Partea, Capitolul
1 IntroGen | Mijlocul ne este oferit tot de Dumnezeu si este foarte bine exploatat
2 IntroGen | care însotesc întâlnirea cu Dumnezeu. ~Legãtura dintre semne
3 IntroGen | accidentale, din partea lui Dumnezeu, simbolurile perpetueazã
4 IntroGen | care privesc Împãrãtia lui Dumnezeu sunt prezentate sub formã
5 IntroGen | suit, pe acelea le-a gãtit Dumnezeu celor ce-L iubesc” (I Cor.
6 IntroGen | deplinã apartine numai lui Dumnezeu si ea este vesnicã. În cazul
7 IntroGen | cunoastere partialã a lui Dumnezeu. Fatã de ceea ce este posibil
8 IntroGen | noi apreciem prezenta lui Dumnezeu acum sunt semnele si simbolurile. ~
9 IntroGen | puse atât binefacerile lui Dumnezeu, cât si mânia Lui, provocatã
10 IntroGen | iconograficã a chipului lui Dumnezeu. Capitolele al doilea si
11 IntroGen | reprezentãrii chipului Fiului lui Dumnezeu. Pe lângã faptul estetic,
12 Simbolul,III| gradele inferioare este Dumnezeu, cel necreat, deasupra cãruia
13 Simbolul,III| umanã. În opinia lui Kant Dumnezeu este “o iluzie”, iar comportamentul
14 Simbolul,III| Negresit, dacã ideea de Dumnezeu tot era o iluzie trebuia
15 Simbolul,III| doar, adevãrul semnelor lui Dumnezeu”[38][38]. ~Sensul fiind
16 Icoana,Intro| contemplativului, slava lui Dumnezeu. Biserica nu este altceva
17 Icoana,I | adevãratul Miel, Hristos Dumnezeu. Desigur cã onorãm figurile (
18 Icoana,II | Împãrat, Rege, Atotputernic, Dumnezeu, Domn, Creator si Fãcãtor.
19 Icoana,II | analog; nu-l putem aplica lui Dumnezeu si creatiei fãrã sã acentuãm
20 Icoana,II | natura absolut simplã a lui Dumnezeu, chipul si modelul sunt
21 Icoana,III | deplinã de cãtre Însusi Dumnezeu în Persoana Sa a lumii,
22 Icoana,III | Cuvântului adevãrat al lui Dumnezeu, care este în cerul deschis”[
23 Icoana,III | planul de mântuire al lui Dumnezeu”[53][53]. Este adevãrat
24 Icoana,III | ci “firea omeneascã a lui Dumnezeu celui nestricãcios”. Aceasta
25 Icoana,III | pãstreazã asemãnarea cu Dumnezeu Tatãl chiar în faptul cã
26 Icoana,III | În ciuda acestui fapt, Dumnezeu S-a fãcut om, mai exact
27 Icoana,III | Fãrã a accepta smerenia lui Dumnezeu fãcut “carne” (sarx) în
28 Icoana,III | divino-umanã oculteazã prezenta lui Dumnezeu în lume. Fãrã a se dezvãlui
29 Icoana,III | icoanã desãvârsitã a lui Dumnezeu. În ierarhia virtutilor
30 Icoana,IV | chipurile si asemãnãrile lui Dumnezeu ca obiecte de venerare (
31 Icoana,IV | riscurile confundãrii lui Dumnezeu cu natura determinau reticenta
32 Icoana,IV | recunoasterea unei lucrãri a lui Dumnezeu în obiectele naturale si
33 Icoana,IV | simbolurile sacre, indicate de Dumnezeu în mod supranatural era
34 Icoana,IV | ci identificarea lor cu Dumnezeu Însusi. ~ Acesta e motivul
35 Icoana,IV | recomandat vederea mãririi lui Dumnezeu în toate si în mod special
36 Icoana,IV | anumite obiecte în care Dumnezeu a arãtat printr-un act supranatural
37 Icoana,IV | constiinta deosebirii lui Dumnezeu de naturã. Prin simbolul
38 Icoana,IV | pierdut constiinta unui Dumnezeu superior naturii, deci constient,
