101-const | consu-gasi | gasir-medie | melan-recun | recup-vedea | venea-zugra
bold = Main text
Partea, Capitolul grey = Comment text
512 Icoana,III | paradoxal al unui “chip consubstantial si desãvârsit” rãmâne fundamental”[
513 Icoana,Intro| liturgic crestin. Tinând cont de întreaga istorie a elaborãrii
514 Simbolul,II | apã în ea. Prin simplul contact al numelor sfinte scrise
515 Icoana,IV | noi sã-l privim în fatã, contemplându-i chipul învesmântat în slava
516 Icoana,V | sã-si înalte sufletul spre contemplarea lui Dumnezeu. Mai întâi,
517 Simbolul,III| nemijlocit la vederile (contemplatiile) spirituale si are nevoie
518 Icoana,Intro| ochiul spiritualizat al contemplativului, slava lui Dumnezeu. Biserica
519 Conclu | cã vrând-nevrând suntem contemporanii secularizãrii, care poartã
520 Icoana,III | icoanã regãsim ideea de continuitate si pe cea de discontinuitate.
521 Icoana,III | naturã cu Acesta. Iatã deci continuitatea dintre chip si Prototip.
522 Icoana,III | desi asemãnãtoare dupã continut, adicã dupã prototipul reprezentat,
523 Conclu | trebuie sã ne golim mintea de continuturile idolatre. Dar se pune întrebarea
524 Conclu | constrâns sã afirme (în mod contradictoriu) non-autenticitatea fundamentalã
525 Icoana,IV | pronaos, naos si altar - contribuie la implinirea unitãtii dintre
526 Icoana,V | suprafata de pictat. Au contribuit la aceasta si ideile sau
527 Icoana,I | secolele VIII si IX d. Ch., controversa a angajat toate personalitãtile
528 Icoana,I | ICOANEI ~ ~Ultima mare controversã care a opus ortodoxia si
529 Icoana,I | teologicã constantã de-a lungul controversei. Momentul cel mai important
530 Icoana,V | modalitatea de zugrãvire s-a conturat într-un “sistem, un program
531 Simbolul,I | doi termeni care, printr-o conventie, pot fi înlocuiti unul prin
532 Simbolul,I | conventional sau grup de semne conventionale, folosit în stiintã si tehnicãcare
533 Simbolul,I | semn, imagine, figura, conventu, etc.”, iar în sens special “
534 Conclu | intelectului la simbol, conversiune ce constã în principal într-o
535 Conclu | modernã este si ea invitatã la conversuinea intelectului la simbol,
536 Icoana,V | piept, frontal, Hristos copil binecuvântând. Se mai poate
537 Simbolul,III| privire ce nu va fi niciodatã coplesitã de lumina realitãtii”[36][
538 Icoana,V | aceea pentru aprecierea lor corectã sunt necesar cunostinte
539 Icoana,II | Nazianz. Ultimul stabileste o corelatie decisivã între chip si fiinta
540 Simbolul,III| spiritului sãu, ca un fel de “corp strãin”, exista o constiintã
541 Icoana,V | cosmosul acesta sensibil si corporal, tesut grandios din multe
542 Simbolul,III| inteligibil si sensibil”, lumea corporalã aspirând spre lumea spiritualã,
543 Icoana,III | de incapacitatea de a da “corporalitãtii omului cel putin un sens
544 Icoana,IV | cum spune misteriosul “Corpus Hermeticum”, “tot ceea ce
545 Icoana,IV | pascal, toiagul lui Aaron, Cortul sfânt, chivotul Legii, s.a. -
546 Icoana,V | Dumnezeu. Mai întâi, asemenea Cortului mãrturiei, biserica aratã
547 Icoana,III | reprezintã triumful deplin al cosmismului în defavoarea agnosticismului.
548 Icoana,IV | legãturã cu magnifica viziune cosmo-antropologicã proprie gândirii patristice.
549 Simbolul,III| etern si infinit. ~Dacã cosmologia lui Platon este deschisã “
550 Icoana,IV | Luminilor, el sfinteste creatia, îndumnezeind-o. Tot acest
551 Icoana,V | Dumnezeu la existentã prin creatiune, se împarte în cosmosul
552 Icoana,II | Atotputernic, Dumnezeu, Domn, Creator si Fãcãtor. Toate acestea
553 Conclu | apartinem. Cu greu putem crede cã “ochiul” nostru nu a
554 Simbolul,II | duhurilor; iar daoistii credeau cã acordã nemurirea. De
555 Simbolul,II | degradare s-a ajuns la toate credintele în comori, pietre magice
556 IntroGen | Apus prin multiplicarea credintelor si înmultirea bisericilor
557 Simbolul,I | symbolelor unui crestin e crediulu in unulu Domnedieu in trei
558 Simbolul,I | crestine; crezul, (livresc) credo, (învechit) credintã. ~2.) (
559 Simbolul,II | dracontites se formeazã în creierul dragonilor. Filostrat merge
560 Simbolul,I | oferit de cultura greacã creioneazã într-un cu totul alt mod
561 Biblio | catehumenatului a dispãrut odatã cu crestinarea treptatã a Imperiului roman.
562 Conclu | vreo necesitate. Totusi “crestinãtatea modernã este si ea invitatã
563 Simbolul,I | symbolle alle religionei crestinilor sau sacramentele: echaristi’
564 IntroGen | spatiul de dezvoltare a crestinismului european a fost cultura
565 Conclu | discurs”[78][78]. Pentru crestinul ortodox, obisnuit prin natura
566 Simbolul,I | fundamentale ale religiei crestine; crezul, (livresc) credo, (învechit)
567 Icoana,Intro| strâns cu dezvoltarea si cristalizarea teologiei patristice. ~
568 Icoana,V | nu a fost dintru început cristalizat în forma actualã. “El s-a
569 Icoana,IV | nu poate fi abordatã dupã criteriile artei profane, functia ei
570 Icoana,III | mentionãm aici doar pe Henri Crouzel cu a sa “Theologie de l’
571 Conclu | simbol crestin (alãturi de cruce), icoana. De ce acest demers?
