1-500 | 501-665
bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | Introducere ~ ~Încã de la aparitia primelor texte
2 Intro | evaluãrii acestora în functie de rolul lor în raport cu kerygma
3 Intro | pentru ca sã-l încredinteze de temeinicia învãtãturii pe
4 Intro | sã disocieze textul sãu de multitudinea de scrieri
5 Intro | textul sãu de multitudinea de scrieri apãrute în epocã
6 Intro | dintre acestea i-au fost de folos în alcãtuirea cãrtii
7 Intro | Luca oferã o bazã suficient de solidã pentru a crede cã
8 Intro | considerã mesianicã si esential de rãspândit, spre slava lui
9 Intro | multor tentative precedente de relatare în scris a faptelor “
10 Intro | la învãtãturile Sale. Pe de altã parte, atitudinea Sf.
11 Intro | atitudinea Sf. Luca fatã de istoriile în discutie pare
12 Intro | Luca foloseste destul de rar în scrierile sale verbul “
13 Intro | noi. Verbul mai apare doar de douã ori si anume în Faptele
14 Intro | zadarnice ale iudeilor elenisti de a-i ucide pe Pavel si Barnaba,
15 Intro | unor exorcisti itineranti de a scoate demoni, abuzând
16 Intro | a scoate demoni, abuzând de puterea numelui lui Iisus
17 Intro (2) | pros tous Ellenistas, oi de epeheiroun anelein auton. ~
18 Intro | zadarnice ale “multora” (s.n.) de a istorisi “faptele deplin
19 Intro | existenta a douã categorii de texte. Si într-adevãr, din
20 Intro | Scripturi. Celelalte, lipsite de suportul consacrator al
21 Intro | fie nu s-au mai bucurat de vreo autoritate sau influentã
22 Intro | Aceasta deoarece procesul de disociere început de cãtre
23 Intro | procesul de disociere început de cãtre Sf. Ev. Luca a fost
24 Intro | deceniile si secolele urmãtoare, de cãtre reprezentantii Bisericii,
25 Intro | douã categorii importante de texte: cea dintâi caracterizeazã
26 Intro | caracterizeazã corpusul de cãrti recomandate credinciosilor
27 Intro | mult decât atât, vrednice de a fi numite “Sfinte” sau “
28 Intro (3) | Apostolilor 19:13: epeheiresan de tines kai ton perierhomenon
29 Intro | Bisericii, pe când cele de rangul doi sunt acceptabile
30 Intro | totul, ca unele “rãspândite de cineva sub înfãtisarea sfinteniei,
31 Intro | statutul fiecãrui corpus de texte este dat de referirea
32 Intro | corpus de texte este dat de referirea acestora la doctrinã,
33 Intro | ilustreazã, iar cele mai de pe urmã o altereazã sau
34 Intro | categorie sunt receptate încã de la început, cu usurintã,
35 Intro | Canon si se bucurã astfel de statutul literei sacre.
36 Intro | oarecum paradoxal: dacã pe de o parte este asimilatã literaturii
37 Intro | asimilatã literaturii sacre, pe de alta se vede absorbitã de
38 Intro | de alta se vede absorbitã de cãtre literatura secularã.
39 Intro | Paralel cu acest proces de apropriere se desfãsoarã
40 Intro | se desfãsoarã un altul, de sacralizare a literaturii
41 Intro | Evident, folosim aici termenul de “sacralitate” în sens larg,
42 Intro | ca atare, într-o situatie de apostazie, ci mai degrabã
43 Intro | consacrat, dar deja impregnatã de valorile acestuia. Într-o
44 Intro | Iar la finele celui de al doilea rãzboi mondial
45 Intro (6) | politicã, trad. si note de Lavinia Stan si Lucian Turcescu,
46 Intro (6) | Lucian Turcescu, postfatã de Gh. Vlãdutescu, Ed. Universal
47 Intro | modernismul nu presupune de fapt secularizarea religiei,
48 Intro | concluzie analizînd un numãr de 150 de idiomuri si descoperind
49 Intro | analizînd un numãr de 150 de idiomuri si descoperind
50 Intro | atitudinilor noastre legate de viatã. Cu alte cuvinte,
51 Intro | cuvinte, limbajul nostru de zi cu zi denotã cã noi nu-l
52 Intro | fãrã a stabili vreo relatie de sinonimie oarecare între
53 Intro | aceastã cheie a unor autori de secol XX precum D.H. Lawrence,
54 Intro (7) | Crestinism si democratie, trad. de Liviu Petrina, Ed. Crater,
55 Intro (7) | l’originalité radicale de l’Occident moderne tient
56 Intro (7) | réincorporation au coeur du lien et de l’activité des hommes de
57 Intro (7) | de l’activité des hommes de l’élément sacral qui les
58 Intro (7) | modelés du dehors. Si fin de la religion il y a, ce n’
59 Intro (7) | est pas au dépérissement de la croyance qu’elle se juge,
60 Intro (7) | c’est à la recomposition de l’univers humain-social
61 Intro (7) | non seulement en dehors de la religion, mais à partir
62 Intro (7) | mais à partir et au rebours de sa logique religieuse d’
63 Intro (7) | Une histoire politique de la religion, Gallimard 1985,
64 Intro | poate cã tocmai aici ar fi de aflat una dintre cele mai
65 Intro | mãstile sacrului.~Tinând seama de acest consideratiuni sustinem
66 Intro | celelalte texte se bucurã de un rol cel mult ilustrativ-didactic
67 Intro | secularã, puternic influentatã de modelul biblic, prezintã
