101-const | consu-gasi | gasir-medie | melan-recun | recup-vedea | venea-zugra
bold = Main text
Partea, Capitolul grey = Comment text
2016 Simbolul,III| mãsura în care încercãm sã recuperãm sensul initial al simbolului,
2017 Simbolul,I | DLR) editat de Academie, redã în modul cel mai sistematic
2018 Simbolul,III| materie de filozofie, sã redãm aici cele mai importante
2019 Icoana,IV | pedagogice vizibile. Fãrã a reduce icoana la un simplu instrument
2020 Icoana,III | cea mai mare este valoarea redusã pe care Origen o acordã
2021 Icoana,I | Ioan Damaschinul. Nu vom reface istoricul detaliat al polemicii,
2022 Icoana,IV | paidagogicã. Dupã cum stim din referatul biblic neotestamentar, dimensiunea
2023 Icoana,I | Anastasia, 1994). Ne vom referi însã la dimensiunea cea
2024 Icoana,III | dar: iubirea dumnezeiascã. Referindu-ne încã odatã la Mistagogia
2025 Icoana,III | ale dezbaterii este cel referitor la “urâtenia” Fiului. Într-adevãr,
2026 Icoana,III | însãsi; ea nu este doar o reflectare infidelã, deci degradatã,
2027 Icoana,IV | dinamica sa complexã este reflectat în teologia icoanei. Pe
2028 Icoana,I | naturalismul exagerat, care refuzã drepturile personalismului
2029 Icoana,Intro| inclusiv pictura, au fost regândite pe bazele teologiei “noii
2030 Icoana,V | Dumnezeu. Pe acest drum ei se regãsesc cã nu sunt singuri iar atingerea
2031 IntroGen | religioase si, camuflat, se regãseste si în gesturile profane.
2032 Simbolul,II | este cel grecesc poate fi regãsit doar în marile culturi si
2033 Icoana,II | Puternic, Luminã, Împãrat, Rege, Atotputernic, Dumnezeu,
2034 Simbolul,II | funerarã avea rolul de a regenera pe cel mort inserându-l
2035 Simbolul,II | cosmice – Pãmântul, Cerul, regiunile inferioare – pot comunica.
2036 Icoana,V | dupã principii riguroase si reguli precise”[70][70]. ~ “Principiul
2037 Simbolul,II | destin lunar, poate spera sã reintre in circuitul cosmic, deoarece
2038 Conclu | se pare necesar pentru a reînvãta noi însine iar mai apoi
2039 IntroGen | Renastere. Din acest moment reînvie si capãtã amploare traditia
2040 Icoana,III | caracterul neasemãnãtor al relatiei dintre simbolizant si simbolizat.
2041 Simbolul,I | detinãtorilor si pentru a dovedi relatiile de ospitalitate încheiate
2042 Icoana,II | trinitarã, mai exact de iconomia relatiilor dintre Tatãl si Fiul. Totusi,
2043 Icoana,IV | icoana tin de categoria relativelor[61][61], ca si dublul si
2044 Icoana,IV | încã un aspect deosebit de relevant în privinta rostului icoanelor
2045 Icoana,IV | opera teologului român, ne releveazã temeiul ipostatic al icoanei.
2046 Icoana,I | contra iconoclasmului ne-o relevezeazã Leonid Uspensky: “Catastrofa
2047 Simbolul,II | specialitate simbolism. ~Traditia religioasã si gândirea anticilor greci
2048 Biblio | 37][37] I. Kant, La religion…, sectiunea II, paragraf
2049 Simbolul,I | sens special “symbolle alle religionei crestinilor sau sacramentele:
2050 Icoana,IV | i-au influentat negativ religiozitatea. Cum subliniazã pãrintele
2051 Conclu | caracterul muzeal, amorf, al unei religiozitãti aniconice. Singura noastrã
2052 Conclu | aceea în partea a doua am reluat principalele argumente ale
2053 Icoana,IV | Tot pãrintele Stãniloae remarca “cã respingerea icoanei
2054 IntroGen | de la origini. ~O singurã remarcã vom face aici cu privire
2055 Simbolul,III| Dupã cum deducem din remarcabila lucrare a lui Jean Borella
2056 Icoana,III | Existã totusi o diferentã remarcabilã, care, în mod paradoxal
2057 Simbolul,I | Anton Dumitriu într-unul din remarcabilele sale eseuri, “cã «simbol»
2058 Icoana,I | Studion, între care s-a remarcat Sfântul Teodor Studitul.
2059 IntroGen | Schisma din 1054) si apoi XVI (Renasterea si Reforma) aceastã unitate
2060 IntroGen | parte din artistii epocii renuntã la vechile canoane iconografice
2061 Conclu | imaginile iconice, dublatã de renuntarea voitã la alte imagini, ele
2062 Icoana,Intro| punte, având - cum afirmã în repetate rânduri Mircea Eliade -
2063 Icoana,I | înfãtisãm pe Domnul, nu-i reprezentãm nici umanitatea, nici divinitatea,
2064 Simbolul,III| psihanaliza, cu un anume reprezentant de seamã – Freud – , pentru
2065 IntroGen | ce au fost provocate de reprezentarea iconograficã a chipului
2066 Icoana,V | credinciosilor este ocupatã cu reprezentãri ale sfintilor: patriarhi,
2067 Icoana,V | înseamnã cã am neglijat reprezentãrile celorlalte persoane sfinte.
2068 Icoana,III | smerii în fata imperfectiunii reprezentãrilor Sale, icoanele. ~ Persoana
2069 Icoana,V | Atottiitorul) sub care sunt reprezentati multime de îngeri, mijlocitori
2070 Simbolul,I | cercetarea câtorva din cele mai reprezentative dictionare ale limbii române,
2071 IntroGen | prin exemplul celor mai reprezentativi gânditori ai anti-simbolismului
2072 Icoana,III | cu pãgânismul decadent el respinge imaginile sacre antice,
2073 Icoana,IV | valoarea esteticã a icoanei. Respingem doar tendinta de a privi
2074 Icoana,Intro| o modalitate concretã de respingere a gnosticismului antisomatic
2075 Icoana,IV | pãrintele Stãniloae remarca “cã respingerea icoanei e proprie celor
2076 Simbolul,II | magic). De exemplu o veche retetã popularã româneascã spune
