bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | apãrute în epocã despre viata si activitatea lui Iisus Hristos,
2 Intro | Nazareth, cât pentru a afirma si transmite o învãtãturã pe
3 Intro | care o considerã mesianicã si esential de rãspândit, spre
4 Intro | spre slava lui Dumnezeu si spre salvarea oamenilor (1).
5 Intro | evangheliile dupã Marcu si Matei, este foarte putin
6 Intro | vietii lui Iisus, precum si alte documente referitoare
7 Intro | de-abia perceptibil chiar si în textul grecesc, redând
8 Intro | mai apare doar de douã ori si anume în Faptele Apostolilor:
9 Intro | elenisti de a-i ucide pe Pavel si Barnaba, în Ierusalim (2);
10 Intro (1) | Vezi, între altele, si Ioan 20:30-31; 2 Timotei
11 Intro | Barnaba, în Ierusalim (2); si încã o datã, când autorul
12 Intro | douã categorii de texte. Si într-adevãr, din toatã cãrturãria
13 Intro | continuat, în deceniile si secolele urmãtoare, de cãtre
14 Intro | credinciosilor spre citire si, mai mult decât atât, vrednice
15 Intro | cãrtile bune, instructive si deci acceptabile, dar în
16 Intro | categorie nu doar cã afirmã, ci si proclamã si chiar celebreazã
17 Intro | cã afirmã, ci si proclamã si chiar celebreazã credinta
18 Intro | adecvat. Mai sunt, desigur, si textele respinse cu totul,
19 Intro | sfinteniei, spre paguba poporului si a clerului”( 5). Se poate
20 Intro (4) | al Sf. Grigorie Teologul si 1 al Sf. Amfilohie, în Arhidiacon
21 Intro (4) | Bisericii Ortodoxe. Note si comentarii, Sibiu, 1992,
22 Intro | credintã. Unele o afirmã si o celebreazã, altele doar
23 Intro | început, cu usurintã, în Canon si se bucurã astfel de statutul
24 Intro | realitate aflatã extra ecclesiam si, ca atare, într-o situatie
25 Intro | Jacques Maritain afirma si el cã "nu în înãltimile
26 Intro | profunzimile constiintei profane si ale existentei profane este
27 Intro (6) | Teologia politicã, trad. si note de Lavinia Stan si
28 Intro (6) | si note de Lavinia Stan si Lucian Turcescu, postfatã
29 Intro | Modernismul, se stie, presupune si o anumitã slãbire a frontierelor,
30 Intro | amestecul sacrului cu secularul si, dacã este sã-i facem dreptate
31 Intro | numãr de 150 de idiomuri si descoperind cã lexicul religios
32 Intro | epistemologic" al istoriilor si atitudinilor noastre legate
33 Intro | Lawrence, Virginia Woolf si F.R. Leavis, a putut fi
34 Intro (7) | Jacques Maritain, Crestinism si democratie, trad. de Liviu
35 Intro (7) | reamintim aici pe H. Schneidau si pe Marcel Gachet, care sustin
36 Intro (7) | impregneazã lumea cu valorile sale si pe mãsurã ce lumea îsi apropriazã
37 Intro (7) | toujours modelés du dehors. Si fin de la religion il y
38 Intro | reciproca este valabilã si poate cã tocmai aici ar
39 Intro | dintre cele mai discrete, dar si periculoase, dintre fisurile
40 Intro | profanul îsi arogã posturile si mãstile sacrului.~Tinând
41 Intro | detine monopolul afirmãrii si celebrãrii credintei, asa
42 Intro | credintei, asa cum o atestã si Sf. Luca, încadrându-se
43 Intro | cu început în Renastere si ajunsã la apogeu o datã
44 Intro | percepe atât Biblia, cât si literatura.~ Suntem pe deplin
