bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | problema evaluãrii acestora în functie de rolul lor în
2 Intro | în functie de rolul lor în raport cu kerygma Bisericii.
3 Intro | multitudinea de scrieri apãrute în epocã despre viata si activitatea
4 Intro | acestea i-au fost de folos în alcãtuirea cãrtii sale (
5 Intro | salvarea oamenilor (1). În al doilea rând, el atrage
6 Intro | tentative precedente de relatare în scris a faptelor “deplin
7 Intro | între noi” (Luca 1:1). Având în vedere cã, pânã la data
8 Intro | doar la acestea. Stim cã, în secolul I, se aflau deja
9 Intro | secolul I, se aflau deja în circulatie diferite versiuni
10 Intro | Luca fatã de istoriile în discutie pare a fi una mai
11 Intro | de-abia perceptibil chiar si în textul grecesc, redând formularea “
12 Intro | foloseste destul de rar în scrierile sale verbul “epiheireo” (
13 Intro | da osteneala), dar o face în contexte grãitoare pentru
14 Intro | doar de douã ori si anume în Faptele Apostolilor: întâi,
15 Intro | ucide pe Pavel si Barnaba, în Ierusalim (2); si încã o
16 Intro | nefaste (3). Observãm cã în ambele cazuri se relateazã
17 Intro | tentative soldate cu esec. În virtutea principiul hermeneutic
18 Intro | Luca a fost continuat, în deceniile si secolele urmãtoare,
19 Intro | Bisericii, concretizându-se în câteva decizii ce stabilesc
20 Intro | si deci acceptabile, dar în nici un caz “sfinte”( 4).
21 Intro | rangul doi sunt acceptabile în virtutea faptului cã o ilustreazã
22 Intro (4) | Teologul si 1 al Sf. Amfilohie, în Arhidiacon Prof. Dr. Ioan
23 Intro | la început, cu usurintã, în Canon si se bucurã astfel
24 Intro | afla adãpost, ulterior, în traditiile orale sau în
25 Intro | în traditiile orale sau în ceea ce mai târziu s-a numit “
26 Intro | literaturã secularã”.~ În rândurile urmãtoare ne propunem
27 Intro | evolutia acestui raport în secolul XX. Ipoteza ineditã,
28 Intro | verificãm, este aceea cã, în secolul XX, Biblia cunoaste
29 Intro | termenul de “sacralitate” în sens larg, asa ca în textele
30 Intro | sacralitate” în sens larg, asa ca în textele unui Marcel Gauchet,
31 Intro | bunãoarã. Împãrtãsim ideea cã, în modernism, termenul "secular"
32 Intro | care se situeazã, e drept, în afara unui loc consacrat,
33 Intro | Maritain afirma si el cã "nu în înãltimile teologiei, ci
34 Intro | înãltimile teologiei, ci în profunzimile constiintei
35 Intro | frontierelor, fapt ce usureazã în bunã mãsurã întrepãtrunderea,
36 Intro | chiar camuflarea sacrului în profan.~Dacã pentru multi
37 Intro | conchide el, dupã o lecturã în aceastã cheie a unor autori
38 Intro | Leavis, a putut fi operatã în mare mãsurã tocmai cu generosul
39 Intro | numai sacrul se camufleazã în profan, dar, adeseori, la
40 Intro | încadrându-se astfel fãrã rest în ceea ce un Adrian Marino
41 Intro | fazã ulterioarã, cu început în Renastere si ajunsã la apogeu
42 Intro (10) | Vezi John Wesley, în prefata volumului A Collection
43 Intro | continuarea acestui proces a dus, în secolul XX, la construirea
44 Intro | riscurile unei asemenea abordãri în România. Pânã în prezent,
45 Intro | abordãri în România. Pânã în prezent, la noi nu s-a scris
46 Intro | români au fost preocupati în special de latura lingvisticã
47 Intro | evolutia limbii române. Însã în ceea ce priveste importanta
48 Intro | importanta acestor traduceri în dezvoltarea literaturii,
49 Intro | este valorificatã Biblia în literatura românã din cea
50 Intro | ale iudeo-crestinismului în literaturã si asupra rezultatelor
51 PerTeo | Perspective teoretice~ ~ Dacã în anii 60-70 aproape nimeni
52 PerTeo | aproape nimeni nu ar fi luat în serios un studiu referitor
53 PerTeo | strict de sfera religiosului, în ultimele decenii, mai cu
54 PerTeo | stilului, chiar si a limbii; în fine, dar nu în ultimul
55 PerTeo | limbii; în fine, dar nu în ultimul rând - si aceasta
56 PerTeo | pentru cã de îndatã ce intrã în câmpul literelor, Biblia
57 PerTeo | Ne propunem sã discutãm, în cele ce urmeazã, raportul
58 PerTeo | poate constata prezenta, în rândul specialistilor, a
59 PerTeo (13)| trad. de Constantin Jinga, în rev. “Orizont”, nr.8/aprilie
60 PerTeo, I | rãspuns satisfãcãtor, pânã în prezent. În primul rând,
61 PerTeo, I | satisfãcãtor, pânã în prezent. În primul rând, îngustând câmpul