2077 Icoana,IV | Dumnezeu cu natura determinau reticenta profetilor fatã de obiectele
2078 Icoana,Intro| pare cel mai potrivit sã retinem ca si caracteristicã esentialã
2079 Icoana,I | rezistentã considerabil, reunirea tuturor fortelor Bisericii,
2080 Conclu | partea a doua am încercat sã revalorizãm cel mai important simbol
2081 Icoana,IV | suntem în dialog si care-si revarsã eternitatea si infinitatea
2082 Icoana,IV | ce transpare prin icoane, revãrsatã în trup ridicã si trupul
2083 Icoana,II | Christoph Schönborn, “prin revelarea tainei Sfintei Treimi s-a
2084 Simbolul,II | în spatiul omogen, ci si revelatia unei realitãti absolute,
2085 Simbolul,II | pentru cã se aflã pe locul revelatiei, altele însã pentru forma
2086 Icoana,III | Origene et la fonction revelatrice du Verbe incarne” (Paris,
2087 Simbolul,II | singura în mãsurã sã ne reveleze o atare functiune a simbolului.
2088 Icoana,Intro| valoare. Vom avea ocazia sã revenim asupra acestui aspect. ~
2089 Conclu | idolatrii sau nu? Prin deasa revenire la imaginile iconice, dublatã
2090 Simbolul,III| timpurile noastre. Nouã nu ne revine decât simplul gest ca, folosindu-ne
2091 Simbolul,III| si se sfârseste printr-o revolutie epistemologicã strãinã simbolisticii
2092 Icoana,V | traditional, pronaosul este locul rezervat catehumenilor, sau doritorilor
2093 Icoana,I | a necesitat un efort de rezistentã considerabil, reunirea tuturor
2094 IntroGen | înalte. Dacã semnele sunt rezultatul unor interventii directe,
2095 Icoana,IV | contributia sa esentialã nu se rezumã la consemnarea aspectului
2096 Icoana,Intro| simbolul. Dacã ar fi sã rezumãm aceastã definitie a simbolului,
2097 Icoana,III | al VII lea dupã Hristos. Rezumând, tema fundamentalã a conceptiei
2098 IntroGen | acesta si în trei zile îl voi ridica. (…) Dar El le vorbea de
2099 Icoana,IV | icoane, revãrsatã în trup ridicã si trupul la viata eternã
2100 Icoana,I | anthropinon charactera) - Cel ce a ridicat pãcatul lumii, Hristos Dumnezeul
2101 Icoana,V | coatele îndoite si mâinile ridicate în rugãciune spre cer, iar
2102 Icoana,II | ICOANEI ~ ~ Asumându-ne rigoarea “stiintei sacre” (cf. Sf.
2103 Icoana,V | artelor sacre dupã principii riguroase si reguli precise”[70][70]. ~ “
2104 Icoana,IV | chivotul Legii, s.a. - riscurile confundãrii lui Dumnezeu
2105 Simbolul,II | cel mort inserându-l în ritmul cosmic. Mortul acoperit
2106 Biblio | Flaceliére nota: “Existã un înteg ritual de gãzduire; el este prezentat
2107 Simbolul,III| fi un obiect sau un act ritualic. Critica fiind în mod esential
2108 Icoana,I | de vreo discutie despre rituri, sau despre un oarecare
2109 Biblio | bãrbia persoanei de care se roagã”. (Ibidem., p. 392)~ [15][
2110 Icoana,III | dezbrãcat de slavã “chip de rob luându-si”. Acest lucru
2111 Simbolul,I | descendentii”[12][12]. Iar Robert Flaceliére subliniazã cã “
2112 Icoana,I | par clare si simple, sunt rodul unor dezbateri îndelungate,
2113 Icoana,V | cele nouã cete îngeresti. Rolului mijlocitor al îngerilor
2114 Biblio | crestinarea treptatã a Imperiului roman. Totusi trebuie spus cã
2115 Simbolul,I | 11]. ~Trecând din lumea romanã în cea greacã, întâlnim
2116 Simbolul,II | o veche retetã popularã româneascã spune cã dacã un om este
2117 Icoana,IV | de relevant în privinta rostului icoanelor în cadrul Bisericii.
2118 Biblio | philia naturalã sau de rudenie (physike), care îi lega
2119 IntroGen | este prezent în cele mai rudimentare acte religioase si, camuflat,
2120 IntroGen | ceasul preaslãvirii Sale S-a rugat “ca toti sã fie una”. ~ ~
2121 Biblio | de Eschil si Euripide în Rugãtoarele: cel care cere ospitalitate
2122 Icoana,II | înfruntat teologia crestinã este ruperea echilibrului dintre persoanele
2123 IntroGen | unitatea opiniei. Odatã cu rupturile efective din secolele XI (
2124 Icoana,IV | Treime - Sfântul Serghie si Rusia”[60][60], icoana nu trebuie
2125 Simbolul,III| nepotrivite, spunând cã e rusine sã se alipeascã asemenea
2126 Icoana,II | Tatãlui, dacã nu le este rusinesã spunã cã Fiul se numeste
2127 Icoana,I | Dumnezeu-Cuvântul si ajungem sã-I pomenim locuirea în trup,
2128 Icoana,Intro| garantie - prin Traditie - a sacralitãtii sale: Biserica. Ori Biserica
2129 Simbolul,I | religionei crestinilor sau sacramentele: echaristi’a, de essemplu,
2130 Icoana,IV | în primul rând Dumnezeu sãlãsluit în Sfânta Sfintelor, în
2131 Icoana,Intro| este pierdut. Totul trebuie salvat si adus ca jertfã Celui
2132 Simbolul,II | terestru – utilitatea imediatã (sãnãtate, esteticã). Pierderea din
2133 Icoana,Intro| cosmosul întreg a fost sanctificat - ca si omul si textul sacru -
2134 Biblio | îi lega pe cei de acelasi sânge; b) philia înte gazde si
2135 IntroGen | primului mileniu, a celor sapte sinoade ecumenice, a fost
2136 Icoana,I | îl reprezintã cel de-al saptelea sinod ecumenic de la Niceea,
2137 Icoana,V | astfel încât, în loc sã sãrãceascã slava lui Dumnezeu privitorul
2138 Icoana,III | Dumnezeu fãcut “carne” (sarx) în marea Sa milostivire
2139 Simbolul,III| Galilei în secolul XVII, Saussure în secolul XX, ei fiind