45 Intro | constienti de dificultãtile si chiar riscurile unei asemenea
46 Intro | despre raportul dintre Biblie si literaturã. Un studiu notabil
47 Intro | divinului cu literatura, atinge si aceastã chestiune a publicat
48 Intro | secularizare deja mentionat, cât si pentru a stabili câteva
49 Intro | iudeo-crestinismului în literaturã si asupra rezultatelor surprinzãtoare,
50 Intro | analizei noastre sã dea seama si de importanta pentru demersul
51 PerTeo | Northrop Frye, Stephen Prickett si Robert Alter, multi cercetãtori
52 PerTeo | Alter, multi cercetãtori si critici literari au început
53 PerTeo | unitate a stilului, chiar si a limbii; în fine, dar nu
54 PerTeo | dar nu în ultimul rând - si aceasta este o altã ipotezã
55 PerTeo | literelor, Biblia pretinde, pânã si într-un spatiu aparent neutru (13),
56 PerTeo | raportul dintre Biblie si literaturã din punct de
57 PerTeo | teoretic. La o consultare chiar si superficialã a bibliografiei
58 PerTeo | Biblia apartine literaturii; si un altul, dupã care Biblia
59 PerTeo, I | ierarhic bine determinat si ridicã douã chestiuni importante.
60 PerTeo, I,1 | epoci diferite, ba chiar si în limbi diferite. Unele
61 PerTeo, I,1 | copertile unui singur volum. Si iarãsi, este literatura
62 PerTeo, I,1 | depãsesc marginile acestuia si, implicit, pe cele ale literaturii
63 PerTeo, I,2 | cã nici un text, fie el si sacru, nu este admis în
64 PerTeo, I,2 | târziu, este viabilã dacã si numai dacã presupunem valoarea
65 PerTeo, I,2 | Biblia este o carte sacrã si prin urmare nu se cuvine
66 PerTeo, I,2 | vederea. Altii considerã, si poate nu sunt departe de
67 PerTeo, I,2 | în epocã, sau sã fie, pur si simplu, vicii de traducere.
68 PerTeo, I,2 | dintre cãrtile Vechiului si ale Noului Testament. Însã
69 PerTeo, I,2 | ca sã nu-i mai mentionãm si pe cei ai cãrtilor sapientiale,
70 PerTeo, I,2 | al prozodiei ebraice, ci si constientizarea faptului
71 PerTeo, I,2 | utilizeazã anumite expresii si nu altele, cu o deplinã
72 PerTeo, I,2 | intentionalitate stilisticã. El oferã si câteva sugestii pentru depistarea
73 PerTeo, I,2 | Isaia 33:11), etc (17). Dar si pozitia lui Caird s-a vãdit
74 PerTeo, I,2 | veterotestamentare, Sara si Agar. Sf. Pavel valorificã
75 PerTeo, I,2 | cu poporul Sãu (pe Sinai si în Ierusalim). Într-o notã
76 PerTeo, I,2 | notã similarã am putea cita si versetul de la I Corinteni
77 PerTeo, I,2 | post-egipteanã a evreilor: "si toate acestea li s-au întâmplat
78 PerTeo, I,2 | întâmplat acelora ca pilde si au fost scrise spre povãtuirea
79 PerTeo, I,2 | figurile de stil dintr-un text si sã facã uz de ele. Dar aceasta
80 PerTeo, I,2 | un discurs al divinitãtii si de a traduce acest discurs
81 PerTeo, I,2 | acestor procedee în cultura si civilizatia vremii. Sã fi
82 PerTeo, I,2 | Cântarea Cântãrilor. Dar si aici: printre descrieri
83 PerTeo, I,2 | de gingãsie ale mirelui si ale miresei, aflãm si una
84 PerTeo, I,2 | mirelui si ale miresei, aflãm si una mai degrabã contrariantã,
85 PerTeo, I,2 | Sonetul XV (Atât de nobilã si castã …) din Vita Nova a