39 Icoana,IV | simbol ei pãstrau credinta în Dumnezeu diferit de lume, transcendent
40 Icoana,IV | temeiul credintei cã acest Dumnezeu îi poate apãra chiar fatã
41 Icoana,IV | într-o dependentã de acest Dumnezeu personal, superior în putere
42 Icoana,IV | în comunicabilitatea lui Dumnezeu prin mijloace sensibile,
43 Icoana,IV | în-omenirea Cuvântului lui Dumnezeu, statutul obiectelor sacre
44 Icoana,IV | cãtre fatã”, dintre om si Dumnezeu. ~ Iatã deci, justificarea
45 Icoana,IV | cadrul cultului, între om si Dumnezeu. În termeni metaforici,
46 Icoana,IV | fereastrã prin care om si Dumnezeu se pot privi fatã în fatã. “
47 Icoana,IV | De aceea a luat Fiul lui Dumnezeu fatã omeneascã. El a arãtat
48 Icoana,IV | ceilalti semeni. Fiul lui Dumnezeu, luând fatã umanã a dus
49 Icoana,IV | îndumnezeiascã, adicã sã devinã dumnezeu prin participarea la energiile
50 Icoana,IV | privesc fatã în fatã. Dacã Dumnezeu ne priveste permanent în
51 Icoana,IV | se pot adresa direct lui Dumnezeu. Întelegem odatã în plus
52 Icoana,IV | procesul cunoasterii lui Dumnezeu. ~ Conform excelentei demonstratii
53 Icoana,IV | interdependenta dintre om, Dumnezeu si icoanã desfãsuratã în
54 Icoana,IV | ortodox: în primul rând Dumnezeu sãlãsluit în Sfânta Sfintelor,
55 Icoana,IV | unitãtii dintre cosmos, om si Dumnezeu. Pe mãsurã ce omul se sfinteste
56 Icoana,IV | transpare infinitatea lui Dumnezeu. ~Dar eternitatea si infinitatea
57 Icoana,IV | trupului asumat de Fiul lui Dumnezeu. Atât prin faptul cã ne
58 Icoana,V | sã sãrãceascã slava lui Dumnezeu privitorul nu poate decât
59 Icoana,V | întelepciune le-ai fãcut!” sau “Dumnezeu prin sfintii sãi de pe pãmânt,
60 Icoana,V | Sfânta bisericã a lui Dumnezeu este chip si icoanã a întregului
61 Icoana,V | totalitatea lucrurilor aduse de Dumnezeu la existentã prin creatiune,
62 Icoana,V | fel de altã bisericã a lui Dumnezeu, nefãcutã de mâni, indicatã
63 Icoana,V | adevãrat bisericã a lui Dumnezeu si dumnezeesc sufletul sãu.
64 Icoana,V | sufletul spre contemplarea lui Dumnezeu. Mai întâi, asemenea Cortului
65 Icoana,V | catehumenilor, sau doritorilor de Dumnezeu. Aceastã treaptã eclesialã
66 Icoana,V | în mãretia si puterea lui Dumnezeu, cel de care vor sã se apropie.
67 Icoana,V | sensibilizeazã omul spre frica de Dumnezeu cu deschidere spre cea de-a
68 Icoana,V | mijlocitori ai nostri înaintea lui Dumnezeu. Pe stâlpii ce sustin bolta
69 Icoana,V | credinciosilor, sau primitorilor de Dumnezeu, cãci naosul este prin excelentã
70 Icoana,V | acest dar este unirea cu Dumnezeu, pe care sunt datori sã
71 Icoana,V | sã o primeascã. Unirea cu Dumnezeu se realizeazã prin dobândirea
72 Icoana,V | mai mare iubire fatã de Dumnezeu este Fecioara Maria, Maica
73 Icoana,V | credintã cãtre dragostea de Dumnezeu. Capãtul drumului este si
74 Icoana,V | vietii vesnice prin unirea cu Dumnezeu. Pe acest drum ei se regãsesc
75 Conclu | aceea, pentru al vedea pe Dumnezeu putem învãta din asceza
76 Conclu | noastrã spre cunoasterea lui Dumnezeu sã ne fie mai usoarã. Sã
77 Conclu | ceea ce este bineplãcut lui Dumnezeu. ~
|