2140 Simbolul,I | lucrare substantialã a marelui savant Émile Benveniste, dedicatã
2141 Simbolul,II | în acest caz, formularea savantã a simbolului este înlocuitã
2142 Simbolul,II | unei legãturi spirituale scapã de obicei întelegerii noastre.
2143 Simbolul,III| care este suprarational, a scãpat de la început oricãrei încercãri
2144 Simbolul,II | unei coloane universale (scara –n.n.), Axis mundi, care
2145 Icoana,V | sunt reprezentate în ordine scena împãrtãsirii Apostolilor
2146 Icoana,IV | implicate în vizualizarea scenelor si în persoanelor sfinte. ~
2147 Conclu | constã în principal într-o schimbare a sensului privirii noastre
2148 Simbolul,III| decât o singurã logicã: schimbarea sensului initial al semnificantului.
2149 Simbolul,III| gãsitã o solutie care sã ne scoatã din impas. Precursorii lui
2150 IntroGen | doilea si al treilea vor scoate în evidentã în mod apologetic
2151 Icoana,V | s.a.. ~ Urmãrindu-se un scop atât de precis, si de înalt
2152 Icoana,V | sunt singuri iar atingerea scopului le este sustinutã si mijlocitã
2153 Simbolul,I | cel al prof. Liddell si Scott, indicã pentru substantivul
2154 Simbolul,I | pânã aici rezultã, asa cum scria prof. Anton Dumitriu într-unul
2155 Simbolul,II | om este constipat sã se scrie pe o farfurie nouã numele
2156 IntroGen | cunosc Traditia si Sfânta Scripturã si încã mai putini le înteleg
2157 Simbolul,III| cu cuvintele tainice ale Scripturii, acelea se ascund prin negrãite
2158 Simbolul,III| nu e a tuturor, cum spun Scripturile, cunostinta lor (I Cor.
2159 Simbolul,II | contact al numelor sfinte scrise pe farfurie cu apa, aceasta
2160 Simbolul,III| relatie cu lucrurile. Pe scurt, legãtura triunghiularã
2161 Simbolul,I | greci”[6][6]. Afirmatie scurtã dar categoricã, prin care
2162 Simbolul,III| pãrãsim Egiptul celor trei secole de criticã filosoficã, putem
2163 Simbolul,II | la desacralizare sau la secularizare. Tinem sã precizãm cã acesta
2164 Conclu | vrând-nevrând suntem contemporanii secularizãrii, care poartã diferite haine,
2165 Simbolul,I | mentioneazã încã douã sensuri secundare: “procedeu expresiv în artã
2166 Icoana,II | celor simple: nu cumva sã semene cu unul si sã se deosebeascã
2167 Icoana,IV | infinitãti trãite cãtre ceilalti semeni. Fiul lui Dumnezeu, luând
2168 IntroGen | Omului si vor plânge toate semintiile pãmântului si-L vor vedea
2169 IntroGen | una de substantã. Ele sunt semnalate ca sinonime, semnele având
2170 Simbolul,III| fie o clipã doar, adevãrul semnelor lui Dumnezeu”[38][38]. ~
2171 Simbolul,II | antice. În ordinea socialã el semnifica puterea si suprematia; în
2172 Icoana,V | prin simpla lui prezentã, semnificând deosebirea dintre preotia
2173 Simbolul,III| Neutralizarea ontologicã lasã viatã semnificantilor simbolici si sensului lor,
2174 Simbolul,II | pierdut directia verticalã de semnificare pe care o are simbolul.
2175 IntroGen | simbolul ci ea este doar semnificatã de acestea. Ne-am putea
2176 Simbolul,II | Realitãtile divine pot fi semnificate prin intermediul celor terestre.
2177 Icoana,IV | preotesti cu bogata lor semnificatie simbolicã, tãmâia, lumânãrile.
2178 Icoana,Intro| ceva mai dificilã lãmurirea semnificatiilor de univers liturgic. De
2179 Icoana,Intro| icoana reprezintã cel mai semnificativ obiect simbolic din contextul
2180 Icoana,II | al primului icoana este semnificativã si legitimatã prin însesi
2181 Simbolul,III| secolul XX, ei fiind exemplele semnificative (…) ilustreazã închiderea
2182 Simbolul,III| consecinta fireascã a rãsturnãrii semnului simbolic în semn diabolic. ~
2183 Icoana,V | Testament, pictate aici, sensibilizeazã omul spre frica de Dumnezeu
2184 Icoana,IV | sentimentelor produse de altii, sau sentimentele nutrite si exprimate fatã
2185 Icoana,IV | pãstreazã urmele si vibratiile sentimentelor produse de altii, sau sentimentele
2186 Simbolul,III| semnificant, devine ceea ce separã (diabolos), ceea ce dez-uneste,
2187 Icoana,IV | Sfânta Treime - Sfântul Serghie si Rusia”[60][60], icoana
2188 Simbolul,I | care este susceptibil de o serie de interpretãri. ~¨ Spec. –
2189 Icoana,III | Trebuie sã abordãm cu o seriozitate deplinã întruparea Logosului,
2190 Simbolul,I | aceste douã pãrti apropriate servesc pentru recunoasterea detinãtorilor
2191 Icoana,II | neschimbarea mai mult decât Set fatã de Adam si tot ceea
2192 Biblio | între persoane de acelasi sex sau de sexe diferite”. (
2193 Biblio | persoane de acelasi sex sau de sexe diferite”. (Ibidem, p.655)~ [
2194 Simbolul,II | si legãtura acesteia cu sexualitatea femininã a fãcut sã fie
2195 Icoana,V | Ea este reprezentatã sezând, cu coatele îndoite si mâinile
2196 Simbolul,II | aceastã piatrã a devenit sfântã pentru cã ea a fost “obiectul”
2197 IntroGen | însã, symbolon-ul unic este sfãrâmat în nenumãrate fragmente,
2198 IntroGen | semnul venirii Tale si al sfârsitului veacului? (…) Atunci se
2199 Icoana,V | sprijinã o cupolã în calotã sfericã (sfera este simbolul perfectiunii
2200 Icoana,IV | îndumnezeieste, devine apt sã sfinteascã materia asa cum se întâmplã
2201 Icoana,V | si prin împãrtãsirea cu Sfintele Taine. ~În unele biserici,
2202 Icoana,IV | între politicã imperialã si sfintenie monahalã”, cã “platonicienii,
