bold = Main text
    Part,  Chapter, Paragraph                              grey = Comment text

501 PerTeo,  I,4   |            autor se deosebeste de cea de simplu scriitor, iar cãrturari
502 PerTeo,  I,4   |            lingvisticã deosebitã fatã de cea specificã antichitãtii
503 PerTeo,  I,4   |              atare tinde la un statut de sacralitate pe douã cãi:
504 PerTeo,  I,4   |    sacralitate pe douã cãi: din punct de vedere artistic, anume prin
505 PerTeo,  I,4   |            prin subscrierea la o idee de frumos în sine si prin tendinta
506 PerTeo,  I,4   |              în sine si prin tendinta de a substitui textele consacrate;
507 PerTeo,  I,4   |     edificator în slujba unor curente de opinie devenite, cu aportul
508 PerTeo     (61)|             estetica medievalã, trad. de Cezar Radu, Ed. Meridiane,
509 PerTeo,  I     |              noastrã nu are pretentii de exhaustivitate. Nu putem
510 PerTeo,  I     |           oricum, o problematicã atât de vastã precum aceea a raportului
511 PerTeo,  I     |           literaturã. Totusi, înainte de a trece la partea a doua
512 PerTeo,  I     |            noastre, anume la studiile de caz, ne vom referi pe scurt
513 PerTeo,  I     |         Bibliei din spatiul eclezial. De cealaltã parte, în Orient,
514 PerTeo,  I     |       spiritual. Aici se constatã, pe de o parte, tentative de continuare
515 PerTeo,  I     |              pe de o parte, tentative de continuare a politicii de
516 PerTeo,  I     |             de continuare a politicii de simfonie, tipicã Bizantului,
517 PerTeo,  I     |          intrã într-un adevãrat regim de supravietuire si conservã
518 PerTeo,  I     |             facã parte din personalul de cult (63).~În ultimã instantã,
519 PerTeo,  I     |               instantã, aceastã stare de fapt nu reprezintã decât
520 PerTeo,  I     |     echilibrului dintre cele douã cãi de transmitere a revelatiei
521 PerTeo     (63)|          referim, desigur, la functia de lector / citet / anagnost
522 PerTeo     (63)|        Liturgica generalã, cu notiuni de artã bisericeascã, arhitecturã
523 PerTeo     (63)|        Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe
524 PerTeo,  I     |               ce vor alcãtui corpusul de texte canonice. Dar veacul
525 PerTeo,  I     |             pentru cã acum legãturile de continuitate dintre hermeneutica
526 PerTeo,  I     |              sunt încã evidente (65). De aici provine, în Rãsãrit,
527 PerTeo     (65)|              face o paralelã deosebit de interesantã, însotitã de
528 PerTeo     (65)|              de interesantã, însotitã de analize pe text, între scrieri
529 PerTeo     (65)|       apostolic. Evanghelia lui Luca, de exemplu, este analizatã
530 PerTeo     (65)|               despre pocãintã. La fel de importantã ni se pare si
531 PerTeo,  I     |      duhovnicesc”. Aici se pãstreazã, de acum, adevãrata Clavis Scripturae
532 PerTeo,  I     |            cunosc o circulatie destul de restrânsã, dar esenta hermeneuticii
533 PerTeo,  I     |             slujbelor bisericesti si, de asemenea, în obiectele si
534 PerTeo,  I     |               obiectele si vesmintele de uz liturgic. Putem spune
535 PerTeo,  I     |              liturgic. Putem spune cã de aci înainte Biserica devine,
536 PerTeo     (67)|        Dumnezeu în Ortodoxie.  Studii de teologie, traducere si prezentare
537 PerTeo,  I     |            oaia cea pierdutã, salvatã de cãtre pãstorul cel bun.
538 PerTeo     (68)|           decenii, episcopul anglican de Monmouth descoperã în aceastã
539 PerTeo     (68)|          descoperã în aceastã actiune de redescoperire a hermeneuticii
540 PerTeo,  I     |          octoihului spune: “Pomul cel de odinioarã din Eden a adus
