Partea, Capitolul
1 IntroGen | încã mai putini le înteleg ne întrebãm cum mai putem avea
2 IntroGen | si apologia? ~ Mijlocul ne este oferit tot de Dumnezeu
3 IntroGen | ele tot nu sunt ceea ce ne intereseazã (adicã realitatea
4 IntroGen | conditiei umane actuale nu ne permite decât o cunoastere
5 IntroGen | este aprofundãm, pe cât ne permit limitele lucrãrii,
6 Simbolul,I | anume cea a ospitalitãtii. Ne va cãlãuzi o lucrare substantialã
7 Simbolul,I | întelegerea simbolului decât ne este accesibilã în zilele
8 Simbolul,I | devine mai bogat fatã de ce ne oferã dictionarele limbilor
9 Simbolul,II | zilele noastre atunci când ne referim la simboluri sau
10 Simbolul,II | religiilor vom încerca sã ne apropiem cu pasi mai siguri
11 Simbolul,II | al unei prezente divine. Ne aflãm asadar în fata unui
12 Simbolul,II | este singura în mãsurã sã ne reveleze o atare functiune
13 Simbolul,II | sens, istoria religiilor ne va ajuta sã ne sustinem
14 Simbolul,II | religiilor ne va ajuta sã ne sustinem afirmatiile prin
15 Simbolul,II | nu mai e de insistat. Dar ne aflãm adesea în fata unor
16 Simbolul,II | simbolism”[19][19]. Asadar ne putem afla în fata unor
17 Simbolul,III| întreaga culturã traditionalã, ne vedem obligati a gãsi care
18 Simbolul,III| filozofia este cea care ne pune la dispozitie limbajul
19 Simbolul,III| timpurile noastre. Nouã nu ne revine decât simplul gest
20 Simbolul,III| mijlocirea simbolurilor sensibile ne vorbeste Sfântul Dionisie
21 Simbolul,III| potrivite cu firea noastrã, care ne duc la vederile mintilor (
22 Simbolul,III| presus de lume, prin forme ce ne sunt apropiate, ci si faptul
23 Simbolul,III| sensul initial al simbolului, ne vom lovi de nenumãrate obstacole
24 Simbolul,III| gãsitã o solutie care sã ne scoatã din impas. Precursorii
25 Simbolul,III| indeterminate. Si dacã ar fi sã ne referim numai la arta modernã,
26 Icoana,Intro| acest sens întelegem sã ne referim la functia de intermediar
27 Icoana,I | Editura Anastasia, 1994). Ne vom referi însã la dimensiunea
28 Icoana,I | definitii dogmatice, care astãzi ne par clare si simple, sunt
29 Icoana,II | întelegere adecvatã a acestuia ne poate permite depãsirea
30 Icoana,II | dintre Tatãl si Fiul. Totusi, ne putem întreba este oare
31 Icoana,III | acelasi timp îl ascunde. Sã ne explicãm. În calitatea Sa
32 Icoana,III | luându-si”. Acest lucru ne aratã mãsura în care persoana
33 Icoana,III | Sfântului Maxim Mãrturisitorul, ne reamintim cã Biserica este
34 Icoana,III | Sfântul Maxim Mãrturisitorul ne expune toate elementele
35 Icoana,IV | naturã doxologicã. “Noi ne închinãm Domnului Hristos
36 Icoana,IV | deci lumea nevãzutelor ne este accesibilã, cãci ea
37 Icoana,IV | mãrturisesc aceastã apropiere ne mai întâlnitã în lumea precrestinã.
38 Icoana,IV | icoanã. Mult mai importantã ne pare a fi “teologia chipului”
39 Icoana,IV | opera teologului român, ne releveazã temeiul ipostatic
40 Icoana,IV | fatã în fatã. Dacã Dumnezeu ne priveste permanent în cursul
41 Icoana,IV | jumãtãti ale unui întreg, ne pune în directã legãturã
42 Icoana,IV | 63][63]. ~ Textul care ne oferã posibilitatea de a
43 Icoana,IV | armoniei universale. Sã ne gândim la “elementele” cultului
44 Icoana,IV | chip al eternitãtii. Ea ne îngãduie sã ne depãsim timpul
45 Icoana,IV | eternitãtii. Ea ne îngãduie sã ne depãsim timpul si sã întrevedem
46 Icoana,IV | eternitate si o infinitate care ne vorbeste si cu care vorbim,
47 Icoana,IV | Dumnezeu. Atât prin faptul cã ne aratã eternitatea personalã,
48 Icoana,IV | cât si prin faptul cã ea ne aratã eternizarea trupului, “
49 Conclu | icoanei. Mai întâi trebuie sã ne golim mintea de continuturile
50 Conclu | întrebarea cum vom cunoaste cui ne închinãm si dacã suntem
51 Conclu | fundamentalã a oricãrui discurs, ne gãsim în fata necesitãtii
52 Conclu | Atât timp cât hermeneutul ne va pune sub semnul întrebãrii
53 Conclu | cunoasterea lui Dumnezeu sã ne fie mai usoarã. Sã nu uitãm
54 Biblio | si oaspeti (xenike), care ne aminteste de importanta
|