68 Intro | prezintã semne evidente de (auto)sacralizare. Din “
69 Intro (9) | Marino, Hermeneutica ideii de literaturã, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
70 Intro | dupã cuvintele scrise de cãtre Wordsworth doar câteva
71 Intro | construirea unei noi modalitãti de a percepe atât Biblia, cât
72 Intro | Suntem pe deplin constienti de dificultãtile si chiar riscurile
73 Intro | nu s-a scris decât extrem de putin, aproape deloc, despre
74 Intro | aceastã chestiune a publicat de curând profesorul american
75 Intro | curând profesorul american de origine românã Toma Pavel (12).
76 Intro | fost preocupati în special de latura lingvisticã a problemei.
77 Intro | numele unor cercetãtori de marcã precum Eugen Munteanu,
78 Intro | surprinde dinamica procesului de sacralizare/secularizare
79 Intro | trebuie sã subliniem încã de la bun început, dacã mai
80 Intro | absolut nici o pretentie de exhaustivitate. O abordare
81 Intro | literatura românã din cea de a doua jumãtate a secolului
82 Intro | însã ca încercarea nostrã de acum sã atragã atentia asupra
83 Intro | atentia asupra rolului jucat de cãtre textele fondatoare
84 Intro | noastre sã dea seama si de importanta pentru demersul
85 Intro | anume acela reprezentat de contributia ideilor teologice
86 Intro (12) | imaginatia clasicã, traducere de Mihaela Mancas, Editura
87 PerTeo | aceastã carte tine strict de sfera religiosului, în ultimele
88 PerTeo | aparitia unor lucrãri scrise de cãtre T.R. Henn, Northrop
89 PerTeo | abordarea Bibliei din punct de vedere literar întâmpinã,
90 PerTeo | dintru început, dificultãti de substantã. Mai întâi cã
91 PerTeo | substantã. Mai întâi cã avem de a face nu atât cu o carte,
92 PerTeo | aceasta este o altã ipotezã de demonstrat -, pentru cã
93 PerTeo | demonstrat -, pentru cã de îndatã ce intrã în câmpul
94 PerTeo | neutru (13), mãrturisiri de credintã: nu putem sustine
95 PerTeo | exegetic, fãrã a preciza de la bun început ce reprezintã
96 PerTeo | si literaturã din punct de vedere teoretic. La o consultare
97 PerTeo | superficialã a bibliografiei de specialitate se poate constata
98 PerTeo | putin douã mari curente de opinie: unul, conform cãruia
99 PerTeo (13)| existentei umane, trad. de Constantin Jinga, în rev. “
100 PerTeo, I | literaturii” stabileste, de la bun început, un raport
101 PerTeo, I | dintre acestea nu s-a bucurat de un rãspuns satisfãcãtor,
102 PerTeo, I | vãdindu-se tributarã curentului de opinie ce echivaleazã ideea
103 PerTeo, I | opinie ce echivaleazã ideea de literaturã cu ideea de belles
104 PerTeo, I | ideea de literaturã cu ideea de belles lettres, ea pune
105 PerTeo, I | ridicând astfel o serie de întrebãri pe cât de interesante,
106 PerTeo, I | serie de întrebãri pe cât de interesante, pe atât de
107 PerTeo, I | de interesante, pe atât de dificile.~ ~
108 PerTeo, I,1 | a ne repeta, cã nu avem de a face cu o carte ca oricare
109 PerTeo, I,1 | realitate, cu o colectie de cãrti de dimensiunile unei
110 PerTeo, I,1 | cu o colectie de cãrti de dimensiunile unei adevãrate
111 PerTeo, I,1 | biblioteci. Cãrti scrise de autori diferiti, în epoci
112 PerTeo, I,1 | istorice sau fictiuni pline de tâlc. Sunt autori moralisti,
113 PerTeo, I,1 | oficiu. În realitate, avem de a face cu o întreagã literaturã
114 PerTeo, I,1 | îmbogãteste cu un nou corpus de texte fondatoare: cele crestine.
115 PerTeo, I,1 | rãspuns nu foarte departe de realitate, dar nici prea
116 PerTeo, I,2 | exclusiv estetice, este de la sine înteles cã nici
117 PerTeo, I,2 | criterii tinând, evident, de frumosul artistic. Însã
118 PerTeo, I,2 | asemenea Bibliei? ~Într-un eseu de pionierat, The Art of Biblical
119 PerTeo, I,2 | narativã a unui text atât de vechi precum Biblia, ar
120 PerTeo, I,2 | prezente aici. În cazul de fatã, ar fi vorba despre
121 PerTeo, I,2 | analogiei, iar în al doilea rând de functia bogat expresivã
122 PerTeo, I,2 | sintaxei (14). Solutia propusã de Alter, s-a vãzut ceva mai
123 PerTeo, I,2 | presupunem valoarea esteticã de la sine înteleasã. Fapt
124 PerTeo, I,2 | Fapt aproape imposibil de realizat, în cazul Bibliei,
125 PerTeo, I,2 | sã fie analizat din punct de vedere stilistic, iar o
126 PerTeo, I,2 | trãdeze sensul. Oricât ar suna de radical, o astfel de pozitie
127 PerTeo, I,2 | suna de radical, o astfel de pozitie nu poate fi trecutã
128 PerTeo, I,2 | si poate nu sunt departe de adevãr, cã nu ar fi exclus
129 PerTeo, I,2 | fie, pur si simplu, vicii de traducere. Într-un studiu
130 PerTeo, I,2 | creazã deliberat figuri de stil, ci preiau formule
131 PerTeo, I,2 | totusi, într-un limbaj destul de accesibil. Mãiestria acestor