86 PerTeo, I | într-un plan de egalitate si dã seama, dupã cum vom vedea
87 PerTeo, I | scris, deci este literaturã si apartine literaturii, în
88 PerTeo, I | putine literaturi nationale si foarte putine epoci unde
89 PerTeo, I,3 | unele parafraze se pot citi si astfel (20). Dar midrasele
90 PerTeo, I,3 | douã mari directii: halakah si haggadah. În vreme ce prin
91 PerTeo, I,3 | ale Torei în special, dar si ale Scripturii în general.
92 PerTeo, I,3 | generozitate de parabole si nu de putine ori chiar foarte
93 PerTeo, I,3 | la un fragment biblic dat si îl repovestesc, punându-i
94 PerTeo, I,3 | modalitãti de a citi Scripturile, si midrasele de tip haggadic,
95 PerTeo, I,3 | consolidarea Canonului, dar si ca forme incipiente de literaturizare
96 PerTeo (21)| Solomon în Biblia Ebraicã si în cea Greceascã. Contributie
97 PerTeo (21)| Religie”, Iasi, 1999. Vezi si lucrarea monumentalã a lui
98 PerTeo, I,3 | sau creatii precum Iosif si fratii sãi de Thomas Mann
99 PerTeo, I,3 | în raport cu Scripturile si dintr-o necesitate, în ultimã
100 PerTeo, I,3 | revolutii culturale majore si la modalitãti cu totul noi
101 PerTeo, I,3 | discontinuitate totalã: mereu existã si va exista ceva ce se pãstreazã,
102 PerTeo, I,3 | Erich Auerbach, Robert Alter si T.R. Henn au remarcat faptul
103 PerTeo, I,3 | consemneazã doar esentialul si relateazã strict evenimente
104 PerTeo, I,3 | Explicatia oferitã de Alter si Henn ar fi cã ei scriu,
105 PerTeo, I,3 | laconicitatea autorilor biblici si remarcase pe bunã dreptate
106 PerTeo, I,3 | profunzimea detaliilor biblice si faptul cã stilul acesta
107 PerTeo, I,3 | deplin complexitatea vietii si deschide, întotdeauna, înspre
108 PerTeo (26)| Id., pp. 48, 94. Vezi si modul cum defineste Nineham
109 PerTeo, I,3 | evanghelistilor, Florovsky observã si el cã acestia nu intentionau,
110 PerTeo, I,3 | pentru a transmite o doctrinã si o imagine, dar una istoricã
111 PerTeo, I,3 | imagine, dar una istoricã si divinã în acelasi timp.
112 PerTeo (27)| Op. cit., pp. 24, 154 sq. si T. R. Henn, The Bible as
113 PerTeo, I,3 | descrie. Tot asa se întâmplã si în fragmentele narative.
114 PerTeo, I,3 | totusi, urmându-i pe Auerbach si Florovksy, cã avem de a
115 PerTeo, I,3 | dintr-un text biblic are un loc si un rol bine determinat,
116 PerTeo, I,3 | Bibliei intereseazã, desigur, si ceea ce au voit autorii
117 PerTeo (29)| adicã, loc de convergentã si sã-si poatã cuprinde semnificatiile
118 PerTeo, I,3 | textul într-un timp revolut si cele care îl semnificã în
119 PerTeo, I,3 | tin, cum ar zice Bultmann si Frye, de paradigma mitologicã
120 PerTeo, I,3 | similare se ocupã de multe ori si arta. Deloc întâmplãtor,
121 PerTeo, I,3 | savanti precum Robert Morgan si John Barton considerã arta
122 PerTeo (30)| traducere de Stefania Mincu si Daniela Bucsã, Editura Pontica,
123 PerTeo, I,3 | Moise nu cum era el, spune si T.R. Henn, ci asa cum l-a
124 PerTeo, I,3 | inspiratie pentru artã în general si pentru literaturã în special.
125 PerTeo, I,3 | Datoritã formelor de expresie si a modalitãtilor de organizare
126 PerTeo, I,3 | în Canon, Biblia a fost si continuã sã fie un izvor