572 Icoana,V | gusturile si intentiile ctitorilor ziditori de biserici, care
573 Conclu | întrebarea cum vom cunoaste cui ne închinãm si dacã suntem
574 Icoana,IV | de ei. Fata nu apartine cuiva în izolare. Fata e proiectia
575 Icoana,III | persoana Mântuitorului. ~ Culmea teologiei hristologice o
576 Conclu | apostaziei sau a nevrozei culturale” nu va putea fi înlãturatã. ~
577 IntroGen | prezent de fapt în toate culturile antice. Capitolul al doilea
578 Icoana,II | cf. Sf. Toma) trebuie sã cunoastem dintru început miezul abordãrii
579 IntroGen | aici câteva din cele mai cunoscute semne si preziceri de semne
580 Icoana,IV | îndeaproape argumentarea cunoscutului teolog român. Mai întâi
581 Simbolul,III| tuturor, cum spun Scripturile, cunostinta lor (I Cor. 8, 7; cf. Mat.
582 Icoana,V | lor corectã sunt necesar cunostinte de dogmaticã, de exegeticã,
583 Icoana,IV | credinciosii beneficiazã de toate cunostintele implicate în vizualizarea
584 Simbolul,III| universalitatea si adâncimea cunostintelor sale a fãcut posibil un
585 Icoana,V | pe care se sprijinã o cupolã în calotã sfericã (sfera
586 Icoana,IV | continuare si prin fata Sa, care cuprinde concentrat toate cuvintele
587 Icoana,V | nu poate decât sã exclame cuprins de uimire: “Doamne, pe toate
588 Icoana,I | cu al sãu canon 82, în cuprinsul cãruia este definitã icoana.
589 Simbolul,III| nu existã o realitate mai cuprinzãtoare care sã fie simbolizatã.
590 Icoana,I | dreptcredincios, tãria si curajul Episcopilor rãmasi fideli
591 Icoana,V | la aceasta si ideile sau curentele teologice (dogmatice) care
592 Icoana,V | realizatã în sfinti si în curs de realizare în noi. Imaginea
593 Icoana,IV | ne priveste permanent în cursul vietii noastre cu mãsura
594 Simbolul,III| sau catafaticã: ~“În mod cuvenit ni s-a propus deci chipuri
595 Simbolul,III| se foloseste, precum se cuvine, de chipurile sfinte asemãnãtoare.
596 Icoana,Intro| functia sa mediatoare. Cu alte cuvinte, prin cei doi poli ai sãi,
597 Icoana,V | spre intrarea în bisericã cuviosi si asceti. Toti acestia,
598 Simbolul,I | primitiv al termenului. Dar sã dãm cuvântul dictionarului francez: “
599 Icoana,I | al iconelor, Sfântul Ioan Damaschinul. Nu vom reface istoricul
600 Simbolul,III| sens care sã fie adevãrat, dând nastere pseudo-gnozei hegeliene.
601 Simbolul,III| folosindu-ne de autoritatea dânsului în materie de filozofie,
602 Simbolul,II | este hranã a duhurilor; iar daoistii credeau cã acordã nemurirea.
603 Simbolul,I | symbolulu pânei si vinului; dara symbolulu symbolelor unui
604 IntroGen | le-a rãspuns si le-a zis: Dãrâmati templul acesta si în trei
605 Icoana,I | aici, izbãvirea pe care a dãruit-o lumii”[44][44]. ~Canonul
606 Icoana,IV | binecuvântare în sensul exercitãrii darului sãu . Nimic din toate acestea
607 Icoana,IV | în Sfânta Sfintelor, în darurile transsubstantiate; în al
608 Icoana,Intro| cu referire la sfintirea darurilor în Trupul si Sângele Mântuitorului
609 Simbolul,I | echaristi’a, de essemplu, e data sub symbolulu pânei si vinului;
610 Simbolul,II | divinã. Unele dintre ele îsi datoreazã aceastã calitate pentru
611 Icoana,V | cu Dumnezeu, pe care sunt datori sã o insufle credinciosilor,
612 IntroGen | în care toti cei ce îsi dau seama cã detin o parte din
613 Icoana,IV | între ei, dorind sã si le dea, sau sã si le ia. ~Fata
614 Conclu | suntem idolatrii sau nu? Prin deasa revenire la imaginile iconice,
615 Simbolul,I | indispensabil. Lucrarea noastrã va debuta prin cercetarea câtorva
616 IntroGen | exclusivitate simbolului, debuteazã cu cazul particular al obiectului
617 Icoana,II | Ultimul stabileste o corelatie decisivã între chip si fiinta divinã: “
618 Icoana,IV | privi aceste obiecte sfinte decontextualizându-le si ignorând matricea lor
619 Icoana,V | partea picturii, înseamnã cã decorarea bisericilor nu afost niciodatã
620 Icoana,V | arãtat în altã parte scopul decorãrii cu imagini a bisericilor
621 Simbolul,III| fapt un non-sens real, a decretat starea “unei demente universale
622 Simbolul,III| cu privire la simbol care decurg din lucrarea dumnealui “
623 Simbolul,III| însãsi a fost afectatã în decursul timpului de grave abateri
624 Icoana,V | este prin excelentã locul dedicat lor. Credinciosul, cel iluminat
625 Simbolul,I | savant Émile Benveniste, dedicatã vocabularului institutiilor
626 Simbolul,III| neînteles”[34][34]. ~Dupã cum deducem din remarcabila lucrare
627 Simbolul,III| intimã a simbolului poate fi dedusã din structura intimã a omului,
628 Icoana,III | deplin al cosmismului în defavoarea agnosticismului. Lumea “
629 Icoana,I | pentru prima oarã, Biserica defineste clar raportul inextricabil
630 Icoana,I | Momentul cel mai important de definire a fundamentului hristologic
631 Icoana,Intro| tezei de fatã cum poate fi definit si înteles simbolul. Dacã
632 Icoana,Intro| ar fi sã rezumãm aceastã definitie a simbolului, ni se pare
633 Icoana,I | Mântuitorului Hristos. ~Toate aceste definitii dogmatice, care astãzi ne
634 Icoana,V | iconoclaste si stabilirea definitivã a cultului icoanelor odatã
