Partea, Capitolul
1 IntroGen | În cãrtile de teologie pe care am avut ocazia sã le
2 IntroGen | continuã în acelasi sens si pe plan cultural dezvoltarea
3 IntroGen | 1054 a fost doar primul pas pe un drum care nu a încetat
4 IntroGen | Atunci se va arãta pe cer semnul Fiului Omului
5 IntroGen | pãmântului si-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii
6 IntroGen | vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere
7 IntroGen | cunoscut” (I Cor. 13, 12) sau, “pe cele ce ochiul nu le-a vãzut
8 IntroGen | inima omului nu s-au suit, pe acelea le-a gãtit Dumnezeu
9 IntroGen | originare care i-a unit pe Pãrintii nostri. Si aceasta
10 IntroGen | noastre este aprofundãm, pe cât ne permit limitele lucrãrii,
11 IntroGen | si mediatizarea ei[2][2], pe bunã dreptate sustinea cã
12 IntroGen | religiei crestine, icoana. Pe seama ei, au fost puse atât
13 IntroGen | chipului Fiului lui Dumnezeu. Pe lângã faptul estetic, icoana
14 Simbolul,I | conservã fiecare o jumãtate pe care o transmit urmasilor
15 Simbolul,I | ospitalitãtii: “ea este fondatã pe ideea cã un om este legat
16 Simbolul,I | baston, fie cu un disc. Pe o parte si pe alta discului
17 Simbolul,I | cu un disc. Pe o parte si pe alta discului sau pe muchiile
18 Simbolul,I | si pe alta discului sau pe muchiile bastonului era
19 Simbolul,I | cu care ei îi înconjoarã pe strãini. Al doilea este
20 Simbolul,II | afirmatiile prin exemplele pe care le pune la dispozitie. ~ “
21 Simbolul,II | scarã care se sprijinea pe piatra lui de cãpãtâi si
22 Simbolul,II | cãpãtâi si ducea pânã la cer. Pe scarã se urcau si se coborau
23 Simbolul,II | simbolizat de piatra de pe care a avut loc viziunea.
24 Simbolul,II | avea rolul de a regenera pe cel mort inserându-l în
25 Simbolul,II | calitate pentru cã se aflã pe locul revelatiei, altele
26 Simbolul,II | oferit de “piatra de sarpe”. Pe o arie foarte vastã, din
27 Simbolul,II | verticalã de semnificare pe care o are simbolul. Nu
28 Simbolul,II | urmã de a întelege legãtura pe care acestea o au cu realitatea
29 Simbolul,II | este constipat sã se scrie pe o farfurie nouã numele celor
30 Simbolul,II | al numelor sfinte scrise pe farfurie cu apa, aceasta
31 Simbolul,II | utilitatea sa - o realitate sacrã pe care nici o altã manifestare
32 Simbolul,III| simbolizatul – aflat întotdeauna pe un nivel superior de realitate
33 Simbolul,III| aparatul simbolic, si anume pe “relatia asemãnãtoare ce
34 Simbolul,III| unui al patrulea element pe care l-am denumit referentul
35 Simbolul,III| si se identificã cu idea pe care noi o avem despre semnificantul
36 Simbolul,III| în relatie cu lucrurile. Pe scurt, legãtura triunghiularã
37 Simbolul,III| referentului îl determinã pe Jean Borella sã concluzioneze: ~“
38 Icoana,Intro| pictura, au fost regândite pe bazele teologiei “noii revelatii”.
39 Icoana,I | imaginea lui Hristos, dar nu si pe cele ale Fecioarei si ale
40 Icoana,I | icoana. Iatã ce afirmã el: ~“Pe anumite picturi (graphais)
41 Icoana,I | graphais) se aflã mielul pe care Înaintemergãtorul îl
42 Icoana,I | typos) si umbrele - ca pe niste simboluri si închipuiri
43 Icoana,I | mântuitoare si, de aici, izbãvirea pe care a dãruit-o lumii”[44][
44 Icoana,I | ceea ce-i face pasibili pe iconoduli de acuza de panteism.
45 Icoana,I | Atunci când îl înfãtisãm pe Domnul, nu-i reprezentãm
46 Icoana,II | icoanei, care este structurat pe douã planuri: triadologic
47 Icoana,II | pericolul cel mai mare pe care l-a avut si-l are de
48 Icoana,II | 15); “Cel care m-a vãzut pe Mine a vãzut pe Tatãl” (
49 Icoana,II | m-a vãzut pe Mine a vãzut pe Tatãl” (Ioan 14,9), s.a..
50 Icoana,II | Am afirmat locul minor pe care îl detinea conceptul
51 Icoana,II | încât cel care a vãzut pe Fiul sã vadã într-adevãr
52 Icoana,II | Fiul sã vadã într-adevãr pe Tatãl (Ioan 14, 9). Dimpotrivã,
