Partea, Capitolul
1 IntroGen | iconografice în favoarea unora mai noi inspirate însã din antichitate.
2 IntroGen | într-o vreme în care putini mai cunosc Traditia si Sfânta
3 IntroGen | Sfânta Scripturã si încã mai putini le înteleg ne întrebãm
4 IntroGen | înteleg ne întrebãm cum mai putem avea acces noi însine
5 IntroGen | întelesurile originare, iar mai apoi sã le putem si apologia? ~
6 IntroGen | semne ale unei prezente mai înalte. Dacã semnele sunt
7 IntroGen | Amintim aici câteva din cele mai cunoscute semne si preziceri
8 IntroGen | 19,21). De asemenea cele mai multe parabole care privesc
9 IntroGen | simbolismul este prezent în cele mai rudimentare acte religioase
10 IntroGen | simbol prin exemplul celor mai reprezentativi gânditori
11 IntroGen | doua va supune atentiei cel mai important simbol al religiei
12 IntroGen | pãrtii a doua prezintã cele mai importante dispute teologice
13 IntroGen | încadreazã într-un spatiu mai larg, biserica. Îndreptãtirea
14 Simbolul,I | cercetarea câtorva din cele mai reprezentative dictionare
15 Simbolul,I | 3][3]. ~În dictionarele mai noi, gama semanticã întâlnitã
16 Simbolul,I | Academie, redã în modul cel mai sistematic si complet continutul
17 Simbolul,I | cercetat de noi: ~“1.) (Art.; mai ales în sintagma simbolul
18 Simbolul,I | sensuri. Întâiul este cel mai important întrucât conservã
19 Simbolul,I | Pentru a întelege si mai bine sensul originar al
20 Simbolul,I | aflã sub protectia zeilor, mai ales a lui Zeus Xenios si
21 Simbolul,I | doi prieteni si transmise mai departe fiilor lor, spre
22 Simbolul,I | realitãti: philia “prietenia”. Mai întâi ea este o virtute
23 Simbolul,I | semantic al termenului devine mai bogat fatã de ce ne oferã
24 Simbolul,II | obligatoriu pentru a constientiza mai întâi cã, în ansamblu, între
25 Simbolul,II | încerca sã ne apropiem cu pasi mai siguri de întelegerea bogatului
26 Simbolul,II | asupra acestui lucru nu mai e de insistat. Dar ne aflãm
27 Simbolul,II | restrâns fiind utilizatã mai ales în magie, medicinã
28 Simbolul,II | produc mutatii dintre cele mai importante la nivelul întelegerii
29 Simbolul,II | dragonilor. Filostrat merge încã mai departe sustinând cã “ochiul
30 Simbolul,II | care o are simbolul. Nu mai existã referentul metafizic,
31 Simbolul,II | au cu realitatea divinã. ~Mai existã însã un fenomen decadent
32 Simbolul,II | unitatea fundamentalã a mai multor zone ale realului.”[
33 Simbolul,III| limbajul si conceptele cele mai potrivite. Dar nu orice
34 Simbolul,III| filozofie, sã redãm aici cele mai importante precizãri cu
35 Simbolul,III| cãruia nu existã o realitate mai cuprinzãtoare care sã fie
36 Simbolul,III| structura intimã a omului, mai exact din cea a posibilitãtii
37 Simbolul,III| pozitivã sau apofaticã. Mai existã însã o cale, superioarã
38 Simbolul,III| spiritelor, n.n.) fãrã formã si mai presus de lume, prin forme
39 Simbolul,III| sfânt si ascuns al mintilor mai presus de lume. Cãci nu
40 Simbolul,III| întelese din lucruri, care încã mai poartã urma Ideilor divine.
41 Simbolul,III| referentului) “simbolului nu-i mai rãmâne nimic, decât propriul
42 Simbolul,III| sustragerea) sensului si mai apoi a formelor de exprimare
43 Icoana,Intro| sens icoana reprezintã cel mai semnificativ obiect simbolic
44 Icoana,Intro| simbolului, ni se pare cel mai potrivit sã retinem ca si
45 Icoana,Intro| sau ar fi alteratã, nu am mai avea de a face cu eikon
46 Icoana,Intro| iconoclasti. ~ Poate cã a fost mai usor sã clarificãm într-o
47 Icoana,Intro| icoanei. Ni se pare ceva mai dificilã lãmurirea semnificatiilor
48 Icoana,Intro| decât o imagine la o scarã mai micã a acestei realitãti
49 Icoana,Intro| altceva decât ceea ce am numit mai sus univers liturgic, respectiv
50 Icoana,I | însã la dimensiunea cea mai importantã a dezbaterii,
51 Icoana,I | doctrinarã, teologicã. ~Mai întâi, trebuie sã distingem
52 Icoana,I | dar cã dupã aceea, El nu mai poate fi înfãtisat”[43][
53 Icoana,I | controversei. Momentul cel mai important de definire a
54 Icoana,I | zilele noastre a icoanelor mai vechi de secolele X-XI d.
55 Icoana,II | studiul sãu, pericolul cel mai mare pe care l-a avut si-l