541 PerTeo,  I     |       alunecat, iar noi îndulcindu-ne de trupul lui Hristos dobândim
542 PerTeo     (69)|             Breck, Principii ortodoxe de interpretare a Bibliei,
543 PerTeo     (69)|      ianuarie-martie 1998, pp. 76-77. De asemenea, Arhim. Paulin
544 PerTeo,  I     |              în spatiul ortodox, avem de a face cu un demers nu doar
545 PerTeo,  I     |            spatiul cultural britanic, de exemplu, puteam vorbi despre
546 PerTeo,  I     |         despre o apropriere a Bibliei de cãtre literaturã, mai cu
547 PerTeo,  I     |                1611), facilitatã mult de faptul cã aceasta este difuzatã
548 PerTeo,  I     |          scrie si sã citeascã pornind de la Scripturã. În Rãsãrit,
549 PerTeo,  I     |            din alte cãrti pioase sau, de ce nu, chiar Ceaslovul fãcut
550 PerTeo,  I     |               Ceaslovul fãcut celebru de amintirile lui Ion Creangã.
551 PerTeo,  I     |              preia, mai întâi, textul de cult si de-abia într-o perioadã
552 PerTeo,  I     |           aglomerãrile aproape baroce de figuri si preferinta pentru
553 PerTeo,  I     |           pentru un limbaj arhaic tot de aici provin.~Efectele asupra
554 PerTeo,  I     |       literaturii culte sunt deosebit de interesante. În primul rând,
555 PerTeo,  I     |       apologeticã, însã tinând totusi de ceea ce am numi literaturã
556 PerTeo,  I     |            ceea ce am numi literaturã de masã. Cel mai adesea, productiile
557 PerTeo,  I     |          adesea, productiile literare de aceastã facturã sunt privite
558 PerTeo,  I     |               privite cu mari rezerve de cãtre autoritatea ecleziasticã.
559 PerTeo,  I     |            literaturã religioasã, sau de inspiratie religioasã, pentru
560 PerTeo,  I     |            mai degrabã, în cazul lor, de ilustrãri subiective ale
561 PerTeo,  I     |               unor eforturi personale de a-si asuma credinta. Cãrturari
562 PerTeo,  I     |               pasaje biblice si texte de cult în egalã mãsurã, pe
563 PerTeo,  I     |             politic sau mãrturisitori de crezuri politice, asa ca
564 PerTeo,  I     |           Crainic, a cãror literaturã de inspiratie evident crestinã
565 PerTeo,  I     |               care aspirã la statutul de text cultic. Autori precum
566 PerTeo,  I     |         acestui poet a fost acceptatã de cãtre Biserica Ortodoxã
567 PerTeo,  I     |           Ortodoxã Românã în corpusul de texte liturgice.~ Încheiem
568 PerTeo,  I     |             Bibliei tinde la statutul de sacralitate fie alãturându-se
569 PerTeo,  I     |              Literatura pioasã si cea de sorginte religioasã nu vor
570 PerTeo,  I     |              sau celebra credinta. Pe de altã parte, nefiind apropriatã
571 PerTeo,  I     |             parte, nefiind apropriatã de cãtre literatura secularã,
572 PerTeo,  I     |                Ne propuneam, în eseul de fatã, sã verificãm o ipotezã
573 PerTeo,  I     |           seculare si este apropriatã de aceasta, rezultatul fiind
574 PerTeo,  I     |           rezultatul fiind o tendintã de (auto)sacralizare a celei
575 PerTeo,  I     |              baza mãrturisirii fãcute de Sf. Luca la începutul Evangheliei
576 PerTeo,  I     |           trebuie abordatã în functie de pozitia scrierilor analizate
577 PerTeo,  I     |             scrierilor analizate fatã de doctrina de credintã. Astfel,
578 PerTeo,  I     |            analizate fatã de doctrina de credintã. Astfel, am stabilit
579 PerTeo,  I     |    insurmontabile, în opinia noastrã, de a discuta raportul dintre
580 PerTeo,  I     |               si literaturã din punct de vedere estetic, ne-am concentrat
581 PerTeo,  I     |         concentrat asupra directiilor de difuzare a modelului biblic
582 PerTeo,  I     |             În vest, procesul initiat de Renastere si de Reformã