132 PerTeo, I,2 | tocmai în priceperea lor de a valorifica limbajul cotidian,
133 PerTeo, I,2 | valorifica limbajul cotidian, de a-i conferi sens teologic (15).
134 PerTeo, I,2 | esteticul. Însã dincolo de aceasta, autori cultivati
135 PerTeo, I,2 | precum Isaia sau Daniel, de pildã, ca sã nu-i mai mentionãm
136 PerTeo, I,2 | exprimã într-un stil deosebit de elegant. Pe de altã parte,
137 PerTeo, I,2 | deosebit de elegant. Pe de altã parte, textele poetice
138 PerTeo, I,2 | poetice din Scripturi nu sunt de trecut chiat atât de usor
139 PerTeo, I,2 | sunt de trecut chiat atât de usor cu vederea, într-o
140 PerTeo, I,2 | lucrãrii lui Robert Lowth, De Sacra poesis Hebraeorum (
141 PerTeo, I,2 | paralelismului, ca principiu de bazã al prozodiei ebraice,
142 PerTeo, I,2 | criterii foarte diferite de cele specifice poeticii
143 PerTeo, I,2 | antipodul celei propuse de Louis Panier, este cea a
144 PerTeo, I,2 | oxonian G.B. Caird. Chiar de la aparitia primelor studii
145 PerTeo, I,2 | faptul cã utilizeazã o figurã de stil (asa ca în Galateni
146 PerTeo, I,2 | asa ca în Galateni 4:24, de exemplu); existã pasaje
147 PerTeo, I,2 | putem fi siguri cã nu sunt de luat ad litteram (cum ar
148 PerTeo, I,2 | tot asa, juxtapunerile de imagini (vezi Isaia 33:11),
149 PerTeo, I,2 | exemplificã primul indiciu de intentionalitate stilisticã.
150 PerTeo, I,2 | douã Legãminte încheiate de cãtre Dumnezeu cu poporul
151 PerTeo, I,2 | am putea cita si versetul de la I Corinteni 10:11, unde
152 PerTeo, I,2 | interpretativã similarã, de aceastã datã cu privire
153 PerTeo, I,2 | noastrã". Pe baza unor astfel de exemple nu am putea spune
154 PerTeo, I,2 | capabil sã recunoascã figurile de stil dintr-un text si sã
155 PerTeo, I,2 | dintr-un text si sã facã uz de ele. Dar aceasta ar fi mult
156 PerTeo, I,2 | Pavel tine în mare mãsurã de putinta lui de a privi istoria
157 PerTeo, I,2 | mare mãsurã de putinta lui de a privi istoria ca pe un
158 PerTeo, I,2 | discurs al divinitãtii si de a traduce acest discurs
159 PerTeo, I,2 | printre descrieri pline de gingãsie ale mirelui si
160 PerTeo, I,2 | este comparat cu o turmã de capre, iar dintii cu o turmã
161 PerTeo, I,2 | capre, iar dintii cu o turmã de oi tunse, iesind din scãldãtoare (18).
162 PerTeo, I,2 | prea intensã unui cititor de sfârsit de secol XX încã
163 PerTeo, I,2 | unui cititor de sfârsit de secol XX încã sensibil,
164 PerTeo, I,2 | poate, la Sonetul XV (Atât de nobilã si castã …) din Vita
165 PerTeo, I,2 | la poema eminescianã Atât de fragedã … - ca sã nu mergem
166 PerTeo, I,2 | decât sã revenim în punctul de unde am plecat.~Putem vorbi
167 PerTeo, I,2 | Biblie ca literaturã în sens de belles lettres, în loc sã
168 PerTeo, I,2 | literaritatea Bibliei este de cãutat într-o altã directie,
169 PerTeo, I,2 | cãutat într-o altã directie, de care ne vom ocupa în cele
170 PerTeo, I | doi termeni într-un plan de egalitate si dã seama, dupã
171 PerTeo, I | vedea în cele ce urmeazã, de o întelegere a conceptului
172 PerTeo, I | literaturii, în acelasi timp. Pe de altã parte, Biblia poate
173 PerTeo, I | unde sã nu aparã creatii de inspiratie biblicã, ori
174 PerTeo, I | evident la Biblie. Din punct de vedere literar Scripturile
175 PerTeo, I | ar spune un Harold Bloom de exemplu, cartea inevitabilã (19).
176 PerTeo, I | asemenea Bibliei, se bucurã de o uluitoare imanentã.~
177 PerTeo (19)| unei literaturi, în functie de precursori. El depisteazã
178 PerTeo (19)| sase modalitãti progresive de raportare la maestri, în
179 PerTeo, I,3 | b.1: Biblia ca generator de literaturã~Ca text sacru,
180 PerTeo, I,3 | în timp, multiple forme de literaturã. Primii responsabili
181 PerTeo, I,3 | literaturã. Primii responsabili de acest lucru vor fi fost,
182 PerTeo, I,3 | autorii celor dintâi tentative de interpretare. Ar fi destul
183 PerTeo, I,3 | interpretare. Ar fi destul de greu sã mentionãm, aici,
184 PerTeo, I,3 | Apãrute din necesitatea de a explica unele contradictii,
185 PerTeo, I,3 | explica unele contradictii, de a oferi fundamente scripturistice
186 PerTeo, I,3 | scripturistice pentru legi noi sau de a stabili sensul unor pasaje
187 PerTeo, I,3 | sensul unor pasaje în functie de contexte culturale diferite,
188 PerTeo, I,3 | vreme ce prin midrasele de tip halakha se viza indicarea
189 PerTeo, I,3 | indicarea modalitãtilor de împlinire a Legii în situatii
190 PerTeo, I,3 | situatii particulare, midrasele de tip haggadah se prezintã
191 PerTeo, I,3 | printr-un discurs elaborat, plin de imaginatie, fãcând uz cu
192 PerTeo, I,3 | fãcând uz cu generozitate de parabole si nu de putine
193 PerTeo, I,3 | generozitate de parabole si nu de putine ori chiar foarte