62 PerTeo, I | Bibliei la o literaturã anume. În al doilea rând, vãdindu-se
63 PerTeo, I | belles lettres, ea pune în discutie valoarea esteticã
64 PerTeo, I,1 | carte ca oricare alta ci, în realitate, cu o colectie
65 PerTeo, I,1 | scrise de autori diferiti, în epoci diferite, ba chiar
66 PerTeo, I,1 | epoci diferite, ba chiar si în limbi diferite. Unele sunt
67 PerTeo, I,1 | doar aluzivi, insinuanti, în vreme ce altii spun direct
68 PerTeo, I,1 | Biblia este carte doar în virtutea unei conventii,
69 PerTeo, I,1 | subscriem deja din oficiu. În realitate, avem de a face
70 PerTeo, I,2 | si sacru, nu este admis în domeniul ei decât în mãsura
71 PerTeo, I,2 | admis în domeniul ei decât în mãsura în care satisface
72 PerTeo, I,2 | domeniul ei decât în mãsura în care satisface anumite criterii
73 PerTeo, I,2 | trebui sã ne concentrãm în primul rând asupra procedeelor
74 PerTeo, I,2 | stilistice prezente aici. În cazul de fatã, ar fi vorba
75 PerTeo, I,2 | frecventã a analogiei, iar în al doilea rând de functia
76 PerTeo, I,2 | aproape imposibil de realizat, în cazul Bibliei, cel putin
77 PerTeo, I,2 | vreme rãmânem cantonati în ceea ce Tzvetan Todorov
78 PerTeo, I,2 | modern". Valoarea esteticã în sine a Bibliei nu este un
79 PerTeo, I,2 | avut vreo greutate anume în epocã, sau sã fie, pur si
80 PerTeo, I,2 | Mãiestria acestor autori constã, în optica lui Panier, tocmai
81 PerTeo, I,2 | optica lui Panier, tocmai în priceperea lor de a valorifica
82 PerTeo, I,2 | simplu nu are prea multe în comun cu esteticul. Însã
83 PerTeo, I,2 | asemenea discutie. Aparitia în secolul al XVIII-lea a lucrãrii
84 PerTeo, I,2 | despre valoare artisticã în cazul Scripturilor, decât
85 PerTeo, I,2 | cazul Scripturilor, decât în mãsura în care depistãm,
86 PerTeo, I,2 | Scripturilor, decât în mãsura în care depistãm, în textul
87 PerTeo, I,2 | mãsura în care depistãm, în textul biblic, indicii suficiente
88 PerTeo, I,2 | o figurã de stil (asa ca în Galateni 4:24, de exemplu);
89 PerTeo, I,2 | exemplu); existã pasaje în privinta cãrora putem fi
90 PerTeo, I,2 | intentionalitate stilisticã. În Galateni 4:24 se face referire
91 PerTeo, I,2 | poporul Sãu (pe Sinai si în Ierusalim). Într-o notã
92 PerTeo, I,2 | aceasta ar fi mult prea putin: în realitate, Pavel nu se raporteazã
93 PerTeo, I,2 | Mãiestria lui Pavel tine în mare mãsurã de putinta lui
94 PerTeo, I,2 | functia acestor procedee în cultura si civilizatia vremii.
95 PerTeo, I,2 | am fãcut decât sã revenim în punctul de unde am plecat.~
96 PerTeo, I,2 | ne precizãm conceptele. În plus, temerea noastrã este
97 PerTeo, I,2 | despre Biblie ca literaturã în sens de belles lettres,
98 PerTeo, I,2 | sens de belles lettres, în loc sã reusim a rãzbate
99 PerTeo, I,2 | facem decât cã ne ostenim în zadar sã suprapunem suprafetele
100 PerTeo, I,2 | ce nu mai au prea multe în comun. Credem cã literaritatea
101 PerTeo, I,2 | directie, de care ne vom ocupa în cele ce urmeazã.~ ~
102 PerTeo, I | seama, dupã cum vom vedea în cele ce urmeazã, de o întelegere
103 PerTeo, I | si apartine literaturii, în acelasi timp. Pe de altã
104 PerTeo, I | consideratã o literaturã în sine, o literaturã care,
105 PerTeo, I | Bloom, sunt inevitabili în câmpul literaturii, iar
106 PerTeo (19)| un autor îsi "aflã locul" în istoria unei literaturi,
107 PerTeo (19)| istoria unei literaturi, în functie de precursori. El
108 PerTeo (19)| de raportare la maestri, în cursul cãrora acestia se
109 PerTeo (19)| rãstãlmãciti, respinsi, pentru ca în final sã revinã bântuind
110 PerTeo (19)| de-abia perceptibil texte în care nici mãcar n-am bãnui
111 PerTeo, I,3 | sacru, Scriptura a produs, în timp, multiple forme de
112 PerTeo, I,3 | deja, un exemplu foarte bun în ceea ce ne priveste. Apãrute
113 PerTeo, I,3 | stabili sensul unor pasaje în functie de contexte culturale
114 PerTeo, I,3 | directii: halakah si haggadah. În vreme ce prin midrasele
115 PerTeo, I,3 | modalitãtilor de împlinire a Legii în situatii particulare, midrasele
116 PerTeo, I,3 | diverse aspecte ale Torei în special, dar si ale Scripturii
117 PerTeo, I,3 | special, dar si ale Scripturii în general. Majoritatea midraselor
118 PerTeo (20)| Ne gândim în special la Targumul Ionatan.~
119 PerTeo (21)| lucrare pe aceastã temã, în limba românã, este cea a