635 Icoana,I | Înaintemergãtorul îl aratã cu degetul; acest miel a fost pus acolo
636 Simbolul,II | sensului autentic a condus la degradarea simbolului pînã la superstitie
637 Simbolul,II | Coerent si corect sau degradat si infantil, functia simbolului
638 Icoana,III | reflectare infidelã, deci degradatã, a “lumii supralunare”. ~
639 Icoana,I | trebuit sã fie veneratã deloc; altii admiteau imaginea
640 Simbolul,III| a decretat starea “unei demente universale a speciei umane
641 Simbolul,III| absolutã este singurul obiect demn de spiritul nostru. Adevãrata
642 IntroGen | religiilor Mircea Eliade a demonstrat în multe rânduri cã simbolismul
643 Icoana,IV | Dumnezeu. ~ Conform excelentei demonstratii a pãrintelui martir Pavel
644 Simbolul,III| patrulea element pe care l-am denumit referentul metafizic (sau
645 Simbolul,II | reintre in circuitul cosmic, deoarece e pãtruns de toate virtutile
646 Icoana,II | semene cu unul si sã se deosebeascã de altul, ci întregul este
647 Icoana,I | confundându-se, cu prototipul, sau se deosebesc de acesta în mod radical.
648 Icoana,IV | mentinea constiinta acestei deosebiri. Prin idol poporul Israel
649 Icoana,IV | idoli se pierdea constiinta deosebirii lui Dumnezeu de naturã.
650 Icoana,IV | eternitãtii. Ea ne îngãduie sã ne depãsim timpul si sã întrevedem
651 Icoana,II | acestuia ne poate permite depãsirea arianismului. Chiar dacã
652 Icoana,IV | vedeau toatã lumea într-o dependentã de acest Dumnezeu personal,
653 Simbolul,II | Un foarte bun exemplu de deplasare a sensului unui simbol este
654 IntroGen | nostru putem vorbi despre deplinãtate, însã la un alt nivel, dar
655 IntroGen | viitor este situat la nivelul deplinãtãtii. De aceea mijloacele prin
656 Icoana,II | elaborãrii în sensul unei depline clarificãri a acestei doctrine
657 Icoana,Intro| templului nu este profan în deplinul sens al cuvântului, existã
658 Conclu | noastrã problemã rãmâne deprinderea unei raportãri adecvate
659 Simbolul,II | a simbolului a condus la desacralizare sau la secularizare. Tinem
660 Icoana,III | reprezintã iubirea, unica icoanã desãvârsitã a lui Dumnezeu. În ierarhia
661 Simbolul,I | întelegându-se de asemenea si descendentii”[12][12]. Iar Robert Flaceliére
662 Simbolul,III| cosmologia lui Platon este deschisã “înspre tãrii”” lãsând sã
663 Simbolul,III| se spunã cã modul sfintei descoperiri este îndoit. ~Unul din cele
664 Simbolul,II | Lunã”, pentru cã a fost descoperitã în scoicã - simbol al feminitãtii
665 Simbolul,III| însã ar învinovãti cineva descrierile figurate nepotrivite, spunând
666 Icoana,I | istoricul detaliat al polemicii, descriind toti “actorii” implicati.
667 Simbolul,I | artã) element sau enunt descriptiv, sugestiv, care este susceptibil
668 Icoana,IV | explicã situatia paradoxalã descrisã de pãrintele John Meyendorff
669 Simbolul,III| în mod esential, si este desemnat de simbol în functie de
670 Icoana,I | unor dezbateri îndelungate, desfãsurate într-o perioadã de mare
671 Icoana,V | Platytera (mai mãritã, mai desfãtatã (decât cerurile)). Ea este
672 Simbolul,III| concept”[40][40]. ~Desigur, desfiintarea referentului si al sensului
673 IntroGen | Matei: “Neam viclean si desfrânat cere semn, si semn nu i
674 Simbolul,II | acoperit cu perlã dobândeste un destin lunar, poate spera sã reintre
675 Icoana,IV | rând omul, mijlocitor si destinatar al harului sfintitor; urmeazã
676 Icoana,IV | obiecte liturgice, ele sunt destinate închinãrii credinciosilor,
677 Icoana,I | Nu vom reface istoricul detaliat al polemicii, descriind
678 IntroGen | înmulti. ~Fãrã a intra aici în detalii filologice remarcãm totusi
679 Conclu | prima parte am analizat în detaliu pãrtile constitutive ale
680 Simbolul,III| Negarea referentului îl determinã pe Jean Borella sã concluzioneze: ~“
681 Simbolul,I | De obicei urmat de determinãri în genitiv) ~Ceea ce reprezintã
682 Icoana,IV | confundãrii lui Dumnezeu cu natura determinau reticenta profetilor fatã
683 IntroGen | cei ce îsi dau seama cã detin o parte din el sã facã gestul
684 Simbolul,I | servesc pentru recunoasterea detinãtorilor si pentru a dovedi relatiile
685 Icoana,II | afirmat locul minor pe care îl detinea conceptul de naturã divinã
686 Simbolul,II | Dar unele pietre pot deveni “pretioase” si altfel, anume
687 Simbolul,III| deschidere spre transcendent devenind imposibil. Negarea referentului
688 Simbolul,II | Lunã – apã(maleabilitate) - devenire în cazul perlei. ~Din exemplele
689 Icoana,IV | îndumnezeiascã, adicã sã devinã dumnezeu prin participarea
690 Simbolul,III| separã (diabolos), ceea ce dez-uneste, un loc al dispersãrii indeterminate.
691 Icoana,III | textul evanghelic, El s-a dezbrãcat de slavã “chip de rob luându-si”.
692 Simbolul,III| nu existã nici o tensiune dezechilibrantã, ci acord si aproape chiar
693 Simbolul,III| înteleagã cã existã un “dezechilibru vertical între inteligibil
694 Simbolul,III| decât un imaginar monstruos, dezordine a unei gândiri smintite,
695 Icoana,III | Dumnezeu în lume. Fãrã a se dezvãlui în plenitudinea strãlucirii
696 Icoana,IV | lumea inteligibilã, putem dezvolta acum acest caracter intermediar
