Partea,  Capitolul

 1 IntroGen    |        substantã. Ele sunt semnalate ca sinonime, semnele având
 2 IntroGen    |             acum vedem prin oglindã, ca în ghiciturã; dar atunci,
 3 IntroGen    |         preaslãvirii Sale S-a rugat “ca toti sã fie una”. ~  ~Ilustrul
 4 Simbolul,I  |       ANTICHITATEA GRECO-ROMANÃ ~  ~ Ca sã putem întelege semnificatia
 5 Simbolul,I  |           recunosteau drepturi egale ca ale cetãtenilor romani” “[
 6 Simbolul,I  |             vizitã într-o tarã unde, ca si strãin, el este privat
 7 Simbolul,II |            vedere aceleasi realitãti ca autorii Sfintei Scripturi,
 8 Simbolul,II |          decât în cea greacã vom lua ca exemplu pietrele simbolice. ~
 9 Simbolul,II |          simbol al “Centrului lumii” ca loc unde “nu se produce
10 Simbolul,II |              a fãcut sã fie folositã ca piatrã ginecologicã. Medicina
11 Simbolul,II |    melancolie, epilepsie, hemoragie. Ca piatrã funerarã avea rolul
12 Simbolul,II |              vii ale Lunii[23][23]. ~Ca sã luãm în discutie numai
13 Simbolul,II |          valoarea economico-practicã ca în cazul celor douã pietre
14 Simbolul,II |              diferite, simbolul face ca ceea ce este superior sã
15 Simbolul,III|            revine decât simplul gest ca, folosindu-ne de autoritatea
16 Simbolul,III|              grade de realitate, ci, ca o consecintã, realizeazã
17 Simbolul,III|             planul existentei umane. Ca semn, el mediazã între om
18 Simbolul,III|           interiorul spiritului sãu, ca un fel de “corp strãin”,
19 Icoana,Intro|              mai potrivit sã retinem ca si caracteristicã esentialã
20 Icoana,Intro|              realitate cosmicã, fãrã ca prin aceasta sã le “neutralizeze”.
21 Icoana,Intro|            considera icoana crestinã ca fiind un obiect simbolic:
22 Icoana,Intro|          întreg a fost sanctificat - ca si omul si textul sacru -
23 Icoana,Intro|         Totul trebuie salvat si adus ca jertfã Celui înviat. Filosofia,
24 Icoana,Intro|              intermediul imaginilor (ca si a sunetului, în muzica
25 Icoana,I    |          acest miel a fost pus acolo ca model al harului, prefigurând -
26 Icoana,I    |        figurile (typos) si umbrele - ca pe niste simboluri si închipuiri
27 Icoana,I    |       adevãrul, primind acest adevãr ca plinire a Legii. Hotãrâm
28 Icoana,I    |        plinire a Legii. Hotãrâm deci ca de acum înainte plinirea
29 Icoana,II   |             care vorbesc despre Fiul ca si chip al Tatãlui: “El
30 Icoana,II   |          Ipostasuri, persoana Fiului ca fiind inferioarã celei a
31 Icoana,II   |            privim însusirile Tatãlui ca sã recunoastem dacã chipul
32 Icoana,III  |       marilor Sinoade ecumenice, are ca punct de “punere în abis”
33 Icoana,III  |        Treimi, Hristos îl reprezintã ca si chip desãvârsit pe cel
34 Icoana,IV   |             asemãnãrile lui Dumnezeu ca obiecte de venerare (Ies.
35 Icoana,IV   |         simbolurilor sacre, întelese ca semne vizibile ale manifestãrii
36 Icoana,IV   |          cazul unor elemente de cult ca mielul pascal, toiagul lui
37 Icoana,IV   |             prin toatã natura vãzutã ca simbol, Vechiul Testament
38 Icoana,IV   |        vorbit anterior despre icoanã ca obiect simbolic, datoritã
39 Icoana,IV   |        intermediar întelegând icoana ca pe un mediu al dialogului,
40 Icoana,IV   |    dezvoltatã de pãrintele Stãniloae ca justificare superlativã
41 Icoana,IV   |        subiect pentru alte subiecte. Ca persoanã omul nu existã
42 Icoana,IV   |             în preocuparea lor numai ca obiecte care-i intereseazã
43 Icoana,IV   |         care-i intereseazã în comun, ca obiecte care sunt între
44 Icoana,IV   |             continuare? Dacã voieste ca cuvântul Sãu sã se comunice
45 Icoana,IV   |        comunice permanent oamenilor, ca exprimare a trãiri Sale
46 Icoana,IV   |              exprimare a trãiri Sale ca om în adâncurile dumnezeiesti,
47 Icoana,IV   |         dumnezeiesti, de ce n-ar voi ca aceastã comunicare sã se
48 Icoana,IV   |           prin ea “Fata” dumnezeirii ca izvor al tuturor fetelor
49 Icoana,IV   |             sau “Fata” dumnezeiascã, ca formã mai presus de forme
50 Icoana,IV   |            Sale tripersonale eterne, ca expresivitate intratreimicã,
51 Icoana,IV   |             noastrã terestrã trebuie ca si noi sã-l privim în fatã,
52 Icoana,IV   |           icoana nu trebuie abordatã ca obiect artistic în sensul
53 Icoana,IV   |       categoria relativelor[61][61], ca si dublul si jumãtatea.
54 Icoana,IV   |              gândesc în acelasi timp ca unele ce sunt simultane.
55 Icoana,IV   |            poate exista Hristos fãrã ca icoana (chipul) Lui sã fie
56 Icoana,V    |            bisericii fiind împletite ca un tot unitar, în cele ce
57 Icoana,V    |        acceasi unitate si distinctie ca si el. ~Ca edificiu, aceasta
58 Icoana,V    |             si distinctie ca si el. ~Ca edificiu, aceasta fiind
59 Icoana,V    |               Aceastã totalitate are ca ieration cosmosul de sus,
60 Icoana,V    |       destinat puterilor de sus, iar ca naos pe cel de jos, la îndemâna
61 Icoana,V    |               iar aceasta înlesneste ca si între noi sã fie o legãturã
62 Icoana,V    |             vor sã se apropie. Scene ca Judecata de Apoi sau întâmplãri
63 Icoana,V    |            pe cei patru evanghelisti ca pe unii care prin Evangheliile
64 Icoana,V    |            nu se mai mãritã, ci sunt ca îngerii în ceruri” (Mc.
65 Icoana,V    | binecuvântând. Se mai poate întâmpla ca în preajma tronului sãu
66 Conclu      |              aferentã, tocmai pentru ca înãltarea noastrã spre cunoasterea
67 Conclu      |          valorizarea imaginii sacre) ca purtatoare de realitate
68 Biblio      |        stadiu poate fi considerat si ca o stare perpetuã a celor