583 PerTeo,  I     |               initiat de Renastere si de Reformã duce pe de o parte
584 PerTeo,  I     |       Renastere si de Reformã duce pe de o parte la privatizarea
585 PerTeo,  I     |        privatizarea Scripturii si, pe de alta, la (auto)sacralizarea
586 PerTeo,  I     |    sacralizarea literaturii din punct de vedere estetic si ideologic (
587 PerTeo,  I     |          modelul biblic si, (ab)uzând de acesta, tinde sã se autonomizeze
588 PerTeo,  I     |    autonomizeze pe mãsurã ce procesul de secularizare a credintei
589 PerTeo,  I     |              poate fi decât partialã, de vreme ce valabilitatea ei
590 PerTeo     (70)|           Miercuri, Utrenie, Sedealna de dupã Catisma a III-a; Editura
591 PerTeo     (70)|        Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe
592 PerTeo,  I     |           bloc (71). Existã suficient de multi autori apuseni care,
593 PerTeo,  I     |                printr-un corpus solid de texte pioase, literatura
594 PerTeo,  I     |             luministe si a tenditelor de sincronizare cu ideile rationaliste,
595 PerTeo,  I     |            pozitiviste. Pânã prin cea de a doua jumãtate a secolului
596 PerTeo,  I     |             modelul rãmâne cel oferit de textele cultice si de cele
597 PerTeo,  I     |          oferit de textele cultice si de cele pioase. În spatiul
598 PerTeo,  I     |              în paralel cu tendintele de sincronizare pânã târziu,
599 PerTeo,  I     |           recunoastere ca atare chiar de cãtre Bisericã (atunci când
600 PerTeo,  I     |               este vorba despre texte de cult).~  ~
601 ConFin         |               tranzitorii ~  ~Pornind de la o preocupare legatã de
602 ConFin         |             de la o preocupare legatã de rolul pe care l-au jucat
603 ConFin         |      iudeo-crestinismului în procesul de formare a paradigmei culturale
604 ConFin         |          culturale europene, în eseul de fatã am cãutat sã verificãm
605 ConFin         |              cã modificãrile suferite de cãtre statutul Bibliei,
606 ConFin         |            Bibliei, în special în cea de a doua jumãtate a secolului
607 ConFin         |        construirea unei noi paradigme de receptare a Scripturii si
608 ConFin         |           dintre izvoarele principale de inspiratie. Treptat, ea
609 ConFin         |            spune cã prin multitudinea de teme, motive, genuri, arhetipuri,
610 ConFin         |        generat literaturã si elemente de constiintã literarã. Fiind
611 ConFin         |         literarã. Fiind privitã vreme de douã milenii ca reper fundamental
612 ConFin         |             orice modificare suferitã de Carte sã se rãsfrângã neîntârziat
613 ConFin         |              quasi-absenta în mediile de specialitate românesti a
614 ConFin         |            problematicii. Dar dincolo de aceasta, am cãutat sã surprindem
615 ConFin         |     surprindem si dinamica procesului de sacralizare/secularizare
616 ConFin         |              am socotit a fi procesul de asimilare a Bibliei de cãtre
617 ConFin         |       procesul de asimilare a Bibliei de cãtre literatura secularã
618 ConFin         |               tendintele post-moderne de secularizare a Bibliei,
619 ConFin         |     secularizare a Bibliei, respectiv de sacralizare a literaturii
620 ConFin         |               în cauzã - tinând seama de specificul spatiului est-european,
621 ConFin         |               spatiului est-european, de mediul spiritual si cultural
622 ConFin         |      spiritual si cultural creat aici de cãtre Bisericile Ortodoxe.~
623 ConFin         |      rãsãritean, trebuie sã porneascã de la ideea cã, aici, Biblia