194 PerTeo, I,3 | unor naratiuni ce pornesc de la un fragment biblic dat
195 PerTeo, I,3 | printre alte modalitãti de a citi Scripturile, si midrasele
196 PerTeo, I,3 | Scripturile, si midrasele de tip haggadic, Michael Wadsworth
197 PerTeo, I,3 | dar si ca forme incipiente de literaturizare a Bibliei (22).
198 PerTeo (21)| Contributie la studiul conceptului de midras, prefatã de Francisca
199 PerTeo (21)| conceptului de midras, prefatã de Francisca Bãltãceanu, Editura
200 PerTeo, I,3 | precum Iosif si fratii sãi de Thomas Mann ar trebui receptate
201 PerTeo, I,3 | Fãrã îndoialã, oricât de interesante, concluziile
202 PerTeo, I,3 | interesante, concluziile formulate de cãtre Wadsworth nu se pot
203 PerTeo, I,3 | priveste, ni se pare deosebit de important cã el atrage atentia
204 PerTeo, I,3 | nuantase deja pozitia fatã de Bultmann. Recunoastea, cu
205 PerTeo, I,3 | modalitãti cu totul noi de a percepe lumea. Acest lucru
206 PerTeo, I,3 | urmã, în absenta unei cât de firave continuitãti, orice
207 PerTeo, I,3 | vreo alta anume, ci în zona de intersectie a celor douã -
208 PerTeo, I,3 | hermeneut ar fi sortite încã de la bun început esecului,
209 PerTeo, I,3 | preta ea însãsi la un astfel de joc. Cercetãtori precum
210 PerTeo, I,3 | sunt descrise în termeni de actiune, iar personajele
211 PerTeo, I,3 | relatate în Biblie sunt, de fapt, situatii limitã. Autorii
212 PerTeo, I,3 | relateazã strict evenimente de maximã importantã. Explicatia
213 PerTeo, I,3 | importantã. Explicatia oferitã de Alter si Henn ar fi cã ei
214 PerTeo, I,3 | timp considerabilã fatã de momentul producerii evenimentul
215 PerTeo, I,3 | faptul cã stilul acesta atât de concis sugereazã în realitate
216 PerTeo (27)| literatura occidentalã, traducere de I. Negoitescu, Polirom,
217 PerTeo, I,3 | stil simplu, frust, lipsit de valoare esteticã. Ni se
218 PerTeo, I,3 | Auerbach si Florovksy, cã avem de a face cu un limbaj mai
219 PerTeo, I,3 | nici una cu totul strãinã de aceasta. La rândul sãu,
220 PerTeo, I,3 | biblic oferã un ansamblu de elemente sugestive, semnificative,
221 PerTeo, I,3 | la mai multe modalitãti de lecturã, dar nu va corespunde
222 PerTeo, I,3 | pentru a ilustra o învãtãturã de credintã, pentru a decela
223 PerTeo, I,3 | textului din momentul scrierii, de cele valabile pentru contextul
224 PerTeo, I,3 | sãi sã spunã dar, mai mult de atât, fiind vorba despre
225 PerTeo, I,3 | continuare, chiar independent de intentiile autorilor conjuncturali (30).
226 PerTeo (29)| p. 3. În Le Degré Zéro de l’Écriture, (Seuil, 1953),
227 PerTeo (29)| Sã devinã, adicã, loc de convergentã si sã-si poatã
228 PerTeo (29)| într-o deplinã libertate de întelesuri.~
229 PerTeo, I,3 | ar zice Bultmann si Frye, de paradigma mitologicã a secolului,
230 PerTeo, I,3 | traduceri similare se ocupã de multe ori si arta. Deloc
231 PerTeo (30)| interpretãrii, traducere de Stefania Mincu si Daniela
232 PerTeo, I,3 | Michelangelo.” (32)~În chip de concluzie la cele arãtate
233 PerTeo, I,3 | spune cã Biblia este deja, de secole, un adevãrat rezervor
234 PerTeo, I,3 | secole, un adevãrat rezervor de inspiratie pentru artã în
235 PerTeo, I,3 | special. Datoritã formelor de expresie si a modalitãtilor
236 PerTeo, I,3 | expresie si a modalitãtilor de organizare textualã privilegiate
237 PerTeo, I,3 | organizare textualã privilegiate de cãtre autorii textelor cuprinse
238 PerTeo, I,3 | sã fie un izvor nesecat de inspiratie pentru creatorii
239 PerTeo, I,3 | inspiratie pentru creatorii de artã din toate timpurile.
240 PerTeo, I,3 | Existã un numãr impresionant de naratiuni, parabole, proverbe
241 PerTeo, I,3 | europeanã si au stat, nu de putine ori, la baza constituirii
242 PerTeo, I,3 | clasici ca model literar si, de aici, devine metatip al
243 PerTeo, I,3 | occidentale, în efortul acesteia de a deslusi nu doar un text
244 PerTeo, I,3 | un text sacru ci, deja, de a afla sensul unei lumi
245 PerTeo, I,3 | secolul al XVIII-lea, autorii de literaturã se simt chemati
246 PerTeo, I,4 | Biblia genereazã elemente de constiintã literarã ~ Am
247 PerTeo, I,4 | aici asupra rolului jucat de Scripturile Sfinte în dezvoltarea
248 PerTeo, I,4 | hermeneutice si a analizei de text. Cum însã atentia noastrã
249 PerTeo, I,4 | se concentreazã, în eseul de fatã, asupra raportului
250 PerTeo, I,4 | fãrã regret o discutie atât de interesantã (34). Fiind
251 PerTeo, I,4 | interesantã (34). Fiind vreme de veacuri în atentia unei
252 PerTeo, I,4 | unei pleiade impresionante de exegeti, Scripturile au
253 PerTeo, I,4 | rafinarea procedeelor analizei de text, ci si la conturarea
254 PerTeo, I,4 | constiinte hermeneutice. De fapt, dacã admitem ideea
255 PerTeo, I,4 | mãsurã, si ca o strãdanie de a deschide un filon de cercetare
