Partea, Capitolul
1 IntroGen | teologie pe care am avut ocazia sã le parcurgem, apologia icoanei
2 IntroGen | un drum care nu a încetat sã fãrâmiteze Biserica (sub
3 IntroGen | originare, iar mai apoi sã le putem si apologia? ~
4 IntroGen | cã detin o parte din el sã facã gestul cãutãrii unei
5 IntroGen | Sale S-a rugat “ca toti sã fie una”. ~ ~Ilustrul istoric
6 IntroGen | noastre. Ceea ce încercãm sã realizãm prin intermediul
7 Simbolul,I | ANTICHITATEA GRECO-ROMANÃ ~ ~ Ca sã putem întelege semnificatia
8 Simbolul,I | primitiv al termenului. Dar sã dãm cuvântul dictionarului
9 Simbolul,I | virtutile divine, omul trebuia sã facã fapte asemãnãtoare
10 Simbolul,I | noastre. Ceea ce am dorit sã subliniem este faptul cã
11 Simbolul,II | istoria religiilor vom încerca sã ne apropiem cu pasi mai
12 Simbolul,II | nu este singura în mãsurã sã ne reveleze o atare functiune
13 Simbolul,II | istoria religiilor ne va ajuta sã ne sustinem afirmatiile
14 Simbolul,II | a primit si un nume care sã exprime sensul hierofaniei:
15 Simbolul,II | legãtura sa cu Luna o recomanda sã fie folositã în podoabele
16 Simbolul,II | sexualitatea femininã a fãcut sã fie folositã ca piatrã ginecologicã.
17 Simbolul,II | destin lunar, poate spera sã reintre in circuitul cosmic,
18 Simbolul,II | vii ale Lunii[23][23]. ~Ca sã luãm în discutie numai ultimele
19 Simbolul,II | sau la secularizare. Tinem sã precizãm cã acesta este
20 Simbolul,II | dacã un om este constipat sã se scrie pe o farfurie nouã
21 Simbolul,II | strãbãtut Raiul si apoi sã se toarne apã în ea. Prin
22 Simbolul,II | manifestare nu ar fi în mãsurã sã o arate. Simbolul este însotit
23 Simbolul,II | ca ceea ce este superior sã fie accesibil în zonele
24 Simbolul,II | si ceea ce este inferior sã poatã accede la întelesurile
25 Simbolul,II | care devine simbol tinde sã coincidã cu Totul”[28][28]. ~ ~ ~
26 Simbolul,III| religiilor, prin care am încercat sã arãtãm cã simbolul si simbolismul
27 Simbolul,III| în materie de filozofie, sã redãm aici cele mai importante
28 Simbolul,III| realitate mai cuprinzãtoare care sã fie simbolizatã. Pentru
29 Simbolul,III| permitându-ne, în acelasi timp, sã intrãm în relatie cu lucrurile.
30 Simbolul,III| analogie, care nu poate sã se înalte nemijlocit la
31 Simbolul,III| nepotrivite, spunând cã e rusine sã se alipeascã asemenea chipuri
32 Simbolul,III| dumnezeiesc si preasfinte, ajunge sã i se spunã cã modul sfintei
33 Simbolul,III| mãsura în care încercãm sã recuperãm sensul initial
34 Simbolul,III| permite masinãriei critice sã se punã în miscare, însã
35 Simbolul,III| deschisã “înspre tãrii”” lãsând sã se înteleagã cã existã un “
36 Simbolul,III| determinã pe Jean Borella sã concluzioneze: ~“Neutralizarea
37 Simbolul,III| trebuia gãsitã o solutie care sã ne scoatã din impas. Precursorii
38 Simbolul,III| Precursorii lui Kant au încercat sã atribuie non-sensului aparent
39 Simbolul,III| non-sensului aparent un sens care sã fie adevãrat, dând nastere
40 Simbolul,III| universale a speciei umane decât sã recunoascã, fie o clipã
41 Simbolul,III| indeterminate. Si dacã ar fi sã ne referim numai la arta
42 Simbolul,III| de drum, odatã hotãrâti sã pãrãsim Egiptul celor trei
43 Icoana,Intro| înteles simbolul. Dacã ar fi sã rezumãm aceastã definitie
44 Icoana,Intro| se pare cel mai potrivit sã retinem ca si caracteristicã
45 Icoana,Intro| avea necontenit prilejul sã verificãm polivalenta simbolurilorcare
46 Icoana,Intro| cosmicã, fãrã ca prin aceasta sã le “neutralizeze”. Polivalenta
47 Icoana,Intro| În acest sens întelegem sã ne referim la functia de
48 Icoana,Intro| valoare. Vom avea ocazia sã revenim asupra acestui aspect. ~
49 Icoana,Intro| Poate cã a fost mai usor sã clarificãm într-o mãsurã
50 Icoana,Intro| si inspiratã care a stiut sã sintetizeze traditia iudaicã
51 Icoana,I | teologicã. ~Mai întâi, trebuie sã distingem în interiorul
52 Icoana,I | icoana nu ar fi trebuit sã fie veneratã deloc; altii
53 Icoana,I | înainte plinirea aceasta sã fie tuturor vãditã prin