2203 Icoana,Intro| excelentã cu referire la sfintirea darurilor în Trupul si Sângele
2204 Simbolul,III| lume. Cãci nu fiecare e sfintit si nu e a tuturor, cum spun
2205 Icoana,I | Materia poate si este sfintitã prin harul dumnezeiesc,
2206 Icoana,IV | utilizate de iconar sunt sfintite prin ierurgii speciale,
2207 Icoana,IV | iubitoare, cãlãuzitoare, sfintitoare în noi. Eternitatea aceasta
2208 Simbolul,II | ne apropiem cu pasi mai siguri de întelegerea bogatului
2209 Icoana,V | si model prin diferitele simboale dumnezeesti din ea”[73][
2210 Simbolul,III| lasã viatã semnificantilor simbolici si sensului lor, dar un
2211 Simbolul,II | jucat un rol esential in simbolistica Chinei antice. În ordinea
2212 Simbolul,III| revolutie epistemologicã strãinã simbolisticii religioase: “Galilei în
2213 Simbolul,III| realitate care niciodatã nu este simbolizantã ci întotdeauna simbolizatã
2214 Icoana,III | pozitiv calitatea deosebitã a simbolizantului, care, în cazul nostru este “
2215 Icoana,Intro| sã verificãm polivalenta simbolurilorcare stau la baza culturilor
2216 Icoana,Intro| simbolul asigurã relatia simfonicã între lumea sensibilã (“
2217 Icoana,V | unificator. Despãrtitor prin simpla lui prezentã, semnificând
2218 Icoana,II | asemãnarea. În natura absolut simplã a lui Dumnezeu, chipul si
2219 Icoana,IV | Fãrã a reduce icoana la un simplu instrument al promovãrii
2220 Icoana,IV | obiectelor sacre se modificã simtitor. Cum am vãzut în sectiunea
2221 Icoana,V | trãiascã o viatã legatã de simturi”[72][72]. În mod asemãnãtor
2222 Icoana,V | ei se regãsesc cã nu sunt singuri iar atingerea scopului le
2223 Icoana,I | reprezintã cel de-al saptelea sinod ecumenic de la Niceea, care
2224 Icoana,II | insista asupra doctrinelor sinodale vom evidentia punctele esentiale
2225 IntroGen | substantã. Ele sunt semnalate ca sinonime, semnele având calitate
2226 Simbolul,I | 1.) (Art.; mai ales în sintagma simbolul credintei) ~Rugãciune
2227 Icoana,Intro| precizat sensul celor douã sintagme utilizate: obiect simbolic
2228 Icoana,IV | pãrintelui Stãniloae contine sintetic esentialul privitor la îndreptãtirea
2229 Icoana,III | lui Christoph Schönborn sintetizeazã contributia cea mai importantã
2230 Icoana,Intro| inspiratã care a stiut sã sintetizeze traditia iudaicã cu cea
2231 Icoana,IV | sale “Cadrul eclesial - sintezã a artelor” si “Lavra Sfânta
2232 Simbolul,I | Academie, redã în modul cel mai sistematic si complet continutul cuvântului
2233 Icoana,IV | Prezentarea noastrã referitoare la situarea icoanei în cadrul liturgic,
2234 IntroGen | acum, veacul viitor este situat la nivelul deplinãtãtii.
2235 Icoana,V | locul de unde preotul sau slujitorul conduce cultul si unde se
2236 Icoana,III | la icoanã. Fãrã a accepta smerenia lui Dumnezeu fãcut “carne” (
2237 Icoana,I | nostru. Asa întelegem mãrirea smereniei lui Dumnezeu-Cuvântul si
2238 Icoana,III | neamul omenesc, nu te poti smerii în fata imperfectiunii reprezentãrilor
2239 Simbolul,III| dezordine a unei gândiri smintite, o oarbã privire ce nu va
2240 Simbolul,II | de ansamblul cosmologic Soare - suveranitate(putere) -
2241 Conclu | locul geografic, statutul social sau zona spiritualã cãreia
2242 Simbolul,II | Chinei antice. În ordinea socialã el semnifica puterea si
2243 Simbolul,III| referent cu un semnificant. În societatea modernã simbolul, redus
2244 Simbolul,III| sãu cadavru”[39][39]. În societãtile traditionale simbolul (symbolon)
2245 Biblio | el este prezentat clar de Sofocle în Oedip-Rege si de Eschil
2246 Simbolul,II | investit cu o seamã de calitãti solare, imperiale, indestructibile. ~
2247 Simbolul,III| iluzie trebuia gãsitã o solutie care sã ne scoatã din impas.
2248 Icoana,III | cosmosul respectiv dimensiunea somaticã a omului. Oricum am aprecia
2249 Icoana,V | de jos, la îndemâna celor sortiti sã trãiascã o viatã legatã
2250 Icoana,V | deosebeste totusi dupã forma ei spatialã, împãrtindu-se în locul
2251 Simbolul,I | serie de interpretãri. ~¨ Spec. – Semn conventional sau
2252 Icoana,IV | sunt sfintite prin ierurgii speciale, la fel cum si iconarul
2253 Icoana,III | împotriva icoanelor. Mai multi specialisti s-au aplecat asupra acestei
2254 Simbolul,II | gândire, numit în termeni de specialitate simbolism. ~Traditia religioasã
2255 Simbolul,III| unei demente universale a speciei umane decât sã recunoascã,
2256 Biblio | Filosofii distingeau patru specii de philia: a) philia naturalã
2257 Icoana,V | a cunoscut poate cea mai spectaculoasã dezvoltare în timp. Este
2258 Icoana,III | Unul din aspectele cele mai spectaculoase ale dezbaterii este cel
2259 Simbolul,II | dobândeste un destin lunar, poate spera sã reintre in circuitul
2260 Simbolul,II | pierde din vedere valoarea spirirualã a simbolului însã în acest
2261 Icoana,IV | uman, iar în cazul cã e un spirit credincios, expresia legãturii
2262 Simbolul,III| duc la vederile mintilor (spiritelor, n.n.) fãrã formã si mai
2263 Icoana,Intro| simboliza, pentru ochiul spiritualizat al contemplativului, slava
2264 Icoana,V | lumii terestre), pe care se sprijinã o cupolã în calotã sfericã (