256 PerTeo, I,4 | strãdanie de a deschide un filon de cercetare cât se poate de
257 PerTeo, I,4 | de cercetare cât se poate de bogat, în orizontul atât
258 PerTeo, I,4 | bogat, în orizontul atât de generos al hermeneuticii
259 PerTeo, I,4 | Biblia a avut un cuvânt de spus în cristalizarea a
260 PerTeo, I,4 | nu doar ca o simplã sursã de inspiratie, ce-i drept inepuizabilã,
261 PerTeo, I,4 | inclusiv aparitia ideii de carte, în literatura europenã,
262 PerTeo (34)| Practici ale interpretãrii de text, Polirom, 1999. Vezi
263 PerTeo, I,4 | Menirea Bibliei este aceea de a revela voia lui Dumnezeu
264 PerTeo, I,4 | revela voia lui Dumnezeu si de a ne cãlãuzi în aventura
265 PerTeo, I,4 | Prin transfer, autorii de literaturã se vor simti
266 PerTeo, I,4 | sã prilejuiascã momente de gratie. Dupã cum vom avea
267 PerTeo, I,4 | chiar identice, cu starea de rugãciune (36). Sunt poeti
268 PerTeo, I,4 | religiozitatea creatiei lor. De exemplu, P.J. Kavanagh declara
269 PerTeo, I,4 | un poet cu totul lipsit de dimensiunea religioasã. “
270 PerTeo, I,4 | reprezintã o încercare de a asculta muzica din cuvintele
271 PerTeo, I,4 | considerare cel putin ca punct de reper în procesul de concepere
272 PerTeo, I,4 | punct de reper în procesul de concepere a statutului textului
273 PerTeo, I,4 | jucat un rol si în procesul de cristalizare a unor elemente
274 PerTeo, I,4 | mai precis, a constiintei de sine a literaturii moderne.
275 PerTeo, I,4 | sã ne oprim sunt: ideea de autor, spiritul critic si
276 PerTeo, I,4 | spiritul critic si ideea de canon literar.~ ~Autorul ~
277 PerTeo, I,4 | se vãdeste a fi deosebit de complexã, în teren biblic.
278 PerTeo, I,4 | Marca titlului este datã de numele autorului. Totusi,
279 PerTeo, I,4 | gãseascã un loc cât mai ferit de privirile curioase. Totusi,
280 PerTeo, I,4 | neglijabil. În fond, avem de a face cu un proces teandric
281 PerTeo, I,4 | antice si poate cã tocmai de aceea a generat nenumãrate
282 PerTeo, I,4 | crestinã, confruntatã cu starea de confuzie stârnitã de aparitia
283 PerTeo, I,4 | starea de confuzie stârnitã de aparitia si punerea în circulatie
284 PerTeo, I,4 | ulterior "apocrife", scrise de autori incerti sau de personaje
285 PerTeo, I,4 | scrise de autori incerti sau de personaje care îsi puneau
286 PerTeo, I,4 | si-au pus vreodatã problema de a colecta informatii si
287 PerTeo, I,4 | considerabil la cristalizarea ideii de autor literar.~Deloc întâmplãtor,
288 PerTeo, I,4 | Deloc întâmplãtor, ideea de autor literar începe sã
289 PerTeo, I,4 | începe sã se deosebeascã de cea de simplu scriitor abia
290 PerTeo, I,4 | sã se deosebeascã de cea de simplu scriitor abia la
291 PerTeo, I,4 | mai putea fi oricine. Avem de a face, în ultimã instantã,
292 PerTeo, I,4 | instantã, cu un transfer de calitãti. Autorul prin excelentã
293 PerTeo, I,4 | devenind, astfel, puncte de reper pentru configurarea
294 PerTeo, I,4 | pentru configurarea ideii de autor în general. Începând
295 PerTeo, I,4 | din Evul Mediu, autorul de literaturã se aflã deja
296 PerTeo, I,4 | neapãrat tinându-se seama si de propria-i persoanã. Dante
297 PerTeo, I,4 | îndeplineste, aici, rolul de placã turnantã. El crede
298 PerTeo, I,4 | filosoficã a poeziei, nu se teme de operele poetilor clasici (
299 PerTeo, I,4 | despre chemarea poetului de a continua Scripturile Sacre (38).
300 PerTeo, I,4 | mai grãitor în acest sens. De aici si pânã la dorinta
301 PerTeo, I,4 | pânã la dorinta modernilor de a scrie o carte ultimã,
302 PerTeo, I,4 | carte ultimã, totalã, un fel de nouã Biblie atotcuprinzãtoare,
303 PerTeo, I,4 | într-un spatiu aflat dincolo de bine si de rãu fiind, ca
304 PerTeo, I,4 | aflat dincolo de bine si de rãu fiind, ca atare, absolvit
305 PerTeo, I,4 | fiind, ca atare, absolvit de responsabilitãtile moralei
306 PerTeo, I,4 | functii metatextuale. Avem de a face, fãrã doar si poate,
307 PerTeo, I,4 | si poate, cu un nou tip de culturã: în zona oralitãtii
308 PerTeo, I,4 | textului, asa ca în cazul de fatã. Dar, în noua culturã,
309 PerTeo, I,4 | XVIII-lea, se bucurã inclusiv de drepturi juridice de proprietate
310 PerTeo, I,4 | inclusiv de drepturi juridice de proprietate asupra creatiilor
311 PerTeo (38)| estetica medievalã, traducere de Cezar Radu, Editura Meridiane,
312 PerTeo, I,4 | putem semnala o tendintã de reconfigurare a ideii de
313 PerTeo, I,4 | de reconfigurare a ideii de autor, de retur la statutul
314 PerTeo, I,4 | reconfigurare a ideii de autor, de retur la statutul specific
315 PerTeo, I,4 | în cadrele unei culturi de masã, nu se mai vorbeste
316 PerTeo, I,4 | fericit, ca pe un combinator de elemente gata fãcute, selectate