56 Icoana,II | conceptul de “chip”. Existã mai multe pasaje biblice care
57 Icoana,II | creat al Fiului, afirmat mai mult sau mai putin explicit
58 Icoana,II | Fiului, afirmat mai mult sau mai putin explicit de arieni,
59 Icoana,II | Numai cã aici este ceva mai mult. Cãci acolo este chipul
60 Icoana,II | viu, si având neschimbarea mai mult decât Set fatã de Adam
61 Icoana,II | este chipul întregului, mai mult, este acelasi si nu
62 Icoana,II | neasemãnarea este întotdeauna mai mare decât asemãnarea. În
63 Icoana,II | legitimatã de teologia trinitarã, mai exact de iconomia relatiilor
64 Icoana,III | sintetizeazã contributia cea mai importantã a teologiei patristice
65 Icoana,III | punct de vedere, cum am mai spus, atât iconografia cât
66 Icoana,III | luptei împotriva icoanelor. Mai multi specialisti s-au aplecat
67 Icoana,III | este cã ar fi fost mult mai platonician decât i-ar fi
68 Icoana,III | credintã. De fapt, problema cea mai mare este valoarea redusã
69 Icoana,III | Unul din aspectele cele mai spectaculoase ale dezbaterii
70 Icoana,III | Dumnezeu S-a fãcut om, mai exact si-a luat trup, “coborându-se
71 Icoana,III | trup, “coborându-se în cele mai de jos”. Dimensiunea chenoticã
72 Icoana,III | monotelismul, una din cele mai subtile erezii din secolul
73 Icoana,IV | cunoscutului teolog român. Mai întâi vom vorbi despre justificarea
74 Icoana,IV | obiectele sacre. Aceasta cu atât mai mult cu cât neamul lui Israel
75 Icoana,IV | Încarnãrii lui Hristos, ci mai ales proximitatea aflãrii
76 Icoana,IV | mãrturisesc aceastã apropiere ne mai întâlnitã în lumea precrestinã.
77 Icoana,IV | relationãrii la icoanã. Mult mai importantã ne pare a fi “
78 Icoana,IV | cuvintele Sale si care comunicã mai mult decât cuvântul nu numai
79 Icoana,IV | dumnezeiascã, ca formã mai presus de forme a existentei
80 Icoana,IV | nicidecum un obiect estetic. Mai exact, ea nu poate fi abordatã
81 Icoana,IV | icoanelor? Probabil cã cea mai adecvatã legitimare a intermedierii
82 Icoana,IV | dublu dacã nu s-ar gândi mai întâi o jumãtate – lucruri
83 Icoana,IV | existe pururea în prototip, mai înainte de a fi executatã
84 Icoana,IV | toatã liturghia”[65][65]. Mai mult: ~“E apofaticã pentru
85 Icoana,V | Putem vorbi de o diversitate mai pronuntatã a stilurilor
86 Icoana,V | arhitecturale si iconografice, mai cu seamã în perioada preiconoclastã.
87 Icoana,V | contemplarea lui Dumnezeu. Mai întâi, asemenea Cortului
88 Icoana,V | lor, realitãtile ceresti. Mai mult, prin chiar ordinea
89 Icoana,V | Naosul este partea cea mai impozantã din punct de vedere
90 Icoana,V | închipuie, într-un chip mai direct stadiul uman al veacului
91 Icoana,V | învia din morti, nici nu se mai însoarã, nici nu se mai
92 Icoana,V | mai însoarã, nici nu se mai mãritã, ci sunt ca îngerii
93 Icoana,V | care a cunoscut poate cea mai spectaculoasã dezvoltare
94 Icoana,V | altar[76][76]. ~Partea “cea mai dinlãuntru” a unei biserici
95 Icoana,V | Persoana umanã capabilã de cea mai mare iubire fatã de Dumnezeu
96 Icoana,V | Maicii Domnului Platytera (mai mãritã, mai desfãtatã (decât
97 Icoana,V | Domnului Platytera (mai mãritã, mai desfãtatã (decât cerurile)).
98 Icoana,V | copil binecuvântând. Se mai poate întâmpla ca în preajma
99 Conclu | încercat sã revalorizãm cel mai important simbol crestin (
100 Conclu | învãta din asceza icoanei. Mai întâi trebuie sã ne golim
101 Conclu | imagini, ele se vor întipãri mai întâi în imaginatie si mai
102 Conclu | mai întâi în imaginatie si mai apoi în cele mai “ascunse”
103 Conclu | imaginatie si mai apoi în cele mai “ascunse” unghere ale sufletului
104 Conclu | sufletului nostru. Nu vom mai putea suprapune – si acesta
105 Conclu | Concluzia ce se impune mai cu seamã din prima parte
106 Conclu | înlãturatã. ~Acesta este cel mai radical dintre mesajele
107 Conclu | cunoasterea lui Dumnezeu sã ne fie mai usoarã. Sã nu uitãm de asemenea,
108 Conclu | reînvãta noi însine iar mai apoi si pe altii, valoarea
109 Biblio | catehumen, rãmân valabile pe mai departe celor ce au fost
110 Biblio | cântãrii: “Ceea ce esti mai cinstitã decât Heruvimii
111 Biblio | cinstitã decât Heruvimii si mai mãritã fãrã de asemãnare
|