2265 Simbolul,II | vãzut în vis o scarã care se sprijinea pe piatra lui de cãpãtâi
2266 Simbolul,III| sfintit si nu e a tuturor, cum spun Scripturile, cunostinta
2267 Simbolul,III| descrierile figurate nepotrivite, spunând cã e rusine sã se alipeascã
2268 IntroGen | 4). Sau în altã parte: “Spune-ne, când vor fi acestea, si
2269 Icoana,V | cerul pe pãmânt”[74][74] spunea Sf. Gherman patriarhul Constantinopolului.
2270 Icoana,IV | interpersonalã, noi crestinii spunem cã este fiintã tripersonalã,
2271 Icoana,V | al veacului viitor, dupã spusa Mântuitorului: “Cãci atunci
2272 Icoana,V | sau ideea directoare care stã la baza acestui program
2273 Simbolul,I | numele celor între care se stabilea alianta. Simbolul era rupt
2274 Icoana,II | Grigorie de Nazianz. Ultimul stabileste o corelatie decisivã între
2275 Icoana,V | prigoanei iconoclaste si stabilirea definitivã a cultului icoanelor
2276 Icoana,V | diversitatea iconograficã si s-au stabilit principalele modalitãti
2277 Biblio | Totusi trebuie spus cã acest stadiu poate fi considerat si ca
2278 Icoana,V | înaintea lui Dumnezeu. Pe stâlpii ce sustin bolta sunt îi
2279 Simbolul,II | pretioase exemplificate. ~Asa stãteau lucrurile pentru cei din
2280 Icoana,Intro| polivalenta simbolurilorcare stau la baza culturilor arhaice.
2281 Conclu | sãu adevãr decât dacã vom sti sã-l ascultãm asa cum se
2282 Simbolul,II | erau posibile pentru cã se stia cã jadul încarneazã principiul
2283 Simbolul,I | conventionale, folosit în stiintã si tehnicãcare reprezintã
2284 IntroGen | plan cultural dezvoltarea stiintelor devine prilej pentru unii
2285 IntroGen | model atunci când spiritul stiintific european l-a concurat si-a
2286 Icoana,V | diversitate mai pronuntatã a stilurilor arhitecturale si iconografice,
2287 Icoana,V | comuniunea de gând si de credintã stimulatã prin vederea icoanei Lui,
2288 Icoana,Intro| genialã si inspiratã care a stiut sã sintetizeze traditia
2289 Icoana,III | si al omului. Axul care strãbate cerul si pãmântul legând
2290 Simbolul,II | pomenite în Genezã cã ar fi strãbãtut Raiul si apoi sã se toarne
2291 Simbolul,I | Initiativa apartinea strãinului (xénos), care venea cerând
2292 Icoana,III | dezvãlui în plenitudinea strãlucirii sale, El este chipul celui
2293 Simbolul,II | dragoni este o piatrã cu o “strãlucitoare orbitoare” înzestratã cu
2294 Simbolul,II | ele prezentificã sufletele strãmosilor, o fortã divinã sau chiar
2295 Simbolul,III| început în cercul (triunghiul) strâmt al orizontalei vietii si
2296 Simbolul,III| fata unui fapt cel putin straniu: în interiorul spiritului
2297 Icoana,Intro| prezentare a icoanei asociatã strâns cu dezvoltarea si cristalizarea
2298 Icoana,I | a dezbaterii, anume cea strict doctrinarã, teologicã. ~
2299 Icoana,V | Bisericã existã o asemãnare structuralã, Biserica fiind modelul
2300 Icoana,II | teologice a icoanei, care este structurat pe douã planuri: triadologic
2301 Simbolul,III| suflet - creatie) care structureazã câmpul existentei umane”[
2302 Icoana,V | lucrãrii noastre l-am consacrat studierii modului de dispunere al
2303 Icoana,I | celebrii monahi ai mãnãstirii Studion, între care s-a remarcat
2304 Icoana,IV | Hristos.”[62][62]. Conceptia studitului care vede în icoanã si prototip
2305 IntroGen | intermediul excelentului studiu a lui Jean Borella Criza
2306 Icoana,IV | comunicabil, subiect pentru alte subiecte. Ca persoanã omul nu existã
2307 Icoana,III | naturã hristologicã, cãci subiectul este Fiul, “chip desãvârsit”
2308 Simbolul,III| constiintei diferentiale a subiectului si obiectului si permitându-ne,
2309 Icoana,V | al Maicii Domnului este subliniat prin dispunerea acestei
2310 Simbolul,I | noastre. Ceea ce am dorit sã subliniem este faptul cã termenul
2311 Icoana,II | egalitate. Nici Fiul nu este subordonat si inferior Tatãlui, la
2312 IntroGen | si simboluri este una de substantã. Ele sunt semnalate ca sinonime,
2313 Simbolul,II | prin excelentã, ai unei substante sacre sau ai valorilor absolute.
2314 Simbolul,I | Ne va cãlãuzi o lucrare substantialã a marelui savant Émile Benveniste,
2315 Simbolul,I | si Scott, indicã pentru substantivul neutru σύμβολον (lat. symbolum)
2316 Icoana,III | prin atributul infinitãtii subsumate caracterului necreat. ~
2317 Icoana,I | deosebite în mod ireconciliabil. Subtila doctrinã a “ipostasului
2318 Icoana,III | monotelismul, una din cele mai subtile erezii din secolul al VII
2319 Simbolul,II | Aceste credinte arhaice au suferit în timp un proces de rationalizare.
2320 Icoana,V | preiconoclastã. Dupã distrugerile suferite de biserici în timpul prigoanei
2321 Simbolul,I | sugereazã o idee sau stare sufleteascã” si “semn conventional folosit
2322 Simbolul,II | pentru cã ele prezentificã sufletele strãmosilor, o fortã divinã
2323 Simbolul,I | literaturã, prin care se sugereazã o idee sau stare sufleteascã”
2324 Simbolul,I | element sau enunt descriptiv, sugestiv, care este susceptibil de
2325 IntroGen | la inima omului nu s-au suit, pe acelea le-a gãtit Dumnezeu
2326 Icoana,Intro| intermediul imaginilor (ca si a sunetului, în muzica liturgucã). Desigur