120 PerTeo (21)| Petercã, Regele Solomon în Biblia Ebraicã si în cea
121 PerTeo (21)| Solomon în Biblia Ebraicã si în cea Greceascã. Contributie
122 PerTeo, I,3 | toate piesele literare. Dar, în ceea ce ne priveste, ni
123 PerTeo, I,3 | literaturã s-a dezvoltat în raport cu Scripturile si
124 PerTeo, I,3 | Scripturile si dintr-o necesitate, în ultimã instantã, hermeneuticã.~
125 PerTeo, I,3 | pãstreazã, se perpetueazã, în ciuda oricãror modificãri.
126 PerTeo, I,3 | way.” (25) Pânã la urmã, în absenta unei cât de firave
127 PerTeo, I,3 | garantul continuitãtii. În fapt, exegetul trãieste
128 PerTeo, I,3 | interstitial: el nu se aflã în lumea Bibliei, aceasta fiindu-i
129 PerTeo, I,3 | fiindu-i strãinã deja, dar nici în vreo alta anume, ci în zona
130 PerTeo, I,3 | nici în vreo alta anume, ci în zona de intersectie a celor
131 PerTeo, I,3 | celor douã - zonã pe care, în unele cazuri, se cãzneste
132 PerTeo, I,3 | remarcat faptul cã, mai ales în Cãrtile Istorice, evenimentele
133 PerTeo, I,3 | evenimentele sunt descrise în termeni de actiune, iar
134 PerTeo, I,3 | majoritatea evenimentelor relatate în Biblie sunt, de fapt, situatii
135 PerTeo, I,3 | biblici sunt foarte selectivi în descrieri, ei consemneazã
136 PerTeo, I,3 | Henn ar fi cã ei scriu, în realitate, la o distantã
137 PerTeo, I,3 | realitate, la o distantã în timp considerabilã fatã
138 PerTeo, I,3 | atât de concis sugereazã în realitate mult mai deplin
139 PerTeo, I,3 | discutia ar trebui transferatã în terenul iconologiei. Referindu-se
140 PerTeo, I,3 | dupã cum am vãzut mai sus în discutia referitoare la
141 PerTeo, I,3 | Autorii Evangheliilor scriu, în opinia lui Florovsky, pentru
142 PerTeo, I,3 | dar una istoricã si divinã în acelasi timp. Nu vom afla,
143 PerTeo, I,3 | acelasi timp. Nu vom afla, în Evanghelii, un portret al
144 PerTeo (27)| Reprezentarea realitãtii în literatura occidentalã,
145 PerTeo, I,3 | biblice. Nici unul nu abundã în detalii, majoritatea se
146 PerTeo, I,3 | Tot asa se întâmplã si în fragmentele narative. Acest
147 PerTeo, I,3 | degrabã concentrat, asa ca în poezie – cum ar spune Northrop
148 PerTeo, I,3 | icoanã nu oferã o imagine în mod necesar fidelã realitãtii
149 PerTeo, I,3 | nu si-ar mai afla rostul. În schimb, noi interpretãm
150 PerTeo, I,3 | decela îndrumãri morale, etc. În cadrul procesului interpretativ,
151 PerTeo, I,3 | contextul unde interpreteazã. În cazul Bibliei intereseazã,
152 PerTeo, I,3 | ceea ce cãrtile ei spun în continuare, chiar independent
153 PerTeo (29)| Kegan Paul, 1982, p. 3. În Le Degré Zéro de l’Écriture, (
154 PerTeo (29)| la un moment dat cã numai în dictionare sau în poezie
155 PerTeo (29)| numai în dictionare sau în poezie este posibil ca un
156 PerTeo, I,3 | si cele care îl semnificã în prezent tin, cum ar zice
157 PerTeo, I,3 | John Barton considerã arta în general ca o formã alternativã
158 PerTeo (31)| Vezi, în acest sens, Robert Morgan &
159 PerTeo, I,3 | sculptat Michelangelo.” (32)~În chip de concluzie la cele
160 PerTeo, I,3 | de inspiratie pentru artã în general si pentru literaturã
161 PerTeo, I,3 | general si pentru literaturã în special. Datoritã formelor
162 PerTeo, I,3 | autorii textelor cuprinse în Canon, Biblia a fost si
163 PerTeo, I,3 | parabole, proverbe care, în tot acest rãstimp, au impregnat
164 PerTeo, I,3 | romanticã unde, cel putin în spatiul anglo-saxon, Biblia
165 PerTeo, I,3 | culturii romantice occidentale, în efortul acesteia de a deslusi
166 PerTeo, I,3 | sensul unei lumi din ce în ce mai schimbãtoare (33).
167 PerTeo (33)| Scripturii (Authorised Version) în Anglia, fenomen conjugat
168 PerTeo (33)| Schleiermecher si a lui Fr. Schlegel în conturarea sensibilitãtii
169 PerTeo (33)| o panoramã a fenomenului în lucrarea lui D. L. Jeffrey,
170 PerTeo, I,4 | jucat de Scripturile Sfinte în dezvoltarea si rafinarea
171 PerTeo, I,4 | noastrã se concentreazã, în eseul de fatã, asupra raportului
172 PerTeo, I,4 | Fiind vreme de veacuri în atentia unei pleiade impresionante
173 PerTeo, I,4 | cercetare cât se poate de bogat, în orizontul atât de generos
174 PerTeo, I,4 | biblice si nu numai.~Dar în cele ce urmeazã vom cãuta
175 PerTeo, I,4 | urmeazã vom cãuta sã vedem în ce mãsurã Biblia a avut
176 PerTeo, I,4 | a avut un cuvânt de spus în cristalizarea a ceea ce