53 Icoana,III | Îi mentionãm aici doar pe Henri Crouzel cu a sa “Theologie
54 Icoana,III | cerul deschis. El nu este pe pãmânt asa cum este în cer;
55 Icoana,III | mare este valoarea redusã pe care Origen o acordã trupului,
56 Icoana,III | paradoxalã. Desi îl reveleazã pe Tatãl în acelasi timp îl
57 Icoana,III | reprezintã ca si chip desãvârsit pe cel care l-a nãscut. Totusi,
58 Icoana,III | ideea de continuitate si pe cea de discontinuitate.
59 Icoana,IV | Domnului Hristos si cinstim pe Maica Domnului si pe sfinti,
60 Icoana,IV | cinstim pe Maica Domnului si pe sfinti, si prin icoanele
61 Icoana,IV | prin cult, prin rugãciune, pe temeiul credintei cã acest
62 Icoana,IV | religiei crestine fundamentatã pe în-omenirea Cuvântului lui
63 Icoana,IV | intermediar întelegând icoana ca pe un mediu al dialogului,
64 Icoana,IV | ceilalti, sau se realizeazã pe sine în comunicare cu ceilalti.
65 Icoana,IV | o a treia persoanã, sau pe el multiplicat. Lucrurile
66 Icoana,IV | comunica cu noi. ~Fata umanã e pe de o parte expresia infinitãtii
67 Icoana,IV | infinitatea personalã divinã; pe de alta aratã vointa de
68 Icoana,IV | infinitatea dumnezeiascã, pe de alta vointa ei de comunicare
69 Icoana,IV | încã din timpul vietii lor pe pãmânt, icoana permite celorlalti
70 Icoana,IV | patristice. Ea se bazeazã pe constientizarea deplinã
71 Icoana,IV | cãror credintã se întemeia pe Întrupare se opuneau lor”[
72 Icoana,IV | cosmos, om si Dumnezeu. Pe mãsurã ce omul se sfinteste
73 Icoana,IV | reflectat în teologia icoanei. Pe mãsurã ce omul participând
74 Icoana,V | reprezentãrii lor se întemeiazã pe faptul cã toate persoanele
75 Icoana,V | cuprins de uimire: “Doamne, pe toate cu întelepciune le-ai
76 Icoana,V | Dumnezeu prin sfintii sãi de pe pãmânt, toatã voia Sa a
77 Icoana,V | bisericilor este de a-l introduce pe credincios prin intermediul
78 Icoana,V | pictorilor însisi, care, pe acest teren aveau prilejul
79 Icoana,V | scene sau figuri sfinte pe peretii bisericii, este
80 Icoana,V | preotilor si liturghisitorilor, pe care îl numim ieration,
81 Icoana,V | ieration, si în cel lãsat pe seama întregului poor credincios,
82 Icoana,V | întregului poor credincios, pe care îl numim naos. ~[…]
83 Icoana,V | puterilor de sus, iar ca naos pe cel de jos, la îndemâna
84 Icoana,V | spre taina ce se sãvârseste pe dumnezeescul altar, tainã
85 Icoana,V | ceresti, prin forme sensibile, pe cele care sunt în ceruri. “
86 Icoana,V | ceruri. “Biserica este cerul pe pãmânt”[74][74] spunea Sf.
87 Icoana,V | Împãrtãsanie, unde Hristos se dã pe Sine întreg fiecãruia. ~
88 Icoana,V | simbolul lumii terestre), pe care se sprijinã o cupolã
89 Icoana,V | nostri înaintea lui Dumnezeu. Pe stâlpii ce sustin bolta
90 Icoana,V | sustin bolta sunt îi vedem pe cei patru evanghelisti ca
91 Icoana,V | cei patru evanghelisti ca pe unii care prin Evangheliile
92 Icoana,V | Taine. ~În unele biserici, pe arcada altarului spre naos,
93 Icoana,V | intermediul icoanelor de pe el, care descoperã ochiului
94 Icoana,V | este unirea cu Dumnezeu, pe care sunt datori sã o insufle
95 Icoana,V | prin unirea cu Dumnezeu. Pe acest drum ei se regãsesc
96 Icoana,V | sustinutã si mijlocitã atât pe verticalã prin sfinti si
97 Icoana,V | sfinti si îngeri, cât si pe orizontalã prin intermediul
98 Conclu | si imaginarã a secolului pe care îl trãim. De aceea,
99 Conclu | aceea, pentru al vedea pe Dumnezeu putem învãta din
100 Conclu | ei fundamente, o întoarce pe dos si o deschide spre invizibil,
101 Conclu | si am constientizat rând pe rând pãrtile esentiale ale
102 Conclu | noi însine iar mai apoi si pe altii, valoarea imaginii
103 Biblio | physike), care îi lega pe cei de acelasi sânge; b)
104 Biblio | catehumen, rãmân valabile pe mai departe celor ce au
|