2327 Icoana,IV | Stãniloae ca justificare superlativã a importantei icoanei: ~“
2328 Icoana,V | dimensiunile bisericilor si suprafata de pictat. Au contribuit
2329 Icoana,III | deci degradatã, a “lumii supralunare”. ~ Întreaga dezbatere triadologicã
2330 Conclu | nostru. Nu vom mai putea suprapune – si acesta este testul -
2331 Simbolul,III| referentul metafizic, care este suprarational, a scãpat de la început
2332 Icoana,I | era vorba nici de vreo “suprastructurã” teologicã, nici de vreo
2333 Simbolul,II | el semnifica puterea si suprematia; în medicinã era un leac
2334 Icoana,IV | împreunã si icoana Lui, suprimã însãsi închinarea lui Hristos.”[
2335 Icoana,IV | suprimat dublul e împreunã suprimatã si jumãtatea. Prin urmare
2336 IntroGen | religios. ~Partea a doua va supune atentiei cel mai important
2337 Simbolul,III| sensibil, el nu poate fi supus criticii pentru cã aceasta
2338 Simbolul,III| considera de obicei a fi sursã semanticã inepuizabilã,
2339 Simbolul,I | descriptiv, sugestiv, care este susceptibil de o serie de interpretãri. ~¨
2340 Icoana,II | la notiunea de chip, fost suscitatã de erezia lui Arie: dacã
2341 Icoana,V | Dumnezeu. Pe stâlpii ce sustin bolta sunt îi vedem pe cei
2342 Simbolul,II | Filostrat merge încã mai departe sustinând cã “ochiul unor anumiti
2343 Simbolul,III| în care i s-au împutinat sustinãtorii. Elementele constitutive
2344 Simbolul,II | Axis mundi, care leagã si sustine în acelasi timp Cerul si
2345 IntroGen | 2][2], pe bunã dreptate sustinea cã simbolismul grec este
2346 Simbolul,II | religiilor ne va ajuta sã ne sustinem afirmatiile prin exemplele
2347 Simbolul,II | cuvânt al cãrui înteles este sustinut de un întreg univers spiritual
2348 Icoana,V | atingerea scopului le este sustinutã si mijlocitã atât pe verticalã
2349 Simbolul,III| modernã, abstractizarea (sustragerea) sensului si mai apoi a
2350 Simbolul,II | ansamblul cosmologic Soare - suveranitate(putere) - nemurire în cazul
2351 Simbolul,I | vinului; dara symbolulu symbolelor unui crestin e crediulu
2352 Simbolul,I | iar în sens special “symbolle alle religionei crestinilor
2353 Icoana,Intro| caracteristicã esentialã a symbolon-ului functia sa mediatoare. Cu
2354 Simbolul,I | substantivul neutru σύμβολον (lat. symbolum) patru nuclee semantice.
2355 Simbolul,I | dictionarului francez: “un obiect tãiat în douã, ale cãrui douã
2356 Icoana,V | împãrtãsirea cu Sfintele Taine. ~În unele biserici, pe
2357 Icoana,II | Schönborn, “prin revelarea tainei Sfintei Treimi s-a dezvãluit
2358 Icoana,V | ochiului celui neavizat mãretia Tainelor care se petrec în altar[
2359 Simbolul,III| cã, potrivit cu cuvintele tainice ale Scripturii, acelea se
2360 Icoana,V | Simeon al Tesalonicului (Tâlcuire despre dumnezeiescul locas). ~
2361 IntroGen | care este semnul venirii Tale si al sfârsitului veacului? (…)
2362 Icoana,IV | semnificatie simbolicã, tãmâia, lumânãrile. Toate acestea,
2363 Simbolul,I | musafirul în vizitã într-o tarã unde, ca si strãin, el este
2364 Icoana,I | poporului dreptcredincios, tãria si curajul Episcopilor rãmasi
2365 Simbolul,III| Platon este deschisã “înspre tãrii”” lãsând sã se înteleagã
2366 Simbolul,II | Medicina a folosit-o pânã târziu pentru vindecarea bolilor “
2367 Simbolul,I | conventionale, folosit în stiintã si tehnicãcare reprezintã sume, cantitãti,
2368 Simbolul,III| astfel drumul unei dominatii tehnice a lumii, simbolismul cu
2369 Icoana,Intro| interpretate printr-o perspectivã telogicã crestinã holisticã, cosmosul
2370 Icoana,III | dupã Hristos. Rezumând, tema fundamentalã a conceptiei
2371 Simbolul,II | valorilor absolute. Din aceastã temã miticã, prin rationalizare
2372 Icoana,I | apãrãtorii icoanei vor folosi cu temeinicie de aici înainte aceastã
2373 Icoana,IV | icoanei. Respingem doar tendinta de a privi aceste obiecte
2374 Icoana,I | interiorul iconoclasmului douã tendinte: una radicalã, conform cãreia
2375 Simbolul,III| inteligibil nu existã nici o tensiune dezechilibrantã, ci acord
2376 Simbolul,II | kratofanii,hierofanii sau teofanii mediate, obtinute printr-o
2377 IntroGen | religiilor cât si de unii din teologii si filozofii contemporani:
2378 Icoana,IV | acestui citat masiv din opera teologului român, ne releveazã temeiul
2379 Simbolul,II | magice”[25][25]. ~Originea teoreticã a acestor legende este mitul
2380 Simbolul,II | simbolismului nu sunt empirice ci teoretice si sunt legate de gãsirea
2381 Icoana,V | pictorilor însisi, care, pe acest teren aveau prilejul sã-si afirme
2382 Icoana,IV | odatã în existenta noastrã terestrã trebuie ca si noi sã-l privim
2383 Simbolul,II | referentul metafizic, ci doar cel terestru – utilitatea imediatã (sãnãtate,
2384 Simbolul,I | locuieste în afara limitelor teritoriului, hostis este “strãinul cãruia
2385 Icoana,I | ci Persoana care, potivit termenilor dogmei de la Calcedon, uneste
2386 Icoana,V | arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului (Tâlcuire despre dumnezeiescul
2387 Simbolul,I | philótēs). ~Numit în latinã tessera hospitalis, σύμβολον-ul
2388 Conclu | suprapune – si acesta este testul - atunci cu usurintã peste
2389 Icoana,V | acesta sensibil si corporal, tesut grandios din multe forme