177 PerTeo, I,4 | aparitia ideii de carte, în literatura europenã, este
178 PerTeo, I,4 | europenã, este datoratã în mare mãsurã Bibliei. Veacuri
179 PerTeo, I,4 | Cartea Cãrtilor – o unitate în diversitate, mai degrabã
180 PerTeo (34)| totusi o lucrare foarte bunã în acest sens, recent apãrutã
181 PerTeo, I,4 | Dumnezeu si de a ne cãlãuzi în aventura cunoasterii divine.
182 PerTeo, I,4 | Scripturile pot fi luate în considerare cel putin ca
183 PerTeo, I,4 | putin ca punct de reper în procesul de concepere a
184 PerTeo, I,4 | cumva ele au jucat un rol si în procesul de cristalizare
185 PerTeo, I,4 | fi deosebit de complexã, în teren biblic. Stiut este
186 PerTeo, I,4 | identitatea pentru a pune în evidentã o autoritate superioarã,
187 PerTeo, I,4 | biblic se plaseazã mereu în cadrul Traditiei si tinde,
188 PerTeo, I,4 | este nicidecum neglijabil. În fond, avem de a face cu
189 PerTeo, I,4 | comparabile, situatia este ineditã în contextul culturii antice
190 PerTeo, I,4 | stârnitã de aparitia si punerea în circulatie a unor texte
191 PerTeo, I,4 | se pronunte cu claritate în privinta autoritãtii cãrtilor
192 PerTeo, I,4 | si un traducãtor. Autor, în schimb, nu mai putea fi
193 PerTeo, I,4 | oricine. Avem de a face, în ultimã instantã, cu un transfer
194 PerTeo, I,4 | creativitatea si atotstiinta. În plus, îsi evalueazã actiunile
195 PerTeo, I,4 | responsabilitatea pentru ele. În ziua a saptea, dupã cum
196 PerTeo, I,4 | configurarea ideii de autor în general. Începând chiar
197 PerTeo, I,4 | literaturã se aflã deja în cãutarea cuvântului “ce
198 PerTeo, I,4 | placã turnantã. El crede în demnitatea filosoficã a
199 PerTeo (37)| Interviul apare în vol. Clive Wilmer, Poets
200 PerTeo, I,4 | probabil cel mai grãitor în acest sens. De aici si pânã
201 PerTeo, I,4 | responsabilitãtile moralei comune, în schimbul unei opere magnanime.
202 PerTeo, I,4 | cu un nou tip de culturã: în zona oralitãtii nu importã
203 PerTeo, I,4 | receptarea textului, asa ca în cazul de fatã. Dar, în noua
204 PerTeo, I,4 | ca în cazul de fatã. Dar, în noua culturã, autorul nu
205 PerTeo (38)| Umberto Eco, Arta si frumosul în estetica medievalã, traducere
206 PerTeo, I,4 | creatiilor sale (39). Astãzi, în plin (post)modernism, putem
207 PerTeo, I,4 | culturilor orale. Doar cã, în cadrele unei culturi de
208 PerTeo, I,4 | prezentându-l ca pe un conveior sau, în cazul fericit, ca pe un
209 PerTeo, I,4 | de retele de semnificatii în care, însã, personalitatea
210 PerTeo, I,4 | totul de sub control. Dacã în cultura traditionalã autorul
211 PerTeo (39)| În 1709 apare, în Anglia, Statute
212 PerTeo (39)| În 1709 apare, în Anglia, Statute of Anne,
213 PerTeo (39)| lucrãrile vreme de 21 de ani. În 1741 o lege similarã s-a
214 PerTeo (39)| lege similarã s-a votat în Norvegia, pentru ca în 1742
215 PerTeo (39)| votat în Norvegia, pentru ca în 1742 acelasi lucru sã se
216 PerTeo (39)| lucru sã se petreacã si în Spania. Franta recunoaste
217 PerTeo (39)| recunoaste drepturile autorilor în 1777, iar în Statele Unite
218 PerTeo (39)| drepturile autorilor în 1777, iar în Statele Unite primele decrete
219 PerTeo (39)| referitoare la copyright apar în anii 1790, 1791 si 1793.~
220 PerTeo, I,4 | fi înteles corect decât în raport cu Biblia (41). Schneidau
221 PerTeo (40)| respective prezente mai ales în Pop Art, în creatiile unor
222 PerTeo (40)| prezente mai ales în Pop Art, în creatiile unor artisti plastici
223 PerTeo, I,4 | baze traditionale, depindea în mare mãsurã de cultivarea
224 PerTeo, I,4 | strãmosi, fatã de trecut în general. Într-un cadru traditional,
225 PerTeo, I,4 | criticã si autocriticã, în acelasi timp, precum si
226 PerTeo, I,4 | tendintã de a plãsmui mituri în jurul nostru sau al institutiilor
227 PerTeo, I,4 | fãrã o evaluare prealabilã în spirit cartezian, manifestã
228 PerTeo, I,4 | riguroasã si se aflã mereu în cãutarea de noi forme de
229 PerTeo, I,4 | miscare, de cãutare, a lumii în care trãim (43).~ Tezele
230 PerTeo, I,4 | înregistra, neîndoios, si în cultura anticã. Poate doar
231 PerTeo, I,4 | cultura anticã. Poate doar cã, în filosofia greacã bunãoarã,
232 PerTeo, I,4 | sorginte mesianicã prezente în mai toate literaturile din
233 PerTeo, I,4 | ni se pare emblematicã în acest sens. Multe dintre
