Partea, Capitolul
1 IntroGen | doar pânã la Renastere. Din acest moment reînvie si
2 IntroGen | greco-romane. Bunã parte din artistii epocii renuntã
3 IntroGen | unora mai noi inspirate însã din antichitate. În plus, Reforma
4 IntroGen | Odatã cu rupturile efective din secolele XI (Schisma din
5 IntroGen | din secolele XI (Schisma din 1054) si apoi XVI (Renasterea
6 IntroGen | religiilor cât si de unii din teologii si filozofii contemporani:
7 IntroGen | directe, deci accidentale, din partea lui Dumnezeu, simbolurile
8 IntroGen | simbolice. Amintim aici câteva din cele mai cunoscute semne
9 IntroGen | dau seama cã detin o parte din el sã facã gestul cãutãrii
10 IntroGen | generalã a problemei ci, din contrã, pornim în studiul
11 IntroGen | concurat si-a pierdut multe din atuurile sale. Însã având
12 Simbolul,I | prin cercetarea câtorva din cele mai reprezentative
13 Simbolul,I | formule, etc.”[5][5]. ~ ~ Din cele arãtate pânã aici rezultã,
14 Simbolul,I | Anton Dumitriu într-unul din remarcabilele sale eseuri, “
15 Simbolul,I | beneficiar”[11][11]. ~Trecând din lumea romanã în cea greacã,
16 Simbolul,I | prieten (philos)[14][14]. Din momentul în care stãpânul
17 Simbolul,I | atât divinã cât si umanã. Din acest punct de vedere continutul
18 Simbolul,II | Capitolul II ~SIMBOLUL DIN PERSPECTIVA ISTORIEI RELIGIILOR ~ ~
19 Simbolul,II | provenienta termenului simbol din limba românã si am constatat
20 Simbolul,II | Perla era cunoscutã chiar din preistorie pentru multiplele
21 Simbolul,II | Pentru cã era “nãscutã din Ape”, pentru cã era “nãscutã
22 Simbolul,II | pentru cã era “nãscutã din Lunã”, pentru cã a fost
23 Simbolul,II | forta germinativã a apei din care ea provine; de asemenea
24 Simbolul,II | femeilor, iar provenienta din scoicã si legãtura acesteia
25 Simbolul,II | devenire în cazul perlei. ~Din exemplele anterioare întelegem
26 Simbolul,II | stãteau lucrurile pentru cei din antichitate. Odatã cu trecerea
27 Simbolul,II | Pe o arie foarte vastã, din China pânã în Anglia, se
28 Simbolul,II | pretioase fie sunt cãzute din capul serpilor sau al dragonilor,
29 Simbolul,II | al dragonilor, fie provin din bale de sarpe. Aceste credinte
30 Simbolul,II | sau ai valorilor absolute. Din aceastã temã miticã, prin
31 Simbolul,II | sãnãtate, esteticã). Pierderea din vedere a valorilor spirituale
32 Simbolul,II | ci de neputinta omului din urmã de a întelege legãtura
33 Simbolul,II | infantilismul. Nu se pierde din vedere valoarea spirirualã
34 Simbolul,II | farfurie cu apa, aceasta din urmã se sfinteste si bolnavul
35 Simbolul,II | transcendentã, obiectul sau actul, din profan se transformã în
36 Simbolul,III| istorie a gândirii europene din antichitate pânã în timpurile
37 Simbolul,III| privire la simbol care decurg din lucrarea dumnealui “Criza
38 Simbolul,III| prin exemplele anterioare din istoria religiilor, este
39 Simbolul,III| transcendent, metafizic: ~“Din punctul de vedere al referentului
40 Simbolul,III| simbolului poate fi dedusã din structura intimã a omului,
41 Simbolul,III| intimã a omului, mai exact din cea a posibilitãtii de cunoastere
42 Simbolul,III| descoperiri este îndoit. ~Unul din cele douã moduri se foloseste,
43 Simbolul,III| 34]. ~Dupã cum deducem din remarcabila lucrare a lui
44 Simbolul,III| Aristotel ele sunt întelese din lucruri, care încã mai poartã
45 Simbolul,III| solutie care sã ne scoatã din impas. Precursorii lui Kant
46 Icoana,Intro| semnificativ obiect simbolic din contextul universului liturgic
47 Icoana,Intro| ci cu eidolon. Iatã unul din punctele “fierbinti” ale
48 Icoana,Intro| întruparea Logosului Hristos. Din acest punct de vedere întreg
49 Icoana,Intro| sunt eminamente teologice. Din acest motiv este absolut
50 Icoana,I | trebuiau înlãturate complet din spatiul liturgic, si altul
51 Icoana,I | încât în locul mielului din vechime sã fie reprezentat -
52 Icoana,I | Problema iconoclasmului provine din caracterul unilateral al
53 Icoana,I | ipostasului compus” a lui Leontiu din Bizant, dusã la desãvârsire
