Partea,  Capitolul

  1 IntroGen    |             accidentale, din partea lui Dumnezeu, simbolurile perpetueazã
  2 IntroGen    |            va da, fãrã numai semnul lui Iona” (Mt. 16, 4). Sau în
  3 IntroGen    |     parabole care privesc Împãrãtia lui Dumnezeu sunt prezentate
  4 IntroGen    |  Cunoasterea deplinã apartine numai lui Dumnezeu si ea este vesnicã.
  5 IntroGen    |             o cunoastere partialã a lui Dumnezeu. Fatã de ceea ce
  6 IntroGen    |          care noi apreciem prezenta lui Dumnezeu acum sunt semnele
  7 IntroGen    |   intermediul excelentului studiu a lui Jean Borella Criza simbolismului
  8 IntroGen    |         fost puse atât binefacerile lui Dumnezeu, cât si mânia Lui,
  9 IntroGen    |          lui Dumnezeu, cât si mânia Lui, provocatã de faptul cã
 10 IntroGen    |             iconograficã a chipului lui Dumnezeu. Capitolele al
 11 IntroGen    |       reprezentãrii chipului Fiului lui Dumnezeu. Pe lângã faptul
 12 Simbolul,I  |        protectia zeilor, mai ales a lui Zeus Xenios si a Atenei
 13 Simbolul,I  |       Atenei Xenia”, iar “alungarea lui ar fi o gravã jignire adusã
 14 Simbolul,I  |           si aceasta atrãgea asupra lui virtutea prieteniei. La
 15 Simbolul,II |            am constatat cã originea lui se aflã în termenul grecesc
 16 Simbolul,II |       superioarã, prin participarea lui la o realitate divinã. Semnificantul
 17 Simbolul,II |         care se sprijinea pe piatra lui de cãpãtâi si ducea pânã
 18 Simbolul,II |           consacrate direct (piatra lui Iacob), în urma unei hierofanii,
 19 Simbolul,III|         simbol în functie de sensul lui. Al patrulea element,  referentul
 20 Simbolul,III|           din remarcabila lucrare a lui Jean Borella neîntelegerea
 21 Simbolul,III|           infinit. ~Dacã cosmologia lui Platon este deschisã “înspre
 22 Simbolul,III|             mintea umanã. În opinia lui Kant Dumnezeu este “o iluzie”,
 23 Simbolul,III|       scoatã din impas. Precursorii lui Kant au încercat sã atribuie
 24 Simbolul,III|             doar, adevãrul semnelor lui Dumnezeu”[38][38]. ~Sensul
 25 Simbolul,III|       referent, odatã cu disparitia lui (alãturi de cea a referentului) “
 26 Simbolul,III|      însemna negarea materialitãtii lui, adicã suprimarea obiectului
 27 Icoana,Intro|     simbolul reprezintã prin natura lui intimã o modalitate concretã
 28 Icoana,Intro|             contemplativului, slava lui Dumnezeu. Biserica nu este
 29 Icoana,I    |        cititã în lucrarea clasicã a lui Leonid Uspensky, “Teologia
 30 Icoana,I    |             altii admiteau imaginea lui Hristos, dar nu si pe cele
 31 Icoana,I    |         întelegem mãrirea smereniei lui Dumnezeu-Cuvântul si ajungem
 32 Icoana,I    |            în trup, Patima, Moartea Lui mântuitoare si, de aici,
 33 Icoana,I    |          care nu pot concepe firile lui Iisus sau confundate, sau
 34 Icoana,I    |            a “ipostasului compus” a lui Leontiu din Bizant, dusã
 35 Icoana,II   |            al lucrãrii sale “Icoana lui Hristos”, “nodul gordian”
 36 Icoana,II   |            fost suscitatã de erezia lui Arie: dacã Fiul este chip (
 37 Icoana,II   |           naturã divinã în gândirea lui Arie. Prin aceasta mãrturisim
 38 Icoana,II   |     recunoastem dacã chipul este al Lui. Tatãl este Vesnic, Nemuritor,
 39 Icoana,II   |           analog; nu-l putem aplica lui Dumnezeu si creatiei fãrã
 40 Icoana,II   |             natura absolut simplã a lui Dumnezeu, chipul si modelul
 41 Icoana,III  |            51]. Aceastã afirmatie a lui Christoph Schönborn sintetizeazã
 42 Icoana,III  |         punere în abis” hristologia lui Origen. George Florovski
 43 Icoana,III  |        umbra Cuvântului adevãrat al lui Dumnezeu, care este în cerul
 44 Icoana,III  |         care se îndreaptã împotriva lui este cã ar fi fost mult
 45 Icoana,III  |            în planul de mântuire al lui Dumnezeu”[53][53]. Este
 46 Icoana,III  |          Oricum am aprecia doctrina lui Origen, în contextul teologiei
 47 Icoana,III  |   exterioarã, ci “firea omeneascã a lui Dumnezeu celui nestricãcios”.
 48 Icoana,III  |             Fãrã a accepta smerenia lui Dumnezeu fãcut “carne” (
 49 Icoana,III  |     divino-umanã oculteazã prezenta lui Dumnezeu în lume. Fãrã a
 50 Icoana,III  |          unica icoanã desãvârsitã a lui Dumnezeu. În ierarhia virtutilor
 51 Icoana,IV   |            chipurile si asemãnãrile lui Dumnezeu ca obiecte de venerare (
 52 Icoana,IV   |            ale manifestãrii puterii lui Iahveh - dupã cum vedem
 53 Icoana,IV   |           ca mielul pascal, toiagul lui Aaron, Cortul sfânt, chivotul
 54 Icoana,IV   |               riscurile confundãrii lui Dumnezeu cu natura determinau
