Partea,  Capitolul

  1 IntroGen    |             se poate vorbi doar pânã la Renastere. Din acest moment
  2 IntroGen    |              artistii epocii renuntã la vechile canoane iconografice
  3 IntroGen    |          putem avea acces noi însine la întelesurile originare,
  4 IntroGen    |          Ne-am putea întreba: atunci la ce bun semnele si simbolurile
  5 IntroGen    |            gresi fatã de nimeni dacã la aceasta vom rãspunde prin
  6 IntroGen    |             urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit,
  7 IntroGen    |             despre deplinãtate, însã la un alt nivel, dar si despre
  8 IntroGen    |            veacul viitor este situat la nivelul deplinãtãtii. De
  9 IntroGen    |             a tuturor credinciosilor la unicul Simbol de credintã.
 10 IntroGen    |          studiul simbolului chiar de la origini. ~O singurã remarcã
 11 IntroGen    |             vom face aici cu privire la modelul oferit de cultura
 12 IntroGen    |              Borella, putem pleca de la un caz particular, cultural,
 13 IntroGen    |        cinstirea ei este o inchinare la idoli. Dupã câteva precizãri
 14 Simbolul,I  |            si J. C. Massimu publicat la Bucuresti în 1876, gãsea
 15 Simbolul,I  |             gama semanticã întâlnitã la autorii citati nu se îmbogãteste
 16 Simbolul,I  |           era însã sensul simbolului la greci”[6][6]. Afirmatie
 17 Simbolul,I  |  institutiilor indo-europene[8][8]. ~La romani oaspetii se numeau
 18 Simbolul,I  |             lui virtutea prieteniei. La al treilea nivel gãsim simbolul
 19 Simbolul,II |            unul accidental, raportat la un singur obiect (simbolul)
 20 Simbolul,II |       noastre atunci când ne referim la simboluri sau la Imagini
 21 Simbolul,II |             referim la simboluri sau la Imagini simbolice, mintea
 22 Simbolul,II |    superioarã, prin participarea lui la o realitate divinã. Semnificantul
 23 Simbolul,II |            exemplele pe care le pune la dispozitie. ~ “Fãrã îndoialã,
 24 Simbolul,II |             de cãpãtâi si ducea pânã la cer. Pe scarã se urcau si
 25 Simbolul,II |          sacre prin participarea lor la o revelatie divinã. Unele
 26 Simbolul,II |            perla), prin participarea la un simbol deja consacrat.
 27 Simbolul,II |           sensului autentic a condus la degradarea simbolului pînã
 28 Simbolul,II |           degradarea simbolului pînã la superstitie si la valoarea
 29 Simbolul,II |    simbolului pînã la superstitie si la valoarea economico-practicã
 30 Simbolul,II |           dintre cele mai importante la nivelul întelegerii simbolurilor. ~
 31 Simbolul,II | rationalizare si degradare s-a ajuns la toate credintele în comori,
 32 Simbolul,II |     spirituale a simbolului a condus la desacralizare sau la secularizare.
 33 Simbolul,II |          condus la desacralizare sau la secularizare. Tinem sã precizãm
 34 Simbolul,II |               adicã prin participare la realitatea transcendentã,
 35 Simbolul,II |            nu este înteles corect de la început. ~Functia esentialã
 36 Simbolul,II |             inferior sã poatã accede la întelesurile sale superioare.
 37 Simbolul,II |            limitelor sale concrete. “La limitã, un obiect care devine
 38 Simbolul,III|      filozofia este cea care ne pune la dispozitie limbajul si conceptele
 39 Simbolul,III|         timpului de grave abateri de la ceea ce însemna odinioarã
 40 Simbolul,III|      importante precizãri cu privire la simbol care decurg din lucrarea