2390 Icoana,III | pe Henri Crouzel cu a sa “Theologie de l’image chez Origene” (
2391 IntroGen | unul de împrumut pentru theoria crestinã. Si cã acest model
2392 Icoana,I | Christos kat”hypostasin kan te Theoteti aperigraptos, explicã Sfântul
2393 Biblio | 1633, în rev. Orizont (Timisoara), an 1998 – 1999.~ [3][
2394 Simbolul,III| din antichitate pânã în timpurile noastre. Nouã nu ne revine
2395 Icoana,Intro| universului liturgic crestin. Tinând cont de întreaga istorie
2396 Simbolul,II | obiect care devine simbol tinde sã coincidã cu Totul”[28][
2397 Simbolul,II | desacralizare sau la secularizare. Tinem sã precizãm cã acesta este
2398 Simbolul,II | realitatea transcendentã tinzând spre anularea limitelor
2399 Icoana,V | sistem, un program sau tipic iconografic”[68][68] în
2400 Icoana,V | în functie de varietatea tipurilor arhitecturale, de dimensiunile
2401 Simbolul,II | strãbãtut Raiul si apoi sã se toarne apã în ea. Prin simplul
2402 Icoana,IV | de cult ca mielul pascal, toiagul lui Aaron, Cortul sfânt,
2403 Icoana,II | stiintei sacre” (cf. Sf. Toma) trebuie sã cunoastem dintru
2404 Icoana,V | fãcutã de mâni. Aceastã totalitate are ca ieration cosmosul
2405 Icoana,V | Prin faptul cã suntem cu totii inclusi (recapitulati) în
2406 Icoana,Intro| crestin are o garantie - prin Traditie - a sacralitãtii sale: Biserica.
2407 Simbolul,II | doar în marile culturi si traditii religioase. Si în acest
2408 Simbolul,III| prezent în întreaga culturã traditionalã, ne vedem obligati a gãsi
2409 Simbolul,III| 39][39]. În societãtile traditionale simbolul (symbolon) avea
2410 Simbolul,I | se numeau hostis, cuvânt tradus prin “strãin”[9][9]. Benveniste
2411 Icoana,V | îndemâna celor sortiti sã trãiascã o viatã legatã de simturi”[
2412 Conclu | imaginarã a secolului pe care îl trãim. De aceea, pentru al vedea
2413 IntroGen | numele de filetism[1][1]. ~Trãind într-o vreme în care putini
2414 Icoana,IV | experienta vietii dumnezeiesti, trãitã de El, fratilor Sãi întru
2415 Icoana,IV | comunicare a acestei infinitãti trãite cãtre ceilalti semeni. Fiul
2416 Simbolul,II | obiect sau un act, de a-l transforma în altceva decât reprezintã
2417 Simbolul,I | pãstrate de cei doi prieteni si transmise mai departe fiilor lor,
2418 Simbolul,I | fiecare o jumãtate pe care o transmit urmasilor lor; aceste douã
2419 Icoana,IV | recunoastem rolul ei eminent de transmitere a “stiintei sacre”. Privindu-le,
2420 Conclu | deschide spre invizibil, transpatial si semantic, alternativa “
2421 Icoana,IV | Sfânta Sfintelor, în darurile transsubstantiate; în al doilea rând omul,
2422 Icoana,IV | Studitul în celebrele sale “Tratate contra iconomahilor”. Iatã
2423 Icoana,I | conform cãreia icoanele trebuiau înlãturate complet din spatiul
2424 Icoana,IV | altiisi prin fatã îsi aratã trebuinta sã fie cu ei, sã se intereseze
2425 Icoana,I | dupã unii, icoana nu ar fi trebuit sã fie veneratã deloc; altii
2426 Simbolul,I | fost beneficiar”[11][11]. ~Trecând din lumea romanã în cea
2427 Simbolul,III| diverselor ideologii si plãceri trecãtoare. La sfârsitul criticii simbolismului
2428 Simbolul,II | din antichitate. Odatã cu trecerea timpului se produc mutatii
2429 Icoana,IV | apofaticã pentru cã uneste trecutul cu prezentul si cu viitorul
2430 Icoana,IV | vorbesc au în vedere o a treia persoanã, sau pe el multiplicat.
2431 IntroGen | apologetic fundamentele treimice si hristologice ale icoanei,
2432 Icoana,IV | veacul viitor în oglinda tremurândã a chipurilor”[66][66]. La
2433 Biblio | dispãrut odatã cu crestinarea treptatã a Imperiului roman. Totusi
2434 Simbolul,III| mediazã între om si lume, trezindu-ne la realitatea constiintei
2435 Simbolul,III| al simbolului, omul s-a trezit în fata unui fapt cel putin
2436 Icoana,II | structurat pe douã planuri: triadologic si hristologic. Din punctul
2437 Icoana,III | supralunare”. ~ Întreaga dezbatere triadologicã desfãsuratã în timpul marilor
2438 Icoana,III | iconografiei: la fel cum în triadologie natura divinã este cea care
2439 Icoana,I | resping ei este atitudinea tributarã gnosticismului, conform
2440 Icoana,III | este chipul celui care L-a trimis datoritã identitãtii sale
2441 Icoana,IV | crestinii spunem cã este fiintã tripersonalã, dupã chipul Sfintei Treimi,
2442 Icoana,IV | forme a existentei Sale tripersonale eterne, ca expresivitate
2443 Icoana,III | si hristologia reprezintã triumful deplin al cosmismului în
2444 Simbolul,III| de la început în cercul (triunghiul) strâmt al orizontalei vietii
2445 Simbolul,III| lucrurile. Pe scurt, legãtura triunghiularã semnificant – sens – referent
2446 Simbolul,III| simbolului însusi, o consecintã a triunghiului semn – om – lume (sau culturã –
2447 Icoana,V | poate întâmpla ca în preajma tronului sãu sã fie reprezentate
2448 Icoana,I | într-o perioadã de mare tulburare din istoria Bisericii crestine.
2449 Icoana,I | Desigur cã onorãm figurile (typos) si umbrele - ca pe niste
2450 Icoana,V | decât sã exclame cuprins de uimire: “Doamne, pe toate cu întelepciune
2451 Conclu | ne fie mai usoarã. Sã nu uitãm de asemenea, cã în plinã