 55 Icoana,IV   |         atât mai mult cu cât neamul lui Israel vietuia între popoare
 56 Icoana,IV   |        recunoasterea unei lucrãri a lui Dumnezeu în obiectele naturale
 57 Icoana,IV   |          recomandat vederea mãririi lui Dumnezeu în toate si în
 58 Icoana,IV   |       pierdea constiinta deosebirii lui Dumnezeu de naturã. Prin
 59 Icoana,IV   |             sa în comunicabilitatea lui Dumnezeu prin mijloace sensibile,
 60 Icoana,IV   |        sensibile, dar si deosebirea Lui de aceste mijloace. Simboalele
 61 Icoana,IV   |          Testament e o anticipare a lui Hristos”[56][56]. ~ În contextul
 62 Icoana,IV   |           pe în-omenirea Cuvântului lui Dumnezeu, statutul obiectelor
 63 Icoana,IV   |         este atât faptul Încarnãrii lui Hristos, ci mai ales proximitatea
 64 Icoana,IV   |           orice fel de comunicare a lui Hristos din planul invizibil
 65 Icoana,IV   |         omului pentru o existentã a lui în izolarea individualistã.
 66 Icoana,IV   |       ceilalti. În fata si cuvântul lui se reflectã si se realizeazã
 67 Icoana,IV   |      ceilalti oameni. Iar cuvintele lui se îmbogãtesc din convorbirea
 68 Icoana,IV   |     ceilalti. ~De aceea a luat Fiul lui Dumnezeu fatã omeneascã.
 69 Icoana,IV   |       arãtat prin aceasta interesul Lui fatã de noi, vointa de a
 70 Icoana,IV   |      credincios, expresia legãturii lui mângâietoare cu infinitatea
 71 Icoana,IV   |         cãtre ceilalti semeni. Fiul lui Dumnezeu, luând fatã umanã
 72 Icoana,IV   |             cu ei nu numai cuvântul lui Hristos pânã la sfârsitul
 73 Icoana,IV   |    sfârsitul veacurilor, ci si fata Lui umanã si prin ea “Fata”
 74 Icoana,IV   |         unde i se pot adresa direct lui Dumnezeu. Întelegem odatã
 75 Icoana,IV   |             în procesul cunoasterii lui Dumnezeu. ~ Conform excelentei
 76 Icoana,IV   |          spune cã Hristos si icoana Lui sunt simultane. ~Prototipul
 77 Icoana,IV   |             fãrã ca icoana (chipul) Lui sã fie în potentã si sã
 78 Icoana,IV   |       închinatã) împreunã si icoana Lui, suprimã însãsi închinarea
 79 Icoana,IV   |           suprimã însãsi închinarea lui Hristos.”[62][62]. Conceptia
 80 Icoana,IV   |             aceastã caracterizare a lui Florensky, am putea adãuga
 81 Icoana,IV   |      sfârsit si margine în puterile Lui. Ea este un chip prin care
 82 Icoana,IV   |          care transpare infinitatea lui Dumnezeu. ~Dar eternitatea
 83 Icoana,IV   |             trupului asumat de Fiul lui Dumnezeu. Atât prin faptul
 84 Icoana,V    |             loc sã sãrãceascã slava lui Dumnezeu privitorul nu poate
 85 Icoana,V    |     amândurora: ~“Sfânta bisericã a lui Dumnezeu este chip si icoanã
 86 Icoana,V    |           un fel de altã bisericã a lui Dumnezeu, nefãcutã de mâni,
 87 Icoana,V    |         face cu adevãrat bisericã a lui Dumnezeu si dumnezeesc sufletul
 88 Icoana,V    |          dat poate, spre cãlãuzirea lui cãtrã cele înalte, biserica
 89 Icoana,V    |          sufletul spre contemplarea lui Dumnezeu. Mai întâi, asemenea
 90 Icoana,V    |         ceea ce am spus este chipul lui Hristos Pantocrator din
 91 Icoana,V    | recapitulati) în El, suntem “trupul lui Hristos, si mãdulare fiecare
 92 Icoana,V    |      stimulatã prin vederea icoanei Lui, cât si prin Sfânta Împãrtãsanie,
 93 Icoana,V    |      pronaos, în mãretia si puterea lui Dumnezeu, cel de care vor
 94 Icoana,V    |             este dominatã de chipul lui Hristos Pantocrator (Atottiitorul)
 95 Icoana,V    |      mijlocitori ai nostri înaintea lui Dumnezeu. Pe stâlpii ce
 96 Icoana,V    |           în credintã prin imitarea lui Hristos si prin împãrtãsirea
 97 Icoana,V    |             Despãrtitor prin simpla lui prezentã, semnificând deosebirea
 98 Icoana,V    |             Apostolilor din mâinile lui Hristos, Sfintii Trei Ierarhi
 99 Conclu      |            noastrã spre cunoasterea lui Dumnezeu sã ne fie mai usoarã.
100 Conclu      |             ceea ce este bineplãcut lui Dumnezeu. ~
101 Biblio      |           Comentarii la Categoriile lui Aristotel, Ed. Moldova,
102 Biblio      |        Schönborn, Christoph, Icoana lui Hristos, Ed. Anastasia,
103 Biblio      |                  1][1] Vezi studiul lui H.R. Patapievici, Biserica
104 Biblio      |           de Chr. Schönborn, Icoana lui Hristos, Ed. Anastasia,
105 Biblio      |         Christoph Schönborn, Icoana lui Hristos, Ed. Anastasia,
106 Biblio      |            61][61] vezi Categoriile lui Aristotel în Porfir, Dexip,
107 Biblio      |           Comentarii la Categoriile lui Aristotel, Ed. Moldova,
108 Biblio      |            sens excelenta lucrare a lui Pavel Florenski, Iconostasul,