234 PerTeo, I,4 | este reprezentat grafic în ipostaze christice, sau
235 PerTeo, I,4 | referinte culturale crestine în poezia lui altcum evident
236 PerTeo (43)| N. Schneidau, Op. cit., în special pp. 3, 12 sq., 17,
237 PerTeo, I,4 | cã el nu percepe traditia în sensul de mediu conveior
238 PerTeo, I,4 | asa cum este ea acceptatã în cadrele iudeo-crestine.
239 PerTeo, I,4 | actioneazã demitologizant, dar în sensul indicat mai sus,
240 PerTeo, I,4 | tendinta de a plãsmui mituri în jurul nostru sau al institutiilor
241 PerTeo, I,4 | înrãdãcinate astãzi. Putem vorbi, în cazul lor, mai degrabã despre
242 PerTeo, I,4 | cu Egiptul si militeazã în favoarea încheierii unor
243 PerTeo, I,4 | unul teologic si moral, în primul rând. Însã, încã
244 PerTeo, I,4 | autoritative sau ca exemple în dezbaterile de idei care,
245 PerTeo, I,4 | magisterialã acceptatã axiomatic. În culturile (post)moderne,
246 PerTeo, I,4 | tocmai discutiile purtate în jurul alcãtuirii acestuia
247 PerTeo, I,4 | acestuia sunt responsabile în mare mãsurã pentru dezvoltarea
248 PerTeo, I,4 | traditie, o scoalã, etc. în virtutea faptului cã piesele
249 PerTeo, I,4 | prezentate ca model, studiate în scoli si chiar devin subiectul
250 PerTeo, I,4 | comemorative organizate periodic în jurul lor. Totodatã, ele
251 PerTeo, I,4 | lor. Totodatã, ele ajung în scurt timp subiectul unor
252 PerTeo, I,4 | ce ne intereseazã pe noi, în momentul de fatã, este sã
253 PerTeo, I,4 | domeniul stiintelor teologice în cel al artei, precum si
254 PerTeo, I,4 | nostru, atunci când am adus în discutie notiunea de canon
255 PerTeo, I,4 | dificil de încadrat fãrã rest în vreuna dintre aceste categorii.
256 PerTeo, I,4 | ale crestinismului, scrise în decursul primului secol
257 PerTeo, I,4 | destul de târziu. Discutiile în jurul canonului crestin
258 PerTeo, I,4 | aproape sapte secole (48). În tot acest rãstimp, avea
259 PerTeo, I,4 | producã o dublã modificare.~În primul rând, se schimba
260 PerTeo, I,4 | scrierilor sacre: ceea ce în trecut fusese Biblia ebraicã,
261 PerTeo, I,4 | cãtre evreii din Palestina, în alt fel de cãtre crestinii
262 PerTeo, I,4 | Imperiului Roman. De asemenea, în alt mod vor citi Scripturile
263 PerTeo, I,4 | literatura românã trece chiar în prezent. Recent, Nicolae
264 PerTeo, I,4 | Drumul cenusii sau Cãderea în lume, tinerii studiosi care
265 PerTeo, I,4 | lume, tinerii studiosi care în 1989 aveau vârste cuprinse
266 PerTeo, I,4 | cititor deja matur, pe atunci. În mare majoritate, acesti
267 PerTeo, I,4 | între altele, prezente în text (49).~În al doilea
268 PerTeo (48)| Sinodului din Laodiceea, în anul 343, si prin Epistola
269 PerTeo, I,4 | prezente în text (49).~În al doilea rând, de-a lungul
270 PerTeo, I,4 | elenistice nementionate în canonul ebraic al Bibliei,
271 PerTeo, I,4 | ebraic al Bibliei, dar nici în proiectele crestine. Remarcabilã
272 PerTeo, I,4 | proiectele crestine. Remarcabilã în acest sens este, de exemplu,
273 PerTeo, I,4 | pledoaria lui Rabano Mauro în favoarea acceptãrii, în
274 PerTeo, I,4 | în favoarea acceptãrii, în acest spatiu interstitial,
275 PerTeo (49)| Nicolae Manolescu, Cum citim, în "România literarã", nr.
276 PerTeo, I,4 | iar celelalte amendate si, în fine, pe cele autentificate
277 PerTeo, I,4 | acestor functii ale canonului. În schimb, s-a accentuat caracterul
278 PerTeo, I,4 | suprinzãtoare, uneori. Chiar si în afara vreunei religiozitãti
279 PerTeo, I,4 | dintre textele prezente în canonul literar, texte de
280 PerTeo, I,4 | ca sursã de autoritate, în ciuda faptului cã se bazeazã
281 PerTeo (51)| Valentine Cunningham, "Canons", în vol. The discerning reader.
282 PerTeo, I,4 | afectatã ideea de canon în contextul dictaturilor comuniste.
283 PerTeo, I,4 | listele de cãrti indexate în epoca Inchizitiei si cele
284 PerTeo, I,4 | Inchizitiei si cele interzise în perioadele de instaurare
285 PerTeo, I,4 | est sunt doar cosmetice. În schimb, în cel de al doilea
286 PerTeo, I,4 | doar cosmetice. În schimb, în cel de al doilea caz, tocmai
287 PerTeo, I,4 | Ciocârlie remarca prezenta, în România comunistã, a douã
288 PerTeo, I,4 | indica pe cele ortodoxe în orizontul literaturii, însã
289 PerTeo (52)| si semnificatie. România în 1877", în vol. Privind înapoi,
290 PerTeo (52)| semnificatie. România în 1877", în vol. Privind înapoi, modrenitatea,