2452 Simbolul,III| superioarã acesteia si ulterioarã ei, calea negativã sau
2453 Simbolul,II | sã luãm în discutie numai ultimele douã cazuri, calitatea jadului
2454 IntroGen | icoanei, care va fi în atentia ultimelor douã capitole, al patrulea
2455 Icoana,IV | de El, fratilor Sãi întru umanitate, de ce nu ar mentine aceastã
2456 Icoana,IV | oameni a acestei trãiri a umanitãtii asumate de El în infinitatea
2457 Icoana,III | 32, 4) spre deosebire de umbrã, de figurã, de chip; cãci
2458 Icoana,I | onorãm figurile (typos) si umbrele - ca pe niste simboluri
2459 Icoana,III | exprimã prin intermediul umbrelor, al figurilor, al chipurilor.
2460 Icoana,V | unii care prin Evangheliile unesc cerul cu pãmântul. Partea
2461 Conclu | apoi în cele mai “ascunse” unghere ale sufletului nostru. Nu
2462 Icoana,III | maximiene o reprezintã iubirea, unica icoanã desãvârsitã a lui
2463 Icoana,II | ale Sfintei Treimi, natura unicã le conferã deplina egalitate.
2464 IntroGen | Bisericii primului mileniu. Unicitatea credintei era doveditã de
2465 IntroGen | tuturor credinciosilor la unicul Simbol de credintã. Mântuitorul
2466 Simbolul,III| symbolon) avea functia de a unifica, de a aduna la un loc un
2467 Icoana,I | iconoclasmului provine din caracterul unilateral al atitudinii sale doctrinare:
2468 IntroGen | philia originare care i-a unit pe Pãrintii nostri. Si aceasta
2469 Icoana,V | fiind împletite ca un tot unitar, în cele ce urmeazã vom
2470 Icoana,III | mod echilibrat o viziune unitarã despre imagine este Sfântul
2471 Icoana,IV | contribuie la implinirea unitãtii dintre cosmos, om si Dumnezeu.
2472 IntroGen | iconografice în favoarea unora mai noi inspirate însã din
2473 Simbolul,I | unui crestin e crediulu in unulu Domnedieu in trei persone“[
2474 Icoana,III | dumnezeiesti, firea omeneascã este “urâtã”. Acesta ar fi deci caracterul
2475 Simbolul,III| alipeascã asemenea chipuri urâte cetelor de chip dumnezeiesc
2476 Icoana,III | dezbaterii este cel referitor la “urâtenia” Fiului. Într-adevãr, în
2477 Simbolul,II | pânã la cer. Pe scarã se urcau si se coborau multime de
2478 IntroGen | ochiul nu le-a vãzut si urechea nu le-a auzit si la inima
2479 Icoana,I | istoria Bisericii crestine. Urmãrile perioadei iconoclaste au
2480 Icoana,V | istorie a Bisericii s.a.. ~ Urmãrindu-se un scop atât de precis,
2481 Simbolul,I | cele douã familii. Dacã urmasii se întâlneau cele douã jumãtãti
2482 Simbolul,I | jumãtate pe care o transmit urmasilor lor; aceste douã pãrti apropriate
2483 Icoana,Intro| cum aratã Cardinalul Hans Urs von Balthasar acea minte
2484 Conclu | lui Dumnezeu sã ne fie mai usoarã. Sã nu uitãm de asemenea,
2485 Icoana,Intro| iconoclasti. ~ Poate cã a fost mai usor sã clarificãm într-o mãsurã
2486 Conclu | este testul - atunci cu usurintã peste imaginea caldã a “
2487 Simbolul,II | rolul ei s-a restrâns fiind utilizatã mai ales în magie, medicinã
2488 IntroGen | neoprotestante; în Rãsãrit prin a(uto)cefalizarea Bisericii Ortodoxe,
2489 Icoana,V | pornind de la cele ce se vãd în bisericã sã-si înalte
2490 Icoana,II | care a vãzut pe Fiul sã vadã într-adevãr pe Tatãl (Ioan
2491 Icoana,I | Canonul în discutie îsi vãdeste importanta în faptul cã,
2492 Icoana,I | plinirea aceasta sã fie tuturor vãditã prin picturi, astfel încât
2493 Biblio | stadiului de catehumen, rãmân valabile pe mai departe celor ce
2494 Simbolul,II | preistorie pentru multiplele ei valente religioase. Cu timpul rolul
2495 Simbolul,II | de dragoni sau de serpi. Valorile spirituale în calea cãrora
2496 Simbolul,II | rãmâne aceeasi si anume de a valoriza un obiect sau un act, de
2497 Simbolul,II | semnificantul respectiv primeste o valorizare nouã, superioarã, prin participarea
2498 Conclu | general (cãci într-acolo bate valorizarea imaginii sacre) ca purtatoare
2499 IntroGen | foarte bine exploatat si valorizat în vremurile noastre atât
2500 Icoana,III | Faptul cã Fiul s-a întrupat valorizeazã pozitiv calitatea deosebitã
2501 Conclu | nu sunt” decât abur si “vânare de vânt”. ~ Concluzia ce
2502 Conclu | decât abur si “vânare de vânt”. ~ Concluzia ce se impune
2503 Simbolul,II | este înlocuitã cu diverse variante populare. Astfel simbolismul
2504 Icoana,V | s-a format cu încetul si a variat dupã epoci si regiuni potrivit
2505 Icoana,V | religioase, deci în functie de varietatea tipurilor arhitecturale,
2506 Simbolul,II | sarpe”. Pe o arie foarte vastã, din China pânã în Anglia,
2507 Icoana,V | credincios prin intermediul vãzului într-o atmosferã potrivitã
2508 IntroGen | artelor ci si doctrinar. Veacurile ce au urmat continuã în
2509 Icoana,IV | Hristos pânã la sfârsitul veacurilor, ci si fata Lui umanã si
2510 Simbolul,II | act magic). De exemplu o veche retetã popularã româneascã
2511 IntroGen | artistii epocii renuntã la vechile canoane iconografice în
2512 Icoana,I | încât în locul mielului din vechime sã fie reprezentat - dupã
2513 Icoana,V | Partea de jos, din imediata vecinãtate a credinciosilor este ocupatã
2514 Icoana,IV | Conceptia studitului care vede în icoanã si prototip cele
2515 Icoana,IV | implacabile. Prin simbol vedeau toatã lumea într-o dependentã
|