 41 Simbolul,III|              om si lume, trezindu-ne la realitatea constiintei diferentiale
 42 Simbolul,III|             de cunoastere a omului. ~La un alt nivel, despre posibilitatea
 43 Simbolul,III|              sã se înalte nemijlocit la vederile (contemplatiile)
 44 Simbolul,III|           firea noastrã, care ne duc la vederile mintilor (spiritelor,
 45 Simbolul,III|       constiinta noastrã, a celor de la sfârsitul celui de-al doilea
 46 Simbolul,III|           suprarational, a scãpat de la început oricãrei încercãri
 47 Simbolul,III|     propriu-zis. Iatã-ne limitati de la început în cercul (triunghiul)
 48 Simbolul,III|            uman. Simbolul este redus la doi termeni ai sãi, semnificantul
 49 Simbolul,III|             de a unifica, de a aduna la un loc un referent cu un
 50 Simbolul,III|        modernã simbolul, redus numai la semnificant, devine ceea
 51 Simbolul,III|            ar fi sã ne referim numai la arta modernã, abstractizarea (
 52 Simbolul,III|    simbolurilor sacre a condus lumea la înlocuirea lor cu idolii
 53 Simbolul,III|          omenesti, care au purtat de la Renastere încoace numele
 54 Simbolul,III|     ideologii si plãceri trecãtoare. La sfârsitul criticii simbolismului
 55 Icoana,Intro|    polivalenta simbolurilorcare stau la baza culturilor arhaice.
 56 Icoana,Intro|              întelegem sã ne referim la functia de intermediar a
 57 Icoana,Intro|              altceva decât o imagine la o scarã mai micã a acestei
 58 Icoana,Intro|           prin excelentã cu referire la sfintirea darurilor în Trupul
 59 Icoana,Intro|              Bisericii au înteles de la început cã nimic nu este
 60 Icoana,Intro|         majorã a gândirii patristice la edificarea artei sacre o
 61 Icoana,I    |             de conceptia referitoare la imaginile sacre utilizate
 62 Icoana,I    |             prim rang ale vremii, de la împãrati si nobili pânã
 63 Icoana,I    |              împãrati si nobili pânã la celebrii monahi ai mãnãstirii
 64 Icoana,I    |            1994). Ne vom referi însã la dimensiunea cea mai importantã
 65 Icoana,I    |         Sinodul Quinisext desfãsurat la sfârsitul secolului al VII-lea,
 66 Icoana,I    |             Leontiu din Bizant, dusã la desãvârsire de Maxim Mãrturisitorul,
 67 Icoana,I    |              cu desãvârsire strãinã, la fel cum strãinã le rãmâne
 68 Icoana,I    |         dogma hristologicã formulatã la Calcedon. De fapt, în opinia
 69 Icoana,I    |         potivit termenilor dogmei de la Calcedon, uneste în sine
 70 Icoana,I    |           saptelea sinod ecumenic de la Niceea, care precizeazã
 71 Icoana,II   |            acest context cu referire la teologia icoanei. ~ Dupã
 72 Icoana,II   |             care se pune cu referire la notiunea de chip, fost suscitatã
 73 Icoana,II   |      subordonat si inferior Tatãlui, la fel cum nici Tatãl nu poate
 74 Icoana,II   |          Tatãl) si pentru cã vine de la Tatãl, si nu Tatãl de la
 75 Icoana,II   |             la Tatãl, si nu Tatãl de la El. Într-adevãr, firea chipului
 76 Icoana,II   |            icoanei? În mod analogic, la fel cum Fiul este “chip”
 77 Icoana,II   |        reprezentat? Iatã o întrebare la care orice rãspuns poate
 78 Icoana,III  |              cu lucrarea “Origene et la fonction revelatrice du
 79 Icoana,III  |             Cel putin în comentariul la Evanghelia dupã Ioan existã
 80 Icoana,III  |        dezbaterii este cel referitor la “urâtenia” Fiului. Într-adevãr,
 81 Icoana,III  |        raporarea oricãrui credincios la icoanã. Fãrã a accepta smerenia