291 PerTeo, I,4 | ar pãrea de paradoxal, si în abordarea (post)modernã
292 PerTeo, I,4 | Aspectul cel mai vizibil constã în ceea ce Valentine Cunningham
293 PerTeo (53)| Noi si trecutul nostru, în "Observator cultural", nr.
294 PerTeo, I,4 | indicii esentiale, omise în scrierile canonice. O lecturã
295 PerTeo, I,4 | produs deja si unde Biblia, în versiunea ei canonicã, nu
296 PerTeo, I,4 | nu va fi valabilã decât în cadrul unui canon privat,
297 PerTeo, I,4 | câteva texte freudiene.~În prelungirea acestui tip
298 PerTeo, I,4 | existã, dupã cum s-a remarcat în repetate rânduri, un altul:
299 PerTeo, I,4 | foarte greu de conceput în afara directiilor deschise
300 PerTeo, I,4 | nu a sustinut niciodatã în mod explicit asa ceva, a
301 PerTeo, I,4 | versiune nu reprezintã, în realitate, decât o selectie
302 PerTeo, I,4 | pragmatic si momentan (55).~În fine, dacã identificãm discursul
303 PerTeo, I,4 | discursul puterii, aici, în postmodernism, cu unul care
304 PerTeo, I,4 | centriste si imperialiste. În general, Biblia este consideratã
305 PerTeo, I,4 | Bibliei, ca text sacru, în functie de exigentele acestui
306 PerTeo, I,4 | Elza Tamez, a fost scrisã în urmã cu multe secole, într-o
307 PerTeo, I,4 | actual. Duhul lui Dumnezeu, în schimb, continuã sã fie
308 PerTeo, I,4 | prezent si sã se manifeste în lume, în viata de zi cu
309 PerTeo, I,4 | sã se manifeste în lume, în viata de zi cu zi a oamenilor.
310 PerTeo (56)| contextes postcoloniaux, în "Concilium". Revue Internationale
311 PerTeo (56)| a post-kantian critique, în "Literature and theology",
312 PerTeo, I,4 | putem sã nu recunoastem în cuvintele ei celebra afirmatie
313 PerTeo, I,4 | suferintele lui Dumnezeu, în lumina lumii." Dacã dumnezeul
314 PerTeo, I,4 | Alexander Soljenitîn vedea în literaturã, încã tributar
315 PerTeo (57)| femmes comme texte sacré, în loc. cit. pp. 75 sq. Idei
316 PerTeo (57)| dans une société asiatique, în Idem, pp. 85 sq., 97 sq.~
317 PerTeo, I,4 | natiunii respective (58). Tot în anii '70, Nadezhda Mandelshtam
318 PerTeo, I,4 | îsi mãrturisea credinta în puterea taumaturgicã si
319 PerTeo, I,4 | vindece pasiuni si sã fie, în ultimã instantã, izvor de
320 PerTeo, I,4 | modificarea de paradigmã operatã în evolutia ideilor din spatiul
321 PerTeo, I,4 | iudeo-crestinã nu mai poate fi decât, în cel mai fericit caz, carmina
322 PerTeo, I,4 | carmina gentilium, sau, în cel mai nefericit, suma
323 PerTeo, I,4 | noastrã despre rolul Bibliei în conturarea unei constiinte
324 PerTeo, I,4 | constiinte literare moderne. În cele de mai sus am putut
325 PerTeo, I,4 | mai sus am putut constata, în primul rând, cã vreme de
326 PerTeo, I,4 | Renastere, Biblia s-a aflat în centrul preocupãrilor exegetice
327 PerTeo, I,4 | a exprima omul si lumea. În tot acest rãstimp, Biblia
328 PerTeo, I,4 | conferã statutul cãrtii în general. Multã vreme, cultura
329 PerTeo, I,4 | acestora se întrepãtrund în asa mãsurã încât pe alocuri
330 PerTeo, I,4 | literar, istoric, filosofic, în lumina traditiei scripturistice,
331 PerTeo (60)| Murdoch, interviu publicat în vol. Bryan Magee, Men of
332 PerTeo, I,4 | semnelor vremii (61). Acum, în veacul de mijloc, ideea
333 PerTeo, I,4 | aparitia criticii moderne. În paralel, hrãnindu-se din
334 PerTeo, I,4 | subscrierea la o idee de frumos în sine si prin tendinta de
335 PerTeo, I,4 | substitui textele consacrate; si în plan ideologic, manifestându-se
336 PerTeo, I,4 | apologetic si edificator în slujba unor curente de opinie
337 PerTeo (61)| Umberto Eco, Arta si frumosul în estetica medievalã, trad.
338 PerTeo (61)| Meridiane, Bucuresti, 1999, în special pp. 66 sq., 140
339 PerTeo, I | I.c: În spatiul ortodox~ Discutia
340 PerTeo, I | Schneidau putem spune cã, în vest, procesul în cauzã
341 PerTeo, I | spune cã, în vest, procesul în cauzã se manifestã, mai
342 PerTeo, I | discutiile filologice purtate în jurul variantelor manuscrise,
343 PerTeo, I | manuscrise, traducerea Cãrtii în limbile vernaculare au condus
344 PerTeo, I | eclezial. De cealaltã parte, în Orient, presiunea secularã
345 PerTeo, I | urmãri specifice chiar si în plan spiritual. Aici se
346 PerTeo, I | autoritatea civilã, iar în plan spiritual o pronuntatã
347 PerTeo, I | pronuntatã repliere interioarã. În perioada imediat urmãtoare
