul,III|        figurate nepotrivite, spunând cã e rusine sã se alipeascã
 52 Simbolul,III|     preasfinte, ajunge sã i se spunã cã modul sfintei descoperiri
 53 Simbolul,III|             mileniu crestin. ~Pentru cã orice criticã presupune
 54 Simbolul,III|               lãsând sã se înteleagã cã existã un “dezechilibru
 55 Simbolul,III|          sufletul european descoperã cã ceea ce considera de obicei
 56 Simbolul,III|          criticã, a sensului. Pentru cã si-a pierdut orice relatie
 57 Simbolul,III|            un referent real, rezultã cã singurul mediu de producere
 58 Simbolul,III|             seamã – Freud – , pentru cã sensul aparent este de fapt
 59 Simbolul,III|             fi supus criticii pentru cã aceasta ar însemna negarea
 60 Simbolul,III|              se dovedeste încã odatã cã, de fapt, critica simbolului
 61 Simbolul,III|      eliberati de orice constrângere cã: “Realitate absolutã este
 62 Icoana,Intro|           nevãzute”). Întelegem deci cã simbolul este o punte, având -
 63 Icoana,Intro|              si iconoclasti. ~ Poate cã a fost mai usor sã clarificãm
 64 Icoana,Intro|             au înteles de la început cã nimic nu este pierdut. Totul
 65 Icoana,I    |            în sfârsit, altii afirmau cã Hristos poate fi reprezentat
 66 Icoana,I    |              înainte de Înviere, dar cã dupã aceea, El nu mai poate
 67 Icoana,I    |            Hristos Dumnezeu. Desigur cã onorãm figurile (typos)
 68 Icoana,I    |         vãdeste importanta în faptul cã, pentru prima oarã, Biserica
 69 Icoana,I    |            În acest sens putem spune cã iconoclasmul reprezintã -
 70 Icoana,I    |      venerare (douleia), arãtându-se cã doar cea din urmã este îndreptatã
 71 Icoana,II   |             Tatãlui tocmai din cauzã cã nu era decât un chip (în-chipuire)
 72 Icoana,II   |              Prin aceasta mãrturisim cã doar o întelegere adecvatã
 73 Icoana,II   |            nu le este rusinesã spunã cã Fiul se numeste chip chiar
 74 Icoana,II   |        divinã: “Îl numim chip pentru cã el este de aceeasi fiintã (
 75 Icoana,II   |          fiintã (cu Tatãl) si pentru cã vine de la Tatãl, si nu
 76 Icoana,II   |       aceluia al cãrui chip se spune cã este. Numai cã aici este
 77 Icoana,II   |              se spune cã este. Numai cã aici este ceva mai mult.
 78 Icoana,II   |           este îndreptãtit sã afirme cã, “conceptul de chip este
 79 Icoana,III  |          naturã hristologicã. Faptul cã Fiul s-a întrupat valorizeazã
 80 Icoana,III  |             Metaforic am putea spune cã icoana are un “trup” - simbolizantul,
 81 Icoana,III  |              Sã însemne oare aceasta cã Hristos nu este egalul Tatãlui
 82 Icoana,III  |         îndreaptã împotriva lui este cã ar fi fost mult mai platonician
 83 Icoana,III  |           din abundentã de noi, cred cã viziunea origenianã contine
 84 Icoana,III  |               53][53]. Este adevãrat cã pentru Origen cultul crestin
 85 Icoana,III  |              imagine sacrã. Precizãm cã nu aceptãm integral aceastã
 86 Icoana,III  |         origeniene. Desi recunoastem cã marele gânditor alexandrin
 87 Icoana,III  |           adicã cu litera, nu credem cã el ar fi mers atât de departe
 88 Icoana,III  |      nestricãcios”. Aceasta înseamnã cã dacã firea umanã asumatã
 89 Icoana,III  |       Dumnezeu Tatãl chiar în faptul cã S-a fãcut Om”[54][54]. ~