54 Icoana,I | locul mielului din vechime sã fie reprezentat - dupã firea
55 Icoana,II | cf. Sf. Toma) trebuie sã cunoastem dintru început
56 Icoana,II | cel Mare: “Asadar, trebuie sã privim însusirile Tatãlui
57 Icoana,II | privim însusirile Tatãlui ca sã recunoastem dacã chipul
58 Icoana,II | Fãcãtor. Toate acestea trebuie sã fie si în chip, încât cel
59 Icoana,II | cel care a vãzut pe Fiul sã vadã într-adevãr pe Tatãl (
60 Icoana,II | firea celor simple: nu cumva sã semene cu unul si sã se
61 Icoana,II | cumva sã semene cu unul si sã se deosebeascã de altul,
62 Icoana,II | Schönborn este îndreptãtit sã afirme cã, “conceptul de
63 Icoana,II | Dumnezeu si creatiei fãrã sã acentuãm în acelasi timp
64 Icoana,III | vãzute” poate si trebuie sã fie pretuitã pentru ea însãsi;
65 Icoana,III | cerul deschis”[52][52]. Sã însemne oare aceasta cã
66 Icoana,III | mistagogic origenian pare sã indice acest lucru. Acuza
67 Icoana,III | mers atât de departe încât sã nege cosmosul respectiv
68 Icoana,III | al Alexandriei. Trebuie sã abordãm cu o seriozitate
69 Icoana,III | Logosului, lucru care pretinde sã nu vedem în firea acestuia “
70 Icoana,III | acelasi timp îl ascunde. Sã ne explicãm. În calitatea
71 Icoana,IV | care sunt între ei, dorind sã si le dea, sau sã si le
72 Icoana,IV | dorind sã si le dea, sau sã si le ia. ~Fata tine de
73 Icoana,IV | fatã îsi aratã trebuinta sã fie cu ei, sã se intereseze
74 Icoana,IV | trebuinta sã fie cu ei, sã se intereseze de ei si altii
75 Icoana,IV | intereseze de ei si altii sã stie cã el se intereseazã
76 Icoana,IV | voieste ca cuvântul Sãu sã se comunice permanent oamenilor,
77 Icoana,IV | voi ca aceastã comunicare sã se facã în continuare si
78 Icoana,IV | Credinciosii care vor sã aibã cu ei nu numai cuvântul
79 Icoana,IV | de Rãsãrit, omul trebuie sã se îndumnezeiascã, adicã
80 Icoana,IV | se îndumnezeiascã, adicã sã devinã dumnezeu prin participarea
81 Icoana,IV | aceastã afirmatie nu dorim sã negãm valoarea esteticã
82 Icoana,IV | fãrã ca icoana (chipul) Lui sã fie în potentã si sã existe
83 Icoana,IV | Lui sã fie în potentã si sã existe pururea în prototip,
84 Icoana,IV | asumare a armoniei universale. Sã ne gândim la “elementele”
85 Icoana,IV | îndumnezeieste, devine apt sã sfinteascã materia asa cum
86 Icoana,IV | închina fãrã a fi învãtati cum sã facã acest lucru si farã
87 Icoana,IV | imaginilor sacre, nu trebuie sã pierdem din vedere caracterul
88 Icoana,IV | eternitãtii. Ea ne îngãduie sã ne depãsim timpul si sã
89 Icoana,IV | sã ne depãsim timpul si sã întrevedem veacul viitor
90 Icoana,V | divin, astfel încât, în loc sã sãrãceascã slava lui Dumnezeu
91 Icoana,V | privitorul nu poate decât sã exclame cuprins de uimire: “
92 Icoana,V | primul rând ele trebuie sã conducã spre o «teologie
93 Icoana,V | iconografic al unui locas de cult sã fie coerent si sã exprime
94 Icoana,V | de cult sã fie coerent si sã exprime un principiu cãlãuzitor.
95 Icoana,V | la îndemâna celor sortiti sã trãiascã o viatã legatã
96 Icoana,V | prin care, tot cel ce poate sã înteleagã cu întelepciune
97 Icoana,V | dumnezeesti din ea”[73][73]. ~Dar sã dezvoltãm putin aceastã
98 Icoana,V | înlesneste ca si între noi sã fie o legãturã puternicã.
99 Icoana,V | Dumnezeu, cel de care vor sã se apropie. Scene ca Judecata
100 Icoana,V | Dumnezeu, pe care sunt datori sã o insufle credinciosilor,
101 Icoana,V | credinciosilor, iar credinciosii sã o primeascã. Unirea cu Dumnezeu
102 Icoana,V | în preajma tronului sãu sã fie reprezentate douã din
103 Conclu | partea a doua am încercat sã revalorizãm cel mai important
104 Conclu | icoanei. Mai întâi trebuie sã ne golim mintea de continuturile
105 Conclu | în el fãrã a fi constrâns sã afirme (în mod contradictoriu)
106 Conclu | sacru care permite cerului sã se manifeste în lumea vizibilã.
107 Conclu | cunoasterea lui Dumnezeu sã ne fie mai usoarã. Sã nu
108 Conclu | Dumnezeu sã ne fie mai usoarã. Sã nu uitãm de asemenea, cã
109 Conclu | printr-o educatie adecvatã sã putem discerne între ce
|