348 PerTeo, I | sacrului, miraculos aproape, în datele traditionale ale
349 PerTeo, I | Rezultatul este cã, în Bisericile Rãsãritului,
350 PerTeo, I | eclezial. Aici, Biblia este în continuare Sfântã, iar lectura
351 PerTeo, I | personalul de cult (63).~În ultimã instantã, aceastã
352 PerTeo, I | revelatiei divine, mãrturisite în bisericile traditionale:
353 PerTeo, I | evidente (65). De aici provine, în Rãsãrit, ideea cã Biblia
354 PerTeo, I | poate fi înteleasã decât în lumina si în cadrele Traditiei.
355 PerTeo, I | înteleasã decât în lumina si în cadrele Traditiei. În vest,
356 PerTeo, I | si în cadrele Traditiei. În vest, aceastã conceptie
357 PerTeo, I | conceptie va fi pãstratã doar în cadrul catolicismului. Traditia,
358 PerTeo (65)| Vezi în acest sens o lucrare deja
359 PerTeo (65)| sens o lucrare deja clasicã în domeniu: C.G. Montefiore,
360 PerTeo (65)| aproape verset cu verset, iar în apendicele cãrtii sunt prezentate
361 PerTeo (65)| unele tehnici utilizate în literatura patristicã (ne
362 PerTeo (65)| Mãrturisitorul, Origen sau, în general, la autori din scoala
363 PerTeo, I | Scripturii, celor ceresti, însã în asa fel încât sã ducã la
364 PerTeo, I | fusese deja concentratã în textele rugãciunilor intonate
365 PerTeo, I | textele rugãciunilor intonate în cadrul slujbelor bisericesti
366 PerTeo, I | bisericesti si, de asemenea, în obiectele si vesmintele
367 PerTeo, I | înainte Biserica devine, în ansamblul ei, adevãrata
368 PerTeo (67)| si teoria marii unificãri în teologia ortodoxã", studiu
369 PerTeo (67)| experienta lui Dumnezeu în Ortodoxie. Studii de teologie,
370 PerTeo, I | Levitic 8:30) afirmând, în felul acesta, ascendenta
371 PerTeo, I | împlineascã destinul omului în conformitate cu voia divinã.~
372 PerTeo, I | unei dispozitii doxologice în mintea si în inima liturghisitorului (69).
373 PerTeo, I | doxologice în mintea si în inima liturghisitorului (69).
374 PerTeo (68)| anglican de Monmouth descoperã în aceastã actiune de redescoperire
375 PerTeo, I | viatã si ne îndumnezeim în chip tainic, primind împãrãtia
376 PerTeo (69)| trad. Constantin Jinga, în "Altarul Banatului", Revista
377 PerTeo (69)| Lecca, Cum sã citim Biblia în învãtãtura Sfintilor Pãrinti,
378 PerTeo, I | redemptiune se aflã concentrate în aceste rânduri.~Vedem bine
379 PerTeo, I | rânduri.~Vedem bine cã, în spatiul ortodox, avem de
380 PerTeo, I | hermeneutic, ci si doxologic, în acelasi timp. În optica
381 PerTeo, I | doxologic, în acelasi timp. În optica rãsãriteanã, cele
382 PerTeo, I | o dezvoltare specificã. În spatiul cultural britanic,
383 PerTeo, I | cã aceasta este difuzatã în masã, iar pasaje întregi
384 PerTeo, I | din ea sunt preluate chiar în abecedarele vremii, astfel
385 PerTeo, I | pornind de la Scripturã. În Rãsãrit, ca suport pentru
386 PerTeo, I | nu la fel stau lucrurile în plan lingvistic. Hieratismul
387 PerTeo, I | deosebit de interesante. În primul rând, constatãm aparitia
388 PerTeo, I | indirect. Un bun exemplu în acest sens ar fi Al. Lascarov-Moldovanu.
389 PerTeo, I | proprie. Adeseori, asa ca în cazul lui Vasile Voiculescu
390 PerTeo, I | nu este nici pe departe în contradictie cu doctrina
391 PerTeo, I | putea vorbi mai degrabã, în cazul lor, de ilustrãri
392 PerTeo, I | biblice si texte de cult în egalã mãsurã, pe care le
393 PerTeo, I | adesea cu asiduitate atât în cadru liturgic, cât si pentru
394 PerTeo, I | evident crestinã este pusã în slujba idealurilor nationale
395 PerTeo, I | exploatatã, ulterior, ideologic. În fine, un filon încã prea
396 PerTeo, I | Scripturii si o transpun, apoi, în imne religioase. Deloc întâmplãtor,
397 PerTeo, I | Biserica Ortodoxã Românã în corpusul de texte liturgice.~
398 PerTeo, I | aceastã sectiune remarcând cã, în est, literatura apãrutã
399 PerTeo, I | est, literatura apãrutã în lumina Bibliei tinde la
400 PerTeo, I | unui crez politic, asa ca în vest, fie chiar intrând
401 PerTeo, I | vest, fie chiar intrând în biblioteca institutiilor
402 PerTeo, I | cã, aici, orice decizie în acest sens apartine Bisericii.
403 PerTeo, I | literare va fi, mereu, unul în cel mai fericit caz ilustrativ.
404 PerTeo, I | atare.~ ~ ~Ne propuneam, în eseul de fatã, sã verificãm
405 PerTeo, I | dintre Biblie si literaturã în secolul XX, pe care o enuntam