697 Icoana,V | din ea”[73][73]. ~Dar sã dezvoltãm putin aceastã ultimã afirmatie
698 Icoana,IV | a fi “teologia chipului” dezvoltatã de pãrintele Stãniloae ca
699 Simbolul,III| semnului simbolic în semn diabolic. ~Ultima criticã se îndreaptã
700 Simbolul,III| devine ceea ce separã (diabolos), ceea ce dez-uneste, un
701 Icoana,IV | icoana ca pe un mediu al dialogului, în cadrul cultului, între
702 Simbolul,I | cele mai reprezentative dictionare ale limbii române, urmãrind
703 Simbolul,II | 18][18] nu este strãin dictionarelor moderne, dar cã el poate
704 Simbolul,I | termenului. Dar sã dãm cuvântul dictionarului francez: “un obiect tãiat
705 Icoana,I | nu era arta si nici rolul didactic sau decorativ al icoanelor;
706 Biblio | Sf. Grigorie de Nazianz, Die fünf…, Düsseldorf, 1963,
707 Icoana,II | acentuãm în acelasi timp diferenta. În sfera lumii create,
708 Icoana,III | necreat. ~ Existã totusi o diferentã remarcabilã, care, în mod
709 Icoana,II | arianismului. Chiar dacã existã diferente notabile, din punct de vedere
710 Simbolul,III| la realitatea constiintei diferentiale a subiectului si obiectului
711 Simbolul,III| consecintã, realizeazã si o “diferentiere – mijlocitoare” orizontalã
712 Icoana,IV | pãstrau credinta în Dumnezeu diferit de lume, transcendent ei,
713 Icoana,V | cu iconografia aferentã diferitelor zone din locasul de cult,
714 Icoana,Intro| icoanei. Ni se pare ceva mai dificilã lãmurirea semnificatiilor
715 Biblio | si modernitatea (I), în Dilema, nr. 331, an 1999.~ ~[
716 Icoana,II | legitimitate provine din dimensiuna hristologicã atât a triadologiei
717 Icoana,II | Treimi s-a dezvãluit o nouã dimensiune a chipului”[48][48]. Autorii
718 Icoana,V | tipurilor arhitecturale, de dimensiunile bisericilor si suprafata
719 Icoana,II | într-adevãr pe Tatãl (Ioan 14, 9). Dimpotrivã, dacã, dupã cum cred arienii,
720 Icoana,V | arhitecturale a bisericii, dimpreunã cu iconografia aferentã
721 Icoana,IV | îndumnezeind-o. Tot acest proces, cu dinamica sa complexã este reflectat
722 Simbolul,III| pentru totdeauna oricãrei dinamici verticale spre cunoasterea
723 Icoana,IV | în persoanelor sfinte. ~ Dincolo de toate aceste dimensiuni
724 Icoana,V | 76][76]. ~Partea “cea mai dinlãuntru” a unei biserici este reprezentatã
725 Icoana,IV | neamul omenesc, înteleasã dintr-o perspectivã interpersonalã.
726 Icoana,IV | unui întreg, ne pune în directã legãturã cu magnifica viziune
727 Simbolul,II | mare mãsurã s-a pierdut directia verticalã de semnificare
728 Icoana,V | Principiul general sau ideea directoare care stã la baza acestui
729 Conclu | educatie adecvatã sã putem discerne între ce este închinare
730 Simbolul,I | conventional folosit în diferite discipline, si care reprezintã notiuni,
731 Simbolul,I | disc. Pe o parte si pe alta discului sau pe muchiile bastonului
732 Icoana,V | Chiar dacã în prima parte a discursului despre icoane ne-am ocupat
733 Biblio | Institutia catehumenatului a dispãrut odatã cu crestinarea treptatã
734 Simbolul,III| ce dez-uneste, un loc al dispersãrii indeterminate. Si dacã ar
735 Icoana,IV | platonicienii, a cãror metafizicã dispretuia materia, apãrau cultul imaginilor,
736 Icoana,III | hristologice o reprezintã disputa Sfântului Maxim Mãrturisitorul
737 IntroGen | prezintã cele mai importante dispute teologice ce au fost provocate
738 Icoana,III | Tatãlui. ~ În contextul disputei iconoclaste argumentul decisiv
739 Icoana,I | Niceea, care precizeazã distinctia dintre adorare (latreia)
740 Simbolul,III| care, în acelasi timp, face distinctii dar si unificã. Dar elementul
741 Icoana,Intro| cosmice. Si totusi cum putem distinge între ceea ce apartine sacrului
742 Biblio | 392)~ [15][15] “Filosofii distingeau patru specii de philia:
743 Icoana,I | Mai întâi, trebuie sã distingem în interiorul iconoclasmului
744 Simbolul,III| fost primul pas major spre distrugerea mitocosmosului traditional.
745 Icoana,V | perioada preiconoclastã. Dupã distrugerile suferite de biserici în
746 Icoana,I | dreapta credintã, fiind distruse majoritatea icoanelor realizate
747 Simbolul,II | simbolului este înlocuitã cu diverse variante populare. Astfel
748 Icoana,V | 69][69]. Putem vorbi de o diversitate mai pronuntatã a stilurilor
749 Icoana,V | 787), Biserica a restrâns diversitatea iconograficã si s-au stabilit
750 Icoana,Intro| acelasi timp, pãstreazã “diversul”, “eterogenul””[42][42].
751 Simbolul,II | fortã divinã sau chiar o divinitate. De exemplu, în Vechiul
752 Icoana,I | reprezentãm nici umanitatea, nici divinitatea, ci Persoana care, potivit
753 Simbolul,I | gravã jignire adusã acestor divinitãti puternice si ar atrage dupã
754 Icoana,IV | misterul cosmosului, omului si divinitãtii. Punctul de legãturã al
755 Icoana,III | mãsura în care persoana Sa divino-umanã oculteazã prezenta lui Dumnezeu
756 Icoana,V | exclame cuprins de uimire: “Doamne, pe toate cu întelepciune
757 Simbolul,II | Mortul acoperit cu perlã dobândeste un destin lunar, poate spera
758 Simbolul,I | este nivelul uman: pentru a dobândi virtutile divine, omul trebuia