 82 Icoana,III  |            iconar din materia aflatã la îndemâ, creatã si limitatã,
 83 Icoana,III  |           teologiei si iconografiei: la fel cum în triadologie natura
 84 Icoana,III  |              Referindu-ne încã odatã la Mistagogia Sfântului Maxim
 85 Icoana,IV   |      Prezentarea noastrã referitoare la situarea icoanei în cadrul
 86 Icoana,IV   |         sintetic esentialul privitor la îndreptãtirea sfintelor
 87 Icoana,IV   |             în sectiunea referitoare la temeiul hristologic al icoanei,
 88 Icoana,IV   |            sa esentialã nu se rezumã la consemnarea aspectului negativ
 89 Icoana,IV   |              negativ al relationãrii la icoanã. Mult mai importantã
 90 Icoana,IV   |           ceilalti, din învãtarea de la ei, din cuvântul lor oral
 91 Icoana,IV   |               luând fatã umanã a dus la maximum aceastã ancorare
 92 Icoana,IV   |            cuvântul lui Hristos pânã la sfârsitul veacurilor, ci
 93 Icoana,IV   |           dumnezeu prin participarea la energiile necreate. Acest
 94 Icoana,IV   |             universale. Sã ne gândim la “elementele” cultului ortodox:
 95 Icoana,IV   |           naos si altar - contribuie la implinirea unitãtii dintre
 96 Icoana,IV   |           mãsurã ce omul participând la viata liturgicã se îndumnezeieste,
 97 Icoana,IV   |              prin ierurgii speciale, la fel cum si iconarul primeste
 98 Icoana,IV   |       vizibile. Fãrã a reduce icoana la un simplu instrument al
 99 Icoana,IV   |          dintre imagine si prototip, la fel cum o tainã este relatia
100 Icoana,IV   |    tremurândã a chipurilor”[66][66]. La aceastã caracterizare a
101 Icoana,IV   |             în trup ridicã si trupul la viata eternã prin învierea
102 Icoana,V    |              voia Sa a fãcut-o”. ~De la început trebuie precizat
103 Icoana,V    |            nu afost niciodatã lãsatã la voia întâmplãrii. În timp,
104 Icoana,V    |             de pictat. Au contribuit la aceasta si ideile sau curentele
105 Icoana,V    |            ideea directoare care stã la baza acestui program iconografic
106 Icoana,V    |         lucrurilor aduse de Dumnezeu la existentã prin creatiune,
107 Icoana,V    |           iar ca naos pe cel de jos, la îndemâna celor sortiti sã
108 Icoana,V    |            cum poate omul pornind de la cele ce se vãd în bisericã
109 Icoana,V    |             multe ori ajutând clerul la buna desfãsurare a cultului. ~
110 Icoana,V    |              rugãciune spre cer, iar la piept, frontal, Hristos
111 Icoana,V    |            vedea drumul care duce de la fricã, prin credintã cãtre
112 Conclu      |        CONCLUZIE ~  ~ Iatã-ne ajunsi la capãtul incursiunii noastre
113 Conclu      |              nu? Prin deasa revenire la imaginile iconice, dublatã
114 Conclu      |          dublatã de renuntarea voitã la alte imagini, ele se vor
115 Conclu      |          modernã este si ea invitatã la conversuinea intelectului
116 Conclu      |            conversuinea intelectului la simbol, conversiune ce constã
117 Conclu      |              raportãri adecvate atât la icoanã, în special, cât
118 Conclu      |           icoanã, în special, cât si la întreg universul liturgic
119 Conclu      |              între ce este închinare la idoli si ceea ce este bineplãcut
120 Biblio      |          Dexip, Ammonius, Comentarii la Categoriile lui Aristotel,
121 Biblio      |             112.~  [37][37] I. Kant, La religion…, sectiunea II,
122 Biblio      |          Dexip, Ammonius, Comentarii la Categoriile lui Aristotel,