317 PerTeo, I,4 | selectate dintr-un bagaj de achizitii culturale detectabile.
318 PerTeo, I,4 | este cel mult un producãtor de retele de semnificatii în
319 PerTeo, I,4 | un producãtor de retele de semnificatii în care, însã,
320 PerTeo, I,4 | se disemineazã, excedatã de spectacolul polisemic oferit
321 PerTeo, I,4 | spectacolul polisemic oferit de proliferarea interpretãrilor
322 PerTeo, I,4 | interpretãrilor ce-i scapã cu totul de sub control. Dacã în cultura
323 PerTeo (39)| referitor la drepturile de autor. Prin acesta, Camera
324 PerTeo (39)| dreptul exclusiv al autorului de a-si imprima lucrãrile vreme
325 PerTeo (39)| imprima lucrãrile vreme de 21 de ani. În 1741 o lege
326 PerTeo (39)| imprima lucrãrile vreme de 21 de ani. În 1741 o lege similarã
327 PerTeo, I,4 | multi dintre noi considerãm de la sine înteles cã a apãrut
328 PerTeo, I,4 | lansa, printr-o carte extrem de provocatoare, ideea deosebit
329 PerTeo, I,4 | provocatoare, ideea deosebit de interesantã cã spiritul
330 PerTeo, I,4 | Schneidau porneste de la premisa cã lumea anticã,
331 PerTeo, I,4 | depindea în mare mãsurã de cultivarea fidelitãtii fatã
332 PerTeo, I,4 | cultivarea fidelitãtii fatã de strãmosi, fatã de trecut
333 PerTeo, I,4 | fidelitãtii fatã de strãmosi, fatã de trecut în general. Într-un
334 PerTeo, I,4 | institutiilor si a modurilor de viatã trecute si prezente.
335 PerTeo, I,4 | sã ne facã mai constienti de conditionarea noastrã mitologicã.” (42)
336 PerTeo, I,4 | practicilor idolatre, ci si fatã de orice tendintã de a plãsmui
337 PerTeo, I,4 | si fatã de orice tendintã de a plãsmui mituri în jurul
338 PerTeo, I,4 | aceastã atitudine criticã. De aici ar proveni, spune el,
339 PerTeo, I,4 | culturii iudeo-crestine de gãsi complet satisfãcãtor
340 PerTeo, I,4 | necesitatea ei perpetuã de schimbare. Mai mult, Schneidau
341 PerTeo, I,4 | se aflã mereu în cãutarea de noi forme de expresie, reprezintã
342 PerTeo, I,4 | în cãutarea de noi forme de expresie, reprezintã cel
343 PerTeo, I,4 | reprezintã cel mai nimerit starea de perpetuã miscare, de cãutare,
344 PerTeo, I,4 | starea de perpetuã miscare, de cãutare, a lumii în care
345 PerTeo, I,4 | Tezele sustinute de Schneidau pot fi privite
346 PerTeo, I,4 | într-un sistem unic si atât de coerent, asemenea celui
347 PerTeo, I,4 | usor cu vederea curentele de sorginte mesianicã prezente
348 PerTeo, I,4 | acestea apar alãturi cu modele de sorginte clasicã. Însã rãmâne
349 PerTeo, I,4 | Apostoli ai neamului”. De asemenea, la o privire mai
350 PerTeo, I,4 | fi construitã pe o eticã de sorginte mai degrabã veterotestamentarã.
351 PerTeo, I,4 | mai recent, un Che Guevara de exemplu este reprezentat
352 PerTeo, I,4 | unei ideologii politice de stânga (44). Altii, cum
353 PerTeo, I,4 | general acceptate ale clasei de mijloc iudaice (45). "Jésus
354 PerTeo, I,4 | dintr-un cu totul al punct de vedere. Atunci când defineste
355 PerTeo, I,4 | percepe traditia în sensul de mediu conveior al revelatiei
356 PerTeo, I,4 | sã ne demonteze tendinta de a plãsmui mituri în jurul
357 PerTeo, I,4 | autorilor biblici este departe de acceptiunile adânc înrãdãcinate
358 PerTeo, I,4 | o capacitate formidabilã de a deosebi duhurile, si nu
359 PerTeo, I,4 | tratate cu babilonienii, de exemplu, nu din calcul politic,
360 PerTeo, I,4 | încheierea vreunui pact de orice fel cu egiptenii (
361 PerTeo, I,4 | iar încheierea unui tratat de aliantã cu aceastã tarã
362 PerTeo, I,4 | modele si chiar imitati de cãtre fãuritorii modernismului,
363 PerTeo, I,4 | responsabil, cu sigurantã, de modificarea sensului si
364 PerTeo, I,4 | criticismului profetic. Tendintele de emancipare fatã de religie,
365 PerTeo, I,4 | Tendintele de emancipare fatã de religie, manifeste mai ales
366 PerTeo, I,4 | numai formal modului biblic de a analiza institutiile veacului.~
367 PerTeo, I,4 | si politic nu este unul de apartenentã ci, ca sã spunem
368 PerTeo, I,4 | bazat pe generozitate. Sau, de ce nu, pe o generozitate
369 PerTeo, I,4 | ca exemple în dezbaterile de idei care, la un moment
370 PerTeo, I,4 | credinte si idealuri politice, de astã datã.~Ideologiile produc,
371 PerTeo, I,4 | produc, fãrã exceptie, texte de referintã. Adoptate ca atare,
372 PerTeo, I,4 | atare, acestea se bucurã de o aurã magisterialã acceptatã
373 PerTeo, I,4 | spatiul public este cucerit de aceste ideologii si de textele
374 PerTeo, I,4 | cucerit de aceste ideologii si de textele lor “sacre” sau,
375 PerTeo, I,4 | sacre” sau, cu alte cuvinte, de elemente profane care încearcã
376 PerTeo, I,4 | fie privitã ca o chestiune de alegere personalã, iar Biblia
377 PerTeo, I,4 | dintre multiplele zone ce tin de sfera privatã (47). Ea rãmâne