406 PerTeo, I | problematica trebuie abordatã în functie de pozitia scrierilor
407 PerTeo, I | dificultãtile insurmontabile, în opinia noastrã, de a discuta
408 PerTeo, I | difuzare a modelului biblic în literatura secularã. Am
409 PerTeo, I | conferi decât sacralitatea. În vest, procesul initiat de
410 PerTeo, I | celebreze credinte politice). În cultura europeanã, procesul
411 PerTeo, I | are rezultate specifice în Occident si în Orient.~Ipotezei
412 PerTeo, I | specifice în Occident si în Orient.~Ipotezei noastre
413 PerTeo, I | se verificã întru totul în cazul literaturilor produse
414 PerTeo, I | cazul literaturilor produse în spatii traditionale precum
415 PerTeo, I | protestant si antitraditional în bloc (71). Existã suficient
416 PerTeo, I | multi autori apuseni care, în plin secol XX, atrag atentia
417 PerTeo, I | sumã a tuturor ereziilor. În spatiul traditional, unde
418 PerTeo, I | cultice si de cele pioase. În spatiul românesc, aceastã
419 PerTeo, I | mentine si functioneazã în paralel cu tendintele de
420 PerTeo, I | târziu, concretizându-se în secolul urmãtor în curentele
421 PerTeo, I | concretizându-se în secolul urmãtor în curentele traditionalist-autohtoniste.
422 ConFin | ale iudeo-crestinismului în procesul de formare a paradigmei
423 ConFin | paradigmei culturale europene, în eseul de fatã am cãutat
424 ConFin | ipotezã oarecum ineditã în mediile academice românesti,
425 ConFin | cãtre statutul Bibliei, în special în cea de a doua
426 ConFin | statutul Bibliei, în special în cea de a doua jumãtate a
427 ConFin | secolului XX, au influentat în mod direct atât statutul
428 ConFin | fiindu-i, cu sigurantã pânã si în zilele noastre, unul dintre
429 ConFin | milenii ca reper fundamental în mediile ecleziastice, dar
430 ConFin | mediile ecleziastice, dar si în republica literelor, era
431 ConFin | remarcând quasi-absenta în mediile de specialitate
432 ConFin | dintre Biblie si literaturã în universitãtile europene,
433 ConFin | universitãtile europene, în special din anii '80 încoace.
434 ConFin | special din anii '80 încoace. În demersul nostru ne-a interesat
435 ConFin | a celor doi poli aflati în discutie, Biblia si literatura.
436 ConFin | acestuia se pot observa în tendintele post-moderne
437 ConFin | la dezbaterea raportului în cauzã - tinând seama de
438 ConFin | cel mai rãspândit, pânã în a doua jumãtate a secolului
439 ConFin | avea sã se cristalizeze în ceea ce, ulteior, a fost
440 ConFin | cãtre Bisericã (atunci când în cauzã sunt texte de cult).
441 ConFin | sacralitate înteleasã nu în sens traditional, ci pur
442 ConFin | deosebit de important inclusiv în instituirea acestor canoane.~
443 ConFin | modernismului. Chiar si în est, modernismul nu mai
444 ConFin | capabilã sã se manifeste în cele mai diverse forme,
445 ConFin (72)| Procesul poate fi urmãrit si în evolutia modelelor politice,
446 ConFin | unui autor sau a altuia în sfera modernismului sau
447 ConFin | au un continut precis si, în orice caz, nu trebuie opuse.
448 ConFin | Manolescu, care se situeazã aici în prelungirea lui G. Cãlinescu
449 ConFin (73)| vîrsta modernã a lirismului”, în vol. Istoria Literaturii
450 ConFin | totii rãmân autori moderni, în ciuda faptului cã unii dintre
451 ConFin | zonã profund traditionalã. În schimb, despre fiecare am
452 ConFin | Dupã cum s-a observat deja, în cadrul modernismului perioadele
453 ConFin | febrilã a acesteia. Iar în literatura românã, deloc
454 ConFin | au jucat un rol important în procesul de cristalizare
455 ConFin | obisnuit sã le plasãm undeva în afara spatiului modern.~
456 ConFin | perspectivã imposibil de imaginat în urmã cu doar câteva decenii.
457 ConFin | fãrã de care modernitatea în sine nu ar fi putut exista.
458 ConFin | fi desoebit de elocventã în acest sens si fructuoasã
459 ConFin | sã ne stimuleze pledoaria în favoarea unei analize a
460 ConFin | analize a literaturii române, în special a celei din cea
461 ConFin | traditionalã. Într-o epocã în care failibilitatea canonului
462 ConFin (75)| postmodernity, comunicare prezentatã în cadrul Conferintei Internationale "
463 ConFin | interesantã si, probabil, utilã în vederea depãsirii paradoxului
464 ConFin (76)| sfârsit al canonului estetic", în vol. Privind înapoi, modernitatea,
|