127 PerTeo, I,3 | impregnat literatura europeanã si au stat, nu de putine ori,
128 PerTeo, I,3 | clasici ca model literar si, de aici, devine metatip
129 PerTeo (33)| ideilor lui Schleiermecher si a lui Fr. Schlegel în conturarea
130 PerTeo, I,4 | Scripturile Sfinte în dezvoltarea si rafinarea procedeelor hermeneutice
131 PerTeo, I,4 | procedeelor hermeneutice si a analizei de text. Cum
132 PerTeo, I,4 | raportului dintre Biblie si literaturã, vom amâna nu
133 PerTeo, I,4 | condus nu doar la dezvoltarea si rafinarea procedeelor analizei
134 PerTeo, I,4 | procedeelor analizei de text, ci si la conturarea unei constiinte
135 PerTeo, I,4 | prezenta, într-o mare mãsurã, si ca o strãdanie de a deschide
136 PerTeo, I,4 | al hermeneuticii biblice si nu numai.~Dar în cele ce
137 PerTeo, I,4 | ce-i drept inepuizabilã, ci si la nivelul conceptiei statutului
138 PerTeo, I,4 | acestui fenomen, între care si Stephen Prickett, considerã
139 PerTeo (34)| text, Polirom, 1999. Vezi si Stephen Prickett, Words
140 PerTeo, I,4 | revela voia lui Dumnezeu si de a ne cãlãuzi în aventura
141 PerTeo, I,4 | dezvãluie intuitii fulgurante si chiar sã prilejuiascã momente
142 PerTeo, I,4 | prilejul sã constatãm, existã si o importantã zonã a poeziei,
143 PerTeo, I,4 | cumva ele au jucat un rol si în procesul de cristalizare
144 PerTeo, I,4 | de autor, spiritul critic si ideea de canon literar.~ ~
145 PerTeo, I,4 | mereu în cadrul Traditiei si tinde, din binecuvântate
146 PerTeo, I,4 | contextul culturii antice si poate cã tocmai de aceea
147 PerTeo, I,4 | confuzie stârnitã de aparitia si punerea în circulatie a
148 PerTeo, I,4 | Pãrintii sã o nesocoteascã si sã nu o plaseze între preocupãrile
149 PerTeo, I,4 | de a colecta informatii si a depista, într-un text,
150 PerTeo, I,4 | un compilator sau chiar si un traducãtor. Autor, în
151 PerTeo, I,4 | printre altele, creativitatea si atotstiinta. În plus, îsi
152 PerTeo, I,4 | îsi evalueazã actiunile si îsi asumã responsabilitatea
153 PerTeo, I,4 | El nu se odihneste pur si simplu, ci îsi considerã
154 PerTeo, I,4 | vor trebui sã satisfacã, si ei, aceastã paradigmã devenind,
155 PerTeo, I,4 | neapãrat tinându-se seama si de propria-i persoanã. Dante
156 PerTeo, I,4 | recepteazã ca alegorii in factis) si, împreunã cu un Albertino
157 PerTeo, I,4 | grãitor în acest sens. De aici si pânã la dorinta modernilor
158 PerTeo, I,4 | este decât un pas. La fel, si pânã la fundamentarea credintei
159 PerTeo, I,4 | spatiu aflat dincolo de bine si de rãu fiind, ca atare,
160 PerTeo, I,4 | autenticitãtii unui text si dobândeste astfel functii
161 PerTeo, I,4 | Avem de a face, fãrã doar si poate, cu un nou tip de
162 PerTeo (38)| Cf. Umberto Eco, Arta si frumosul în estetica medievalã,
163 PerTeo (39)| acelasi lucru sã se petreacã si în Spania. Franta recunoaste
164 PerTeo (39)| apar în anii 1790, 1791 si 1793.~
165 PerTeo, I,4 | a apãrut relativ târziu si cã reprezintã una dintre
166 PerTeo, I,4 | inventie a rationalismului si cã nu poate fi înteles corect
167 PerTeo, I,4 | cadru traditional, pãstrarea si transmiterