Partea, Capitolul
1 IntroGen | fost doar primul pas pe un drum care nu a încetat sã
2 IntroGen | despre deplinãtate, însã la un alt nivel, dar si despre
3 IntroGen | Borella, putem pleca de la un caz particular, cultural,
4 IntroGen | cultural, pentru întelege un cod prezent de fapt în toate
5 IntroGen | icoana este în primul rând un obiect de cult care se încadreazã
6 Simbolul,I | unui dictionar reprezintã un gest elementar, indispensabil.
7 Simbolul,I | corespondente analogice) un obiect, o fiintã, o notiune,
8 Simbolul,I | o notiune, o însusire, un sentiment, etc…; însemn,
9 Simbolul,I | eseuri, “cã «simbol» înseamnã un semn, obiect, imagine etc.
10 Simbolul,I | dictionarului francez: “un obiect tãiat în douã, ale
11 Simbolul,I | strãin”, dar în alt sens: “un hostis nu este un strãin
12 Simbolul,I | sens: “un hostis nu este un strãin în general. Spre
13 Simbolul,I | este fondatã pe ideea cã un om este legat de un altul (
14 Simbolul,I | ideea cã un om este legat de un altul (hostis are mereu
15 Simbolul,I | instiuttie asemãnãtoare, dar sub un alt nume: “xénos indicã
16 Simbolul,I | hospitalis, σύμβολον-ul era un obiect asemãnãtor fie cu
17 Simbolul,I | obiect asemãnãtor fie cu un baston, fie cu un disc.
18 Simbolul,I | fie cu un baston, fie cu un disc. Pe o parte si pe alta
19 Simbolul,I | σύμβολον, semnul recunoasterii, un disc rupt ai cãrui parteneri
20 Simbolul,II | accidental, raportat la un singur obiect (simbolul)
21 Simbolul,II | înteles este sustinut de un întreg univers spiritual
22 Simbolul,II | corespondente analogice) un obiect, o fiintã, o notiune,
23 Simbolul,II | o notiune, o însusire, un sentiment, etc.”[18][18]
24 Simbolul,II | Vom preciza totusi, cã un simbolism atât de coerent
25 Simbolul,II | magico-religios care e întotdeauna un sistem simbolic, adicã un
26 Simbolul,II | un sistem simbolic, adicã un simbolism”[19][19]. Asadar
27 Simbolul,II | limba ebraicã ea a primit si un nume care sã exprime sensul
28 Simbolul,II | Orice astfel de bethel este un simbol al “Centrului lumii”
29 Simbolul,II | piatrã pretioasã” si a jucat un rol esential in simbolistica
30 Simbolul,II | suprematia; în medicinã era un leac universal; se credea
31 Simbolul,II | acoperit cu perlã dobândeste un destin lunar, poate spera
32 Simbolul,II | perla), prin participarea la un simbol deja consacrat. Însã
33 Simbolul,II | întelegerii simbolurilor. ~Un foarte bun exemplu de deplasare
34 Simbolul,II | arhaice au suferit în timp un proces de rationalizare.
35 Simbolul,II | precizãm cã acesta este un fenomen care nu e caracterizat
36 Simbolul,II | divinã. ~Mai existã însã un fenomen decadent în legãturã
37 Simbolul,II | româneascã spune cã dacã un om este constipat sã se
38 Simbolul,II | aceeasi si anume de a valoriza un obiect sau un act, de a-l
39 Simbolul,II | a valoriza un obiect sau un act, de a-l transforma în
40 Simbolul,II | este ceea ce consacreazã un obiect sau un act. Prin
41 Simbolul,II | consacreazã un obiect sau un act. Prin consacrare, adicã
42 Simbolul,II | este însotit întotdeauna de un sens, chiar dacã nu este
43 Simbolul,II | simbolului este unificarea. “Un simbol reveleazã întotdeauna
44 Simbolul,II | sale concrete. “La limitã, un obiect care devine simbol
45 Simbolul,III| simbolizatul – aflat întotdeauna pe un nivel superior de realitate
46 Simbolul,III| cunostintelor sale a fãcut posibil un demers prin întreaga istorie
47 Simbolul,III| cunoastere a omului. ~La un alt nivel, despre posibilitatea
48 Simbolul,III| forme ale celor fãrã formã. Un motiv pentru aceasta ar
49 Simbolul,III| orice criticã presupune un gest rational, referentul
50 Simbolul,III| sã se înteleagã cã existã un “dezechilibru vertical între
51 Simbolul,III| simbolici si sensului lor, dar un sens care se deschide vidului. […]
52 Simbolul,III| afective, cognitive, nu-i decât un imaginar monstruos, dezordine
53 Simbolul,III| realitãtii”[36][36]. ~Neexistând un referent real al simbolului,
54 Simbolul,III| interiorul spiritului sãu, ca un fel de “corp strãin”, exista
55 Simbolul,III| pierdut orice relatie cu un referent real, rezultã cã
56 Simbolul,III| atribuie non-sensului aparent un sens care sã fie adevãrat,
57 Simbolul,III| hegeliene. Iar psihanaliza, cu un anume reprezentant de seamã –
58 Simbolul,III| sensul aparent este de fapt un non-sens real, a decretat
59 Simbolul,III| a unifica, de a aduna la un loc un referent cu un semnificant.
60 Simbolul,III| unifica, de a aduna la un loc un referent cu un semnificant.
61 Simbolul,III| la un loc un referent cu un semnificant. În societatea
62 Simbolul,III| diabolos), ceea ce dez-uneste, un loc al dispersãrii indeterminate.
63 Simbolul,III| cum am precizat, poate fi un obiect sau un act ritualic.
64 Simbolul,III| poate fi un obiect sau un act ritualic. Critica fiind
65 Simbolul,III| Critica fiind în mod esential un act de constiintã, un fapt
66 Simbolul,III| esential un act de constiintã, un fapt al spiritului uman,
67 Simbolul,III| iar semnificantul fiind un lucru sensibil, el nu poate
68 Icoana,Intro| primitive” îsi gãseste un excelent instrument de exprimare
69 Icoana,Intro| nu poate concepe în nici un fel lumea sensibilã în deplina
70 Icoana,Intro| icoana crestinã ca fiind un obiect simbolic: ea este
71 Icoana,Intro| sens al cuvântului, existã un spatiu pentru care credinciosul
72 Icoana,I | iconoclasmului a necesitat un efort de rezistentã considerabil,
73 Icoana,I | Ortodoxiei. A fost realmente un efort al Bisericii în ansamblul
74 Icoana,I | despre rituri, sau despre un oarecare obicei crestin.
75 Icoana,II | din cauzã cã nu era decât un chip (în-chipuire) al Acestuia.
76 Icoana,III | putea spune cã icoana are un “trup” - simbolizantul,
77 Icoana,III | simbolizantul, si totodatã un “suflet” - simbolizatul.
78 Icoana,III | corporalitãtii omului cel putin un sens pozitiv în creatie
79 Icoana,III | vedem în firea acestuia “un instrument, un vesmânt,
80 Icoana,III | acestuia “un instrument, un vesmânt, o locuintã exterioarã,
81 Icoana,III | întelepciunea este precedatã de un singur dar: iubirea dumnezeiascã.
82 Icoana,IV | întelegând icoana ca pe un mediu al dialogului, în
83 Icoana,IV | uman, iar în cazul cã e un spirit credincios, expresia
84 Icoana,IV | al Bisericii. Icoana este un obiect de închinare , deci
85 Icoana,IV | simbolic totodatã, nicidecum un obiect estetic. Mai exact,
86 Icoana,IV | întrucât nu intervine între ele un timp oarecare, nici închinarea
87 Icoana,IV | cultului ortodox. ~ Existã încã un aspect deosebit de relevant
88 Icoana,IV | idei, icoana nu este numai un mediu al închinãrii ci si
89 Icoana,IV | mediu al închinãrii ci si un obiect cu intentii pedagogice
90 Icoana,IV | Fãrã a reduce icoana la un simplu instrument al promovãrii
91 Icoana,IV | eshatologic etern. “Icoana este un chip al eternitãtii. Ea
92 Icoana,IV | putea adãuga cã icoana este un chip al eternitãtii vii,
93 Icoana,IV | în puterile Lui. Ea este un chip prin care transpare
94 Icoana,V | persoanele ce au dobândit un loc de reprezentare în bisericã
95 Icoana,V | bisericilor nu este numai un gest decorativ. Asa cum
96 Icoana,V | Bisericii s.a.. ~ Urmãrindu-se un scop atât de precis, si
97 Icoana,V | conturat într-un “sistem, un program sau tipic iconografic”[
98 Icoana,V | fie coerent si sã exprime un principiu cãlãuzitor. Dacã
99 Icoana,V | de fatã se poate vorbi de un sistem iconografic si arhitecutral
100 Icoana,V | bisericii fiind împletite ca un tot unitar, în cele ce urmeazã
101 Icoana,V | edificiu, aceasta fiind un singur locas, se deosebeste
102 Icoana,V | si naturi. Prin aceasta e un fel de altã bisericã a lui
103 Biblio | Flaceliére nota: “Existã un înteg ritual de gãzduire;
|