378 PerTeo, I,4 | pentru un grup restrâns de fideli. Altcum, este istorie.
379 PerTeo, I,4 | pentru dezvoltarea ideii de autor, pentru rafinarea
380 PerTeo, I,4 | pentru rafinarea metodelor de exegezã si pentru subtierea
381 PerTeo, I,4 | inventia lui Harold Bloom. De asemenea, majoritatea iubitorilor
382 PerTeo, I,4 | majoritatea iubitorilor de litere sunt preveniti de
383 PerTeo, I,4 | de litere sunt preveniti de faptul cã, initial, cuvântul
384 PerTeo, I,4 | a început sã fie legat de colectia cãrtilor pe care
385 PerTeo, I,4 | cuprinzând revelatia divinã. De aici, notiunea de canon
386 PerTeo, I,4 | divinã. De aici, notiunea de canon a ajuns sã însemne
387 PerTeo, I,4 | ajuns sã însemne o listã de cãrti, un catalog cuprinzând
388 PerTeo, I,4 | cel mai adecvat ansamblul de judecãti specifice unei
389 PerTeo, I,4 | intereseazã pe noi, în momentul de fatã, este sã schitãm traseul
390 PerTeo, I,4 | traseul prin care notiunea de canon a ajuns sã fie transferatã
391 PerTeo, I,4 | adus în discutie notiunea de canon pentru a discuta,
392 PerTeo, I,4 | pentru a discuta, pornind de aici, distinctia dintre
393 PerTeo, I,4 | existenta unei a treia categorii de texte, foarte dificil de
394 PerTeo, I,4 | de texte, foarte dificil de încadrat fãrã rest în vreuna
395 PerTeo, I,4 | cãrti considerate bune de citit, normative din punct
396 PerTeo, I,4 | citit, normative din punct de vedere moral, dar nu întru
397 PerTeo, I,4 | noastrã este cã aici sunt de cãutat începuturile transferului
398 PerTeo, I,4 | selectate dintr-un corpus destul de vast si vor fi adãugate
399 PerTeo, I,4 | la canonul biblic destul de târziu. Discutiile în jurul
400 PerTeo, I,4 | primul rând, se schimba modul de receptare a scrierilor sacre:
401 PerTeo, I,4 | Biblia ebraicã, era pe cale de a deveni "Vechiul Testament",
402 PerTeo, I,4 | din Psalmi sau din Isaia, de exemplu, erau citite într-un
403 PerTeo, I,4 | erau citite într-un fel de cãtre evreii din Palestina,
404 PerTeo, I,4 | din Palestina, în alt fel de cãtre crestinii proveniti
405 PerTeo, I,4 | elenisti si cu totul diferit de cãtre crestinii dintr-o
406 PerTeo, I,4 | oarecare a Imperiului Roman. De asemenea, în alt mod vor
407 PerTeo, I,4 | crestinii din secolul VII, de pildã. Fenomenul este usor
408 PerTeo, I,4 | pildã. Fenomenul este usor de înteles printr-o analogie
409 PerTeo, I,4 | constate cã generatia actualã de studenti citeste deja altfel
410 PerTeo, I,4 | romanul românesc scris înainte de 1989. Atunci când citesc
411 PerTeo, I,4 | întelesuri decât cele intuite de cãtre un cititor deja matur,
412 PerTeo, I,4 | acesti studenti au nevoie de un plus de informatie pentru
413 PerTeo, I,4 | studenti au nevoie de un plus de informatie pentru a percepe
414 PerTeo, I,4 | de-a lungul acestor secole de discutii, cãrturarii avuseserã
415 PerTeo, I,4 | chestionabil si cã lista de cãrti canonice se poate
416 PerTeo, I,4 | acum apar primele tendinte de a insera între cãrtile Vechiului
417 PerTeo, I,4 | Testament, un alt corpus de texte, cuprinzând scrieri
418 PerTeo, I,4 | Remarcabilã în acest sens este, de exemplu, pledoaria lui Rabano
419 PerTeo, I,4 | pot fi citite fãrã teamã de cãtre credinciosi, dupã
420 PerTeo, I,4 | dupã o conceptie consacratã de cãtre Grigorie cel Mare: "
421 PerTeo, I,4 | Ecclesiae editis". Constient de faptul cã autoritatea cãrtilor
422 PerTeo, I,4 | cele verificabile din punct de vedere istoric, si subliniind
423 PerTeo, I,4 | deuterocanonice. Modificãrile operate de cãtre Pãrintii Bisericii
424 PerTeo, I,4 | iudaic, precum si victorii de genul celei repurtate de
425 PerTeo, I,4 | de genul celei repurtate de cãtre Rabano Mauro vor accentua
426 PerTeo, I,4 | acestui fapt este si aceea cã, de acum, canonul devine parte
427 PerTeo, I,4 | piesele conforme cu un set de norme acceptat, de cele
428 PerTeo, I,4 | un set de norme acceptat, de cele neconforme acestuia,
429 PerTeo, I,4 | Interesant cã amplul proces de secularizare din veacurile
430 PerTeo, I,4 | adus absolut nici un fel de atingere acestor functii
431 PerTeo, I,4 | accentuat caracterul canonului de instrument al puterii, proces
432 PerTeo, I,4 | în canonul literar, texte de manual de cele mai multe
433 PerTeo, I,4 | literar, texte de manual de cele mai multe ori, chiar
434 PerTeo, I,4 | adevãruri" istorice. O creatie de genul poeziei Mama lui Stefan
435 PerTeo, I,4 | Mama lui Stefan cel Mare, de exemplu, este citatã adeseori
436 PerTeo, I,4 | citatã adeseori ca sursã de autoritate, în ciuda faptului
437 PerTeo, I,4 | care, însã, se trece destul de usor. Acelasi lucru se întâmplã,
438 PerTeo, I,4 | cum va fi afectatã ideea de canon în contextul dictaturilor