54 Icoana,I | arãtându-se cã doar cea din urmã este îndreptatã înspre
55 Icoana,I | perioadã de mare tulburare din istoria Bisericii crestine.
56 Icoana,II | triadologic si hristologic. Din punctul de vedere al primului
57 Icoana,II | contextul marilor dezbateri din perioada primelor Sinoade
58 Icoana,II | diaconul Ioan Icã jr. într-unul din studiile sale studiul sãu,
59 Icoana,II | inferioarã celei a Tatãlui tocmai din cauzã cã nu era decât un
60 Icoana,II | existã diferente notabile, din punct de vedere functional
61 Icoana,II | o formã, inferior unuia din celelalte douã Ipostasuri.
62 Icoana,II | aceastã legitimitate provine din dimensiuna hristologicã
63 Icoana,III | suflet” - simbolizatul. Din acest punct de vedere, cum
64 Icoana,III | Christoph Schönborn citat din abundentã de noi, cred cã
65 Icoana,III | fãcut Om”[54][54]. ~ Unul din aspectele cele mai spectaculoase
66 Icoana,III | confectionatã de iconar din materia aflatã la îndemâ,
67 Icoana,III | Mãrturisitorul cu monotelismul, una din cele mai subtile erezii
68 Icoana,III | cele mai subtile erezii din secolul al VII lea dupã
69 Icoana,IV | Iisus Hristos, “S-a pogorât din ceruri” intrând într-un
70 Icoana,IV | comunicare a lui Hristos din planul invizibil cu noi
71 Icoana,IV | izolarea individualistã. Din acest punct de vedere existã
72 Icoana,IV | cuvintele lui se îmbogãtesc din convorbirea cu ceilalti,
73 Icoana,IV | convorbirea cu ceilalti, din învãtarea de la ei, din
74 Icoana,IV | din învãtarea de la ei, din cuvântul lor oral sau scris.
75 Icoana,IV | Analiza acestui citat masiv din opera teologului român,
76 Icoana,IV | restrâns de credinciosi încã din timpul vietii lor pe pãmânt,
77 Icoana,IV | pãrintelui martir Pavel Florenski din studiile sale “Cadrul eclesial -
78 Icoana,IV | unei icoane. Însã, cum stim din pravila de alcãtuire a icoanelor,
79 Icoana,IV | exercitãrii darului sãu . Nimic din toate acestea nu poate lipsi
80 Icoana,IV | toate acestea nu poate lipsi din pregãtirea si perpetuarea
81 Icoana,IV | paidagogicã. Dupã cum stim din referatul biblic neotestamentar,
82 Icoana,IV | sacre, nu trebuie sã pierdem din vedere caracterul apofatic
83 Icoana,IV | ipostasului divin fãcut om din iubire si ale ipostasurilor
84 Icoana,V | de înalt în acelasi timp, din partea picturii, înseamnã
85 Icoana,V | icoanelor portabile. Astfel, din sec. VIII – IX înainte se
86 Icoana,V | întregului cosmos, constãtãtor din fiinte vãzute si nevãzute,
87 Icoana,V | inteligibil, constãtãtor din fiinte spirituale si netrupesti
88 Icoana,V | corporal, tesut grandios din multe forme si naturi. Prin
89 Icoana,V | de minte si ies progresiv din ea, le indicã biserica prin
90 Icoana,V | cã tin de ratiune si ies din ea prin desfãsurare, le
91 Icoana,V | diferitele simboale dumnezeesti din ea”[73][73]. ~Dar sã dezvoltãm
92 Icoana,V | lui Hristos Pantocrator din cupola centralã a naosului.
93 Icoana,V | bisericii, ajungem treptat din pronaos în naos si apoi
94 Icoana,V | purificare a sufletului. Cei din aceastã categorie[75][75]
95 Icoana,V | prin intermediul imaginilor din pronaos, în mãretia si puterea
96 Icoana,V | Judecata de Apoi sau întâmplãri din Vechiul Testament, pictate
97 Icoana,V | partea cea mai impozantã din punct de vedere arhitectonic.
98 Icoana,V | pãmântul. Partea de jos, din imediata vecinãtate a credinciosilor
99 Icoana,V | preoti, mucenici, scene din Noul Testament, iar înspre
100 Icoana,V | stadiul eclesial intermediar, din imediata apropiere a clerului,
101 Icoana,V | Cãci atunci când vor învia din morti, nici nu se mai însoarã,
102 Icoana,V | sã fie reprezentate douã din cetele îngeresti: serafimii
103 Icoana,V | împãrtãsirii Apostolilor din mâinile lui Hristos, Sfintii
104 Icoana,V | Heruvimii si Serafimii. ~Din descrierea succintã a structurii
105 Icoana,V | aferentã diferitelor zone din locasul de cult, credinciosii
106 Conclu | pe Dumnezeu putem învãta din asceza icoanei. Mai întâi
107 Conclu | ce se impune mai cu seamã din prima parte a lucrãrii este
108 Conclu | bisericile neoprotestante), din contrã, invazia nestãvilitã
|