 90 Icoana,III  |         Mãrturisitorul, ne reamintim cã Biserica este simbol deopotrivã
 91 Icoana,IV   |           printr-un act supranatural cã a lucrat si lucreazã, adicã
 92 Icoana,IV   |      rugãciune, pe temeiul credintei cã acest Dumnezeu îi poate
 93 Icoana,IV   |          interpersonalã. Deci faptul cã a doua persoanã a Sfintei
 94 Icoana,IV   |         pãrintele Stãniloae remarca “cã respingerea icoanei e proprie
 95 Icoana,IV   |              sunt date omului pentru cã el este persoanã, deci subiect
 96 Icoana,IV   |             realizeazã constiinta sa cã e pentru altii, cã nu se
 97 Icoana,IV   |     constiinta sa cã e pentru altii, cã nu se poate realiza decât
 98 Icoana,IV   | interpersonalã, noi crestinii spunem cã este fiintã tripersonalã,
 99 Icoana,IV   |        chipul Sfintei Treimi, pentru cã totdeauna douã persoane
100 Icoana,IV   |              Fata tine de om, pentru cã el este pentru altiisi prin
101 Icoana,IV   |    intereseze de ei si altii sã stie cã el se intereseazã de ei.
102 Icoana,IV   |      ceilalti. Ea tine de el, pentru cã el tine de ceilalti. ~De
103 Icoana,IV   |          spiritul uman, iar în cazul cã e un spirit credincios,
104 Icoana,IV   |   intermediarã a icoanelor? Probabil cã cea mai adecvatã legitimare
105 Icoana,IV   |          afara verosimilului a spune cã Hristos si icoana Lui sunt
106 Icoana,IV   |               cel ce nu mãrturiseste cã în El este veneratã (si
107 Icoana,IV   |              si sfintenie monahalã”, cã “platonicienii, a cãror
108 Icoana,IV   |       alãturi de pãrintele Stãniloae cã icoana “e apofaticã cum
109 Icoana,IV   |           mult: ~“E apofaticã pentru cã uneste trecutul cu prezentul
110 Icoana,IV   |           Florensky, am putea adãuga cã icoana este un chip al eternitãtii
111 Icoana,IV   |              eternitãtii vii, pentru cã prin ea transpare si Cel
112 Icoana,IV   |           Dumnezeu. Atât prin faptul cã ne aratã eternitatea personalã,
113 Icoana,IV   |        personalã, cât si prin faptul cã ea ne aratã eternizarea
114 Icoana,V    |   Mântuitorului, aceasta nu înseamnã cã am neglijat reprezentãrile
115 Icoana,V    |              se întemeiazã pe faptul cã toate persoanele ce au dobândit
116 Icoana,V    |             început trebuie precizat cã pictarea bisericilor nu
117 Icoana,V    |            partea picturii, înseamnã cã decorarea bisericilor nu
118 Icoana,V    |              cele ce au fost arãtate cã tin de minte si ies progresiv
119 Icoana,V    |      ieration. Iar cele cele arãtate cã tin de ratiune si ies din
120 Icoana,V    |              a naosului. Prin faptul cã suntem cu totii inclusi (
121 Icoana,V    |            acest drum ei se regãsesc cã nu sunt singuri iar atingerea
122 Conclu      |              ce acest demers? Pentru cã vrând-nevrând suntem contemporanii
123 Conclu      |       apartinem. Cu greu putem crede cã “ochiul” nostru nu a fost
124 Conclu      |          prima parte a lucrãrii este cã, “întrucât nu putem refuza
125 Conclu      |            cu imaginile sacre, poate cã demersul asupra structurii
126 Conclu      |              timp cât nu va întelege cã simbolul, prin însisi faptul
127 Conclu      |             Sã nu uitãm de asemenea, cã în plinã epocã crestinã
128 Biblio      |           roman. Totusi trebuie spus cã acest stadiu poate fi considerat