439 PerTeo, I,4 | Deosebirile între listele de cãrti indexate în epoca
440 PerTeo, I,4 | interzise în perioadele de instaurare a regimurilor
441 PerTeo, I,4 | regimurilor comuniste din Europa de est sunt doar cosmetice.
442 PerTeo, I,4 | cosmetice. În schimb, în cel de al doilea caz, tocmai aceste
443 PerTeo, I,4 | titlurile ortodoxe din punctul de vedere al puterii politice,
444 PerTeo, I,4 | puterii (53). Aceastã stare de fapt se regãseste, oricât
445 PerTeo, I,4 | regãseste, oricât ar pãrea de paradoxal, si în abordarea (
446 PerTeo, I,4 | rolului pe care si-l va asuma, de acum, literatura.~Aspectul
447 PerTeo, I,4 | Cunningham numea "simpatia fatã de aprocrife" (54). Cititorul (
448 PerTeo, I,4 | se simte mult mai atras de cãrtile deuterocanonice,
449 PerTeo, I,4 | Juditei si a lui Holofren, sau de evangheliile apocrife, unde
450 PerTeo, I,4 | canonice. O lecturã a "Bibliei" de acest gen, conchide Valentine
451 PerTeo, I,4 | Cunningham, ar fi fost imposibil de imaginat într-o epocã dominatã
452 PerTeo, I,4 | imaginat într-o epocã dominatã de traditie. Cititorul care
453 PerTeo, I,4 | unui modus vivendi propus de cãtre o institutie de a
454 PerTeo, I,4 | propus de cãtre o institutie de a cãrei autoritate divinã
455 PerTeo, I,4 | satisface toate orizonturile de asteptare. Aici, conferirea
456 PerTeo, I,4 | foarte bine o combinatie de pasaje din Istoria Suzanei,
457 PerTeo, I,4 | Istoria Suzanei, alãturi de fragmente din Coran, pagini
458 PerTeo, I,4 | prelungirea acestui tip de lecturã mai existã, dupã
459 PerTeo, I,4 | acest lucru este foarte greu de conceput în afara directiilor
460 PerTeo, I,4 | afara directiilor deschise de Bultmann. Unul dintre multiplele
461 PerTeo, I,4 | momentan dificile din punct de vedere exegetic (cum ar
462 PerTeo, I,4 | Bibliei canonicã din punct de vedere (post)modern (dacã
463 PerTeo, I,4 | realitate, decât o selectie de fragmente din corpusul scripturistic,
464 PerTeo, I,4 | Rezerva postmodernã fatã de metanaratiuni, optiunea
465 PerTeo, I,4 | nu erau contestate, ieri, de nimeni, interogheazã destul
466 PerTeo, I,4 | nimeni, interogheazã destul de brutal pretentiile evreilor
467 PerTeo, I,4 | supusã unei grile feministe, de pildã, Biblia ar putea fi
468 PerTeo, I,4 | din canon. Dintr-un punct de vedere feminist, Scripturile
469 PerTeo, I,4 | iudeo-crestine satisfac un sistem de credinte ce privilegiazã
470 PerTeo, I,4 | ca o carte nedreaptã fatã de femei, eminamente masculinã
471 PerTeo, I,4 | Pentru ca Biblia sã se bucure de autoritate inclusiv asupra
472 PerTeo, I,4 | feminist, desprins cu totul de ceea ce este vechi si, deci,
473 PerTeo, I,4 | este vechi si, deci, corupt de masculinitate, adicã de “
474 PerTeo, I,4 | de masculinitate, adicã de “hegemonia masculinã asupra
475 PerTeo, I,4 | ca text sacru, în functie de exigentele acestui curent
476 PerTeo, I,4 | exigentele acestui curent de idei. Biblia, aratã Elza
477 PerTeo, I,4 | manifeste în lume, în viata de zi cu zi a oamenilor. O
478 PerTeo (56)| autorité sacrée? Ambiguité de la Bible dans la vie des
479 PerTeo (56)| Concilium". Revue Internationale de Théologie, Publié avec le
480 PerTeo, I,4 | considera înzestratã cu menirea de a construi si pãstra identitatea
481 PerTeo, I,4 | continua, desigur, cu asupra de mãsurã, dar considerãm cã
482 PerTeo, I,4 | acestea trei sunt îndeajuns de ilustrative pentru a putea
483 PerTeo, I,4 | putea sesiza transferul de atributii care se produce
484 PerTeo, I,4 | sã le cultive constiinta de sine prin apel la memorie
485 PerTeo, I,4 | la memorie si la un set de de prevederi general acceptate
486 PerTeo, I,4 | memorie si la un set de de prevederi general acceptate
487 PerTeo, I,4 | acceptate si considerate de provenientã divinã, sã vindece
488 PerTeo, I,4 | în ultimã instantã, izvor de virtuti.~Vedem bine, o datã
489 PerTeo, I,4 | bine, o datã cu modificarea de paradigmã operatã în evolutia
490 PerTeo, I,4 | mult mai bine noului set de valori. Din perspectiva
491 PerTeo, I,4 | fasciste etc. Iar rolul de Biblie a veacului îi va
492 PerTeo, I,4 | literare moderne. În cele de mai sus am putut constata,
493 PerTeo, I,4 | în primul rând, cã vreme de un mileniu si mai bine,
494 PerTeo, I,4 | la un moment dat ca model de a privi, de a percepe si
495 PerTeo, I,4 | dat ca model de a privi, de a percepe si de a exprima
496 PerTeo, I,4 | a privi, de a percepe si de a exprima omul si lumea.
497 PerTeo, I,4 | constituie chiar constiinta de sine a comunitãtii receptoare
498 PerTeo, I,4 | vremii (61). Acum, în veacul de mijloc, ideea de autor se
499 PerTeo, I,4 | veacul de mijloc, ideea de autor se deosebeste de cea
500 PerTeo, I,4 | ideea de autor se deosebeste de cea de simplu scriitor,
1-500 | 501-665 |