624 ConFin         |       perpetuat prin tot ceea ce tine de sfera liturgicului si prin
625 ConFin         |               intermediul unui corpus de texte depozitare ale corectei
626 ConFin         |   functioneazã fãrã gres. A rezultat, de aici, faptul cã într-un
627 ConFin         |              faptul cã într-un astfel de context modelul literar
628 ConFin         |            XIX-lea, rãmâne cel oferit de cãtre textele cultice si
629 ConFin         |    traditionalistã", etc. Productiile de aceastã facturã aspirã la
630 ConFin         |           recunoastere ca atare chiar de cãtre Bisericã (atunci când
631 ConFin         |              când în cauzã sunt texte de cult). Este vorba, desigur,
632 ConFin         |            luministe si a tendintelor de sincronizare cu Apusul,
633 ConFin         |             la aceste elemente legate de canonul literar si la cel
634 ConFin         |               analizate si prezentate de cãtre E. Lovinescu, G. Cãlinescu
635 ConFin         |           influenta ei, Biblia a avut de jucat un rol deosebit de
636 ConFin         |              de jucat un rol deosebit de important inclusiv în instituirea
637 ConFin         |               la plural), cât o stare de spirit capabilã sã se manifeste
638 ConFin         |         subiectivitãtii, desprinderea de vechi, tendinta de adecvare
639 ConFin         |       desprinderea de vechi, tendinta de adecvare la spiritul vremii
640 ConFin     (72)|                Une histoire politique de la religion, Gallimard 1985.
641 ConFin         |             traditionalismul românesc de dupã primul rãzboi mondial
642 ConFin         |           primul rãzboi mondial este, de fapt, o formã de modernism.
643 ConFin         |        mondial este, de fapt, o formã de modernism. Este, cum spune
644 ConFin         |            astfel) reprezintã o stare de spirit generalã si e cu
645 ConFin     (73)|                Studii, Col. coordonat de Zoe Dumitrescu Busulenga,
646 ConFin         |               asa ca Nichifor Crainic de pildã, manifestã, fãrã exceptie,
647 ConFin         |        exceptie, o atitudine deosebit de criticã la adresa modernismului
648 ConFin         |            credibil din nici un punct de vedere, este un drum fãrã
649 ConFin         |               oricât ar putea sã parã de paradoxal, cu totii rãmân
650 ConFin         |             dintre ei aleg modalitãti de exprimare tributare paradigmei
651 ConFin         |       traditionalisti, dar transcend, de asemenea, traditionalismul.
652 ConFin         |              modernismului perioadele de negare a traditiei sunt
653 ConFin         |       traditiei sunt strâns secundate de perioade de afirmare febrilã
654 ConFin         |          strâns secundate de perioade de afirmare febrilã a acesteia.
655 ConFin         |               deloc paradoxal, autori de secol XX perceputi îndeobste
656 ConFin         |             rol important în procesul de cristalizare a canoanelor
657 ConFin         |           tocmai pentru cã este pusã, de regulã, pe seama unor curente
658 ConFin         |         regulã, pe seama unor curente de idei pe care ne-am obisnuit
659 ConFin         |               o perspectivã imposibil de imaginat în urmã cu doar
660 ConFin         |        traditionale ocultate cu grijã de cãtre moderni, dar fãrã
661 ConFin         |               cãtre moderni, dar fãrã de care modernitatea în sine
662 ConFin         |           importante ale lui Derrida, de exemplu, asa cum a efectuat-o
663 ConFin         |             Caputo, poate fi desoebit de elocventã în acest sens
664 ConFin         |               special a celei din cea de a doua jumãtate a secolului
665 ConFin         |         directie ar putea fi deosebit de interesantã si, probabil,