Partea, Capitolul
1 IntroGen | zile îl voi ridica. (…) Dar El le vorbea de templul trupului
2 IntroGen | seama cã detin o parte din el sã facã gestul cãutãrii
3 Simbolul,I | confundat cu peregrinus, care si el este “strãin”, dar în alt
4 Simbolul,I | anume prestatie de care el a fost beneficiar”[11][11]. ~
5 Simbolul,I | tarã unde, ca si strãin, el este privat de orice drepturi,
6 Simbolul,II | dictionarelor moderne, dar cã el poate fi chiar garantul
7 Simbolul,II | antice. În ordinea socialã el semnifica puterea si suprematia;
8 Simbolul,II | altceva decât reprezintã el în experienta obisnuitã. ~
9 Simbolul,III| existentei umane. Ca semn, el mediazã între om si lume,
10 Simbolul,III| cereascã”. Aceastã cale el o numeste pozitivã sau apofaticã.
11 Simbolul,III| fiind un lucru sensibil, el nu poate fi supus criticii
12 Icoana,I | Studitul. Desigur, alãturi de el trebuie în mod obligatoriu
13 Icoana,I | Înviere, dar cã dupã aceea, El nu mai poate fi înfãtisat”[
14 Icoana,I | definitã icoana. Iatã ce afirmã el: ~“Pe anumite picturi (graphais)
15 Icoana,II | ca si chip al Tatãlui: “El este chipul Dumnezeului
16 Icoana,II | creat, si nu vesnic, atunci El nu este chipul adevãrat
17 Icoana,II | Îl numim chip pentru cã el este de aceeasi fiintã (
18 Icoana,II | Tatãl, si nu Tatãl de la El. Într-adevãr, firea chipului
19 Icoana,III | Cuvântul în cerul deschis. El nu este pe pãmânt asa cum
20 Icoana,III | fiindcã S-a fãcut trup, El se exprimã prin intermediul
21 Icoana,III | Fãrã a le nega, pentru el esential este sufletul, “
22 Icoana,III | opozitie cu pãgânismul decadent el respinge imaginile sacre
23 Icoana,III | cu litera, nu credem cã el ar fi mers atât de departe
24 Icoana,III | aceeasi fiintã cu Tatãl atunci el pãstreazã asemãnarea cu
25 Icoana,III | dupã textul evanghelic, El s-a dezbrãcat de slavã “
26 Icoana,III | plenitudinea strãlucirii sale, El este chipul celui care L-a
27 Icoana,IV | practicau o legãturã concretã cu El, prin adorare, prin cult,
28 Icoana,IV | sunt date omului pentru cã el este persoanã, deci subiect
29 Icoana,IV | a treia persoanã, sau pe el multiplicat. Lucrurile intrã
30 Icoana,IV | Fata tine de om, pentru cã el este pentru altiisi prin
31 Icoana,IV | de ei si altii sã stie cã el se intereseazã de ei. Fata
32 Icoana,IV | spre ceilalti. Ea tine de el, pentru cã el tine de ceilalti. ~
33 Icoana,IV | Ea tine de el, pentru cã el tine de ceilalti. ~De aceea
34 Icoana,IV | Dumnezeu fatã omeneascã. El a arãtat prin aceasta interesul
35 Icoana,IV | a umanitãtii asumate de El în infinitatea de viatã
36 Icoana,IV | dumnezeiesti, trãitã de El, fratilor Sãi întru umanitate,
37 Icoana,IV | iconomahilor”. Iatã ce spune el: ~“Icoana (eikon = chip,
38 Icoana,IV | chip, icoanã) existã în El în potentã si poate fi pururea
39 Icoana,IV | ce nu mãrturiseste cã în El este veneratã (si închinatã)
40 Icoana,IV | cu Pãrintele Luminilor, el sfinteste creatia, îndumnezeind-o.
41 Icoana,V | bisericilor ortodoxe, totusi el nu a fost dintru început
42 Icoana,V | cristalizat în forma actualã. “El s-a format cu încetul si
43 Icoana,V | liturgice care se sãvârsesc în el: în sec. VII Sf. Maxim Mãrturisitorul (
44 Icoana,V | unitate si distinctie ca si el. ~Ca edificiu, aceasta fiind
45 Icoana,V | inclusi (recapitulati) în El, suntem “trupul lui Hristos,
46 Icoana,V | treaptã, a credintei în El. ~Naosul este partea cea
47 Icoana,V | intermediul icoanelor de pe el, care descoperã ochiului
48 Conclu | supranatural ce se prezentificã în el fãrã a fi constrâns sã afirme (
49 Conclu | ascultãm asa cum se profileazã el în glorioasa imanentã a
50 Biblio | înteg ritual de gãzduire; el este prezentat clar de Sofocle
|