759 Icoana,V | cã toate persoanele ce au dobândit un loc de reprezentare în
760 Icoana,I | ireconciliabil. Subtila doctrinã a “ipostasului compus” a
761 IntroGen | în domeniul artelor ci si doctrinar. Veacurile ce au urmat continuã
762 Icoana,I | dezbaterii, anume cea strict doctrinarã, teologicã. ~Mai întâi,
763 Icoana,I | unilateral al atitudinii sale doctrinare: imaginile sau se identificã,
764 Icoana,II | depline clarificãri a acestei doctrine despre chip sunt Sfintii
765 Icoana,II | ecumenice. Fãrã a insista asupra doctrinelor sinodale vom evidentia punctele
766 Icoana,I | fel cum strãinã le rãmâne dogma hristologicã formulatã la
767 Simbolul,I | reprezintã expunerea succintã a dogmelor fundamentale ale religiei
768 IntroGen | Traditiei Bisericii, nu numai în domeniul artelor ci si doctrinar.
769 Icoana,V | divine). Cupola centralã este dominatã de chipul lui Hristos Pantocrator (
770 Simbolul,III| deschide astfel drumul unei dominatii tehnice a lumii, simbolismul
771 Icoana,II | Atotputernic, Dumnezeu, Domn, Creator si Fãcãtor. Toate
772 Simbolul,I | crestin e crediulu in unulu Domnedieu in trei persone“[3][3]. ~
773 IntroGen | gesturile profane. Concluzia domniei sale o putem considera ipoteza
774 Icoana,IV | Prin aceastã afirmatie nu dorim sã negãm valoarea esteticã
775 Icoana,IV | obiecte care sunt între ei, dorind sã si le dea, sau sã si
776 Simbolul,I | zilele noastre. Ceea ce am dorit sã subliniem este faptul
777 Icoana,V | rezervat catehumenilor, sau doritorilor de Dumnezeu. Aceastã treaptã
778 Conclu | fundamente, o întoarce pe dos si o deschide spre invizibil,
779 Icoana,I | adorare (latreia) si venerare (douleia), arãtându-se cã doar cea
780 Simbolul,I | detinãtorilor si pentru a dovedi relatiile de ospitalitate
781 IntroGen | Unicitatea credintei era doveditã de aderarea liberã a tuturor
782 IntroGen | încadratã de obicei între dovezile istorice si argumentele
783 Icoana,IV | de toate este de naturã doxologicã. “Noi ne închinãm Domnului
784 Biblio | 55][55] Preot Prof. Dr. Dumitru Stãniloae, Spiritualitate
785 Simbolul,II | Astfel, Pliniu va spune cã dracontia sau dracontites se formeazã
786 Simbolul,II | va spune cã dracontia sau dracontites se formeazã în creierul
787 Icoana,IV | infinitatea de viatã si de dragoste a dumnezeirii. Dacã a luat
788 Icoana,V | realizeazã prin dobândirea dragostei. Persoana umanã capabilã
789 IntroGen | Pãrintii nostri. Si aceasta de dragul Celui care în ceasul preaslãvirii
790 Icoana,I | grele de consecinte pentru dreapta credintã, fiind distruse
791 IntroGen | mediatizarea ei[2][2], pe bunã dreptate sustinea cã simbolismul
792 Icoana,I | de neclintit a poporului dreptcredincios, tãria si curajul Episcopilor
793 Icoana,I | Reactionând, apologetii dreptei credinte au apãrat icoanele
794 Icoana,I | naturalismul exagerat, care refuzã drepturile personalismului afirmat
795 Icoana,V | dragostea de Dumnezeu. Capãtul drumului este si scopul scopul vietii
796 Icoana,III | la fonction revelatrice du Verbe incarne” (Paris, 1958). ~
797 Conclu | revenire la imaginile iconice, dublatã de renuntarea voitã la alte
798 Simbolul,III| cu firea noastrã, care ne duc la vederile mintilor (spiritelor,
799 Icoana,V | credinciosii pot vedea drumul care duce de la fricã, prin credintã
800 Simbolul,II | piatra lui de cãpãtâi si ducea pânã la cer. Pe scarã se
801 Biblio | Grigorie de Nazianz, Die fünf…, Düsseldorf, 1963,pp. 211-213, citat
802 Simbolul,II | se credea cã este hranã a duhurilor; iar daoistii credeau cã
803 Simbolul,III| care decurg din lucrarea dumnealui “Criza simbolismului religios”[
804 Icoana,V | bisericã a lui Dumnezeu si dumnezeesc sufletul sãu. Cãci pentru
805 Icoana,V | taina ce se sãvârseste pe dumnezeescul altar, tainã prin care,
806 Icoana,V | prin diferitele simboale dumnezeesti din ea”[73][73]. ~Dar sã
807 Icoana,V | Tesalonicului (Tâlcuire despre dumnezeiescul locas). ~ Arhitectura si
808 Icoana,I | întelegem mãrirea smereniei lui Dumnezeu-Cuvântul si ajungem sã-I pomenim
809 Icoana,I | ridicat pãcatul lumii, Hristos Dumnezeul nostru. Asa întelegem mãrirea
810 Icoana,II | Tatãlui: “El este chipul Dumnezeului Celui nevãzut” (Col 1, 15); “
811 Icoana,I | lui Leontiu din Bizant, dusã la desãvârsire de Maxim
812 Biblio | Ibidem, p.655)~ [16][16] É. Benveniste, Ibidem., vol.
813 Simbolul,II | avut loc viziunea. În limba ebraicã ea a primit si un nume care
814 IntroGen | autoritatea generalã a Traditiei ecclesiatice, si în special asupra artelor
815 Simbolul,I | crestinilor sau sacramentele: echaristi’a, de essemplu, e data sub
816 Icoana,III | cel care a exprimat în mod echilibrat o viziune unitarã despre
817 Icoana,II | teologia crestinã este ruperea echilibrului dintre persoanele Sfintei
818 Icoana,V | Dumnezeu. Aceastã treaptã eclesialã corespunde stadiului de
819 Simbolul,II | superstitie si la valoarea economico-practicã ca în cazul celor douã pietre
820 IntroGen | Mântuitorul nu a fãcut economie nici în ceea ce priveste
821 Icoana,Intro| a gândirii patristice la edificarea artei sacre o reprezintã
822 Icoana,II | se stie, aceasta a fost edificatã în contextul marilor dezbateri
823 Icoana,V | distinctie ca si el. ~Ca edificiu, aceasta fiind un singur
824 Simbolul,I | Dictionar al limbii române (DLR) editat de Academie, redã în modul
825 Icoana,I | Teologia icoanei” (Bucuresti, Editura Anastasia, 1994). Ne vom
826 Conclu | spiritualã, si printr-o educatie adecvatã sã putem discerne
827 IntroGen | opiniei. Odatã cu rupturile efective din secolele XI (Schisma
828 Icoana,II | unicã le conferã deplina egalitate. Nici Fiul nu este subordonat
829 Icoana,III | aceasta cã Hristos nu este egalul Tatãlui dupã naturã? În
830 Simbolul,III| odatã hotãrâti sã pãrãsim Egiptul celor trei secole de criticã
831 Icoana,Intro| de a face cu eikon ci cu eidolon. Iatã unul din punctele “
832 Icoana,II | ale doctrinei trinitare elaborate în acest context cu referire
833 Simbolul,I | dictionar reprezintã un gest elementar, indispensabil. Lucrarea
834 Icoana,IV | au nume de persoane. Prin elenu licãreste o esentã eternã
835 Simbolul,III| filosoficã, putem afirma eliberati de orice constrângere cã: “
836 Icoana,Intro| bazele artei sacre sunt eminamente teologice. Din acest motiv
837 Icoana,IV | credintã, recunoastem rolul ei eminent de transmitere a “stiintei
838 Simbolul,II | originile simbolismului nu sunt empirice ci teoretice si sunt legate
839 Icoana,IV | dumnezeu prin participarea la energiile necreate. Acest lucru nu
840 Simbolul,I | literaturã si artã) element sau enunt descriptiv, sugestiv, care
841 Simbolul,II | bolilor “lunare”: melancolie, epilepsie, hemoragie. Ca piatrã funerarã
842 Icoana,I | dreptcredincios, tãria si curajul Episcopilor rãmasi fideli Ortodoxiei.
843 Simbolul,III| ilustreazã închiderea episteicã a conceptului de simbol,
844 Icoana,IV | având în vedere rolul sãu epistemic în procesul cunoasterii
845 Simbolul,III| Prin aceastã rupturã epistemicã sufletul european descoperã
846 Simbolul,III| sfârseste printr-o revolutie epistemologicã strãinã simbolisticii religioase: “
847 Conclu | de asemenea, cã în plinã epocã crestinã iconoclasmul a
848 Icoana,V | încetul si a variat dupã epoci si regiuni potrivit si cu
849 IntroGen | Bunã parte din artistii epocii renuntã la vechile canoane
850 IntroGen | de mesianism national - erezie cunoscutã în istorie sub
851 Icoana,III | una din cele mai subtile erezii din secolul al VII lea dupã
852 Icoana,I | Mãrturisitorul - ultima etapã a ereziilor hristologice, care nu pot
853 Biblio | prietenie; d) în sfârsit philia eroticã (erotike) între persoane
854 Biblio | sfârsit philia eroticã (erotike) între persoane de acelasi
855 Biblio | Sofocle în Oedip-Rege si de Eschil si Euripide în Rugãtoarele:
856 Icoana,IV | Prin elenu licãreste o esentã eternã si infinitã, ci o
857 Icoana,IV | Stãniloae contine sintetic esentialul privitor la îndreptãtirea
858 Simbolul,I | într-unul din remarcabilele sale eseuri, “cã «simbol» înseamnã un
859 Icoana,IV | prezentul si cu viitorul eshatologic etern. “Icoana este un chip
860 IntroGen | de grup sau universalã si eshatologicã, întotdeauna semnele sunt
861 Simbolul,III| simbolic cu o precizare esntialã si care priveste modul în
862 Simbolul,I | sacramentele: echaristi’a, de essemplu, e data sub symbolulu pânei
863 Biblio | Cf. cântãrii: “Ceea ce esti mai cinstitã decât Heruvimii
864 Icoana,III | Harl cu lucrarea “Origene et la fonction revelatrice
865 Icoana,I | Mãrturisitorul - ultima etapã a ereziilor hristologice,
866 Icoana,IV | au caracter personal. E o eternitate si o infinitate care ne
867 Icoana,IV | prin faptul cã ea ne aratã eternizarea trupului, “iconografia este
868 Icoana,Intro| pãstreazã “diversul”, “eterogenul””[42][42]. În acest sens
869 IntroGen | voi cunoaste asa cum si eu deplin sunt cunoscut” (I
870 Biblio | Oedip-Rege si de Eschil si Euripide în Rugãtoarele: cel care
871 Icoana,III | putin în comentariul la Evanghelia dupã Ioan existã o afirmatie
872 Icoana,III | nãscut. Totusi, dupã textul evanghelic, El s-a dezbrãcat de slavã “
873 Icoana,V | evanghelisti ca pe unii care prin Evangheliile unesc cerul cu pãmântul.
874 IntroGen | semne consemnate de Sfântul evanghelist Matei: “Neam viclean si
875 Icoana,V | sunt îi vedem pe cei patru evanghelisti ca pe unii care prin Evangheliile
876 Icoana,I | personalismului afirmat prin însusi evenimentul Întrupãrii. Astfel, pentru
877 Simbolul,I | urmãrind si consemnând eventualele modificãri semantice ale
878 Icoana,Intro| aceastã ordine de idei, este evident motivul pentru care putem
879 IntroGen | al treilea vor scoate în evidentã în mod apologetic fundamentele
880 Icoana,II | doctrinelor sinodale vom evidentia punctele esentiale ale doctrinei
881 Icoana,Intro| artei sacre o reprezintã evidentierea posibilitãtilor de a face
882 Simbolul,I | etc. care reprezintã sau evocã altceva decât ceea ce este
883 Icoana,Intro| primitive” îsi gãseste un excelent instrument de exprimare
884 Biblio | A se vedea în acest sens excelenta lucrare a lui Pavel Florenski,
885 Icoana,IV | lui Dumnezeu. ~ Conform excelentei demonstratii a pãrintelui
886 IntroGen | capitol, prin intermediul excelentului studiu a lui Jean Borella
887 Icoana,III | naturã? În unele momente excesul de alegorism mistagogic
888 Icoana,V | privitorul nu poate decât sã exclame cuprins de uimire: “Doamne,
889 Conclu | vizibilã. Credinta crestinã exclude caracterul muzeal, amorf,
890 IntroGen | prima parte, destinatã în exclusivitate simbolului, debuteazã cu
891 Icoana,I | prima este destinatã, în exclusivitatea, Mântuitorului Hristos. ~
892 Icoana,IV | prototip, mai înainte de a fi executatã tehnic. Prin urmare, cel
893 Icoana,V | cunostinte de dogmaticã, de exegeticã, de cult si istorie a Bisericii
894 Simbolul,II | celor douã pietre pretioase exemplificate. ~Asa stãteau lucrurile
895 Icoana,IV | binecuvântare în sensul exercitãrii darului sãu . Nimic din
896 Icoana,IV | sã fie în potentã si sã existe pururea în prototip, mai
897 Conclu | existentei sale, rãstoarnã lumea experientei comune, o zguduie pânã în
898 Icoana,III | acelasi timp îl ascunde. Sã ne explicãm. În calitatea Sa de a doua
899 Simbolul,II | sunt legate de gãsirea unei explicatii, a unui sens al obiectului
900 Icoana,II | afirmat mai mult sau mai putin explicit de arieni, pare absurd.
901 IntroGen | Dumnezeu si este foarte bine exploatat si valorizat în vremurile
902 Conclu | într-un fel sau altul de explozia imagisticã si imaginarã
903 Simbolul,I | sensuri secundare: “procedeu expresiv în artã si literaturã, prin
904 Icoana,IV | tripersonale eterne, ca expresivitate intratreimicã, izvor al
905 Icoana,IV | intratreimicã, izvor al oricãrei expresivitãti si comunicãri interpersonale
906 Simbolul,II | Aceastã comunicare este uneori exprimatã cu ajutorul imaginii unei
907 Icoana,IV | sentimentele nutrite si exprimate fatã de altii. ~Omul este
908 Icoana,III | Maxim Mãrturisitorul ne expune toate elementele marcante
909 Simbolul,I | Rugãciune care reprezintã expunerea succintã a dogmelor fundamentale
910 IntroGen | universalitatea conceptului de simbol, expusã magistral si de profesorul
911 Icoana,IV | crestine, este reprezentat de extazul mistic, accesibil unui numãr
912 Icoana,III | un vesmânt, o locuintã exterioarã, ci “firea omeneascã a lui
913 Icoana,III | Ioan existã o afirmatie extrem de ciudatã: “Domnul este
914 Icoana,II | Dumnezeu, Domn, Creator si Fãcãtor. Toate acestea trebuie sã
915 Icoana,V | pãmânt, toatã voia Sa a fãcut-o”. ~De la început trebuie
916 Simbolul,I | prieteniei ce leagã cele douã familii. Dacã urmasii se întâlneau
917 Icoana,V | preferintele lor, precum chiar si fantezia pictorilor însisi, care,
918 Simbolul,III| înlocuirea lor cu idolii fanteziei omenesti, care au purtat
919 Simbolul,I | divine, omul trebuia sã facã fapte asemãnãtoare Zeilor. Primirea
920 Icoana,IV | cum sã facã acest lucru si farã a fi învãtati credinta care
921 IntroGen | drum care nu a încetat sã fãrâmiteze Biserica (sub aspect vizibil)
922 IntroGen | canoane iconografice în favoarea unora mai noi inspirate
923 Icoana,V | iubire fatã de Dumnezeu este Fecioara Maria, Maica Domnului nostru
924 IntroGen | împãrãtia cerurilor cu zece fecioare care…” (Mt. 25, 1) sau “
925 Icoana,I | Hristos, dar nu si pe cele ale Fecioarei si ale sfintilor; în sfârsit,
926 Icoana,Intro| simbol, care unificã niveluri felurite de realitate cosmicã, fãrã
927 Simbolul,II | fie folositã în podoabele femeilor, iar provenienta din scoicã
928 Simbolul,II | acesteia cu sexualitatea femininã a fãcut sã fie folositã
929 Simbolul,II | descoperitã în scoicã - simbol al feminitãtii creatoare, perla a reprezentat
930 Icoana,IV | reprezintã o veritabilã fereastrã prin care om si Dumnezeu
931 Icoana,II | Cãci, cum aratã în chip fericit acelasi Christoph Schönborn, “
932 Icoana,IV | fetelor omenesti, deci si al fetei asumate de Hristos; sau “
933 Icoana,IV | dumnezeirii ca izvor al tuturor fetelor omenesti, deci si al fetei
934 Icoana,I | curajul Episcopilor rãmasi fideli Ortodoxiei. A fost realmente
935 Icoana,V | fixeazã si rânduieste locul fiecãrei scene sau figuri sfinte
936 Icoana,Intro| Iatã unul din punctele “fierbinti” ale dezbaterii dintre iconoduli
937 Icoana,III | spre deosebire de umbrã, de figurã, de chip; cãci asa este
938 Simbolul,III| învinovãti cineva descrierile figurate nepotrivite, spunând cã
939 Icoana,V | locul fiecãrei scene sau figuri sfinte pe peretii bisericii,
940 Icoana,I | Dumnezeu. Desigur cã onorãm figurile (typos) si umbrele - ca
941 Icoana,III | intermediul umbrelor, al figurilor, al chipurilor. Multimea
942 Simbolul,I | si transmise mai departe fiilor lor, spre amintirea prieteniei
943 Icoana,II | corelatie decisivã între chip si fiinta divinã: “Îl numim chip pentru
944 IntroGen | în istorie sub numele de filetism[1][1]. ~Trãind într-o vreme
945 IntroGen | a intra aici în detalii filologice remarcãm totusi cã atât
946 Icoana,Intro| ca jertfã Celui înviat. Filosofia, cultura în sens larg, arta
947 Simbolul,III| celor trei secole de criticã filosoficã, putem afirma eliberati
948 IntroGen | istorice si argumentele filosofice (teologice) ale Sfintilor
949 Biblio | Ibidem., p. 392)~ [15][15] “Filosofii distingeau patru specii
950 Simbolul,II | în creierul dragonilor. Filostrat merge încã mai departe sustinând
951 Simbolul,III| III ~SIMBOLUL – O ABORDARE FILOZOFICÃ ~ ~Astfel logica simbolului
952 Biblio | de mãslin, înfãsuratã cu fire de lânã, apoi atinge cu
953 Simbolul,III| regãsim a fi consecinta fireascã a rãsturnãrii semnului simbolic
954 Icoana,III | caracterul necreat si nefinit al firii dumnezeiesti, firea omeneascã
955 Icoana,I | hristologice, care nu pot concepe firile lui Iisus sau confundate,
956 Icoana,V | program iconografic si care fixeazã si rânduieste locul fiecãrei
957 Icoana,III | hristologia lui Origen. George Florovski s-a fãcut purtãtorul de
958 Simbolul,III| obstacole mentale, aduse de fluviul istoriei în constiinta noastrã,
959 Icoana,I | apãrãtorii icoanei vor folosi cu temeinicie de aici înainte
960 Simbolul,III| revine decât simplul gest ca, folosindu-ne de autoritatea dânsului
961 IntroGen | biserica. Îndreptãtirea folosirii icoanelor în cultul ortodox
962 Simbolul,II | ginecologicã. Medicina a folosit-o pânã târziu pentru vindecarea
963 Icoana,IV | adicã în simboalele sacre folosite în cult. Prin idoli se pierdea
964 Icoana,III | lucrarea “Origene et la fonction revelatrice du Verbe incarne” (
965 Simbolul,I | ospitalitãtii: “ea este fondatã pe ideea cã un om este legat
966 Icoana,V | în forma actualã. “El s-a format cu încetul si a variat dupã
967 Icoana,IV | si ignorând matricea lor formativã: cadrul eclesial. ~ Cum
968 Simbolul,II | dracontia sau dracontites se formeazã în creierul dragonilor.
969 Simbolul,III| sensului si mai apoi a formelor de exprimare plasticã, le
970 Simbolul,II | simbolului însã în acest caz, formularea savantã a simbolului este
971 Icoana,I | rãmâne dogma hristologicã formulatã la Calcedon. De fapt, în
972 Simbolul,I | cantitãti, operatii, fenomene, formule, etc.”[5][5]. ~ ~ Din cele
973 Simbolul,II | magie pentru cã îngloba forta germinativã a apei din care
974 Simbolul,II | sufletele strãmosilor, o fortã divinã sau chiar o divinitate.
975 Biblio | Kratofanie=manifestare a fortei.~ [20][20] Cf. Mircea Eliade,
976 Icoana,I | considerabil, reunirea tuturor fortelor Bisericii, sângele martirilor
977 IntroGen | este sfãrâmat în nenumãrate fragmente, asteptând parcã vremurile
978 Simbolul,I | stãpânul casei si oaspete. Fragmentele astfel obtinute erau pãstrate
979 Icoana,V | teologice (dogmatice) care au frãmântat cegetarea crestinã, gusturile
980 Simbolul,I | dãm cuvântul dictionarului francez: “un obiect tãiat în douã,
981 Icoana,IV | dumnezeiesti, trãitã de El, fratilor Sãi întru umanitate, de
982 Simbolul,III| reprezentant de seamã – Freud – , pentru cã sensul aparent
983 Icoana,V | sensibilizeazã omul spre frica de Dumnezeu cu deschidere
984 Icoana,V | vedea drumul care duce de la fricã, prin credintã cãtre dragostea
985 Biblio | Grigorie de Nazianz, Die fünf…, Düsseldorf, 1963,pp. 211-
986 Icoana,IV | obiect simbolic, datoritã functiei sale de mediere între lumea
987 Simbolul,III| consistentã si permite atari functii este referentul transcendent,
988 Icoana,II | notabile, din punct de vedere functional între cele trei Persoane
989 Simbolul,II | mãsurã sã ne reveleze o atare functiune a simbolului. Acest mod
990 Simbolul,I | expunerea succintã a dogmelor fundamentale ale religiei crestine; crezul, (
991 Icoana,III | conform cãreia Origen a fundamentat o hristologie care contine
992 Icoana,IV | contextul religiei crestine fundamentatã pe în-omenirea Cuvântului
993 Conclu | adâncurile pretinselor ei fundamente, o întoarce pe dos si o
994 Simbolul,II | fenomene direct dar si mediat. Fundamentul unui sistem simbolic (sau
995 Icoana,I | important de definire a fundamentului hristologic al imaginii
996 Simbolul,II | epilepsie, hemoragie. Ca piatrã funerarã avea rolul de a regenera
997 Simbolul,II | alchimie si în practicile funerare. Dar toate acestea erau
998 Simbolul,I | În dictionarele mai noi, gama semanticã întâlnitã la autorii
999 Icoana,V | spiritual, prin comuniunea de gând si de credintã stimulatã
1000 Icoana,IV | lucruri care subzistã si se gândesc în acelasi timp ca unele
1001 Icoana,IV | armoniei universale. Sã ne gândim la “elementele” cultului
1002 Simbolul,III| monstruos, dezordine a unei gândiri smintite, o oarbã privire
1003 Icoana,V | teologia ortodoxã, care au gândit si scris în legãturã cu
1004 Icoana,III | Desi recunoastem cã marele gânditor alexandrin privilegiazã
1005 IntroGen | celor mai reprezentativi gânditori ai anti-simbolismului religios. ~
1006 Icoana,Intro| credinciosul crestin are o garantie - prin Traditie - a sacralitãtii
1007 Simbolul,II | dar cã el poate fi chiar garantul unei legãturi spirituale
1008 Simbolul,I | publicat la Bucuresti în 1876, gãsea cã simbolul este în sens
1009 Simbolul,II | obiecte concrete care se gãsesc în capul, ochiul sau gâtul
1010 Icoana,Intro| gândirii “primitive” îsi gãseste un excelent instrument de
1011 Simbolul,III| traditionalã, ne vedem obligati a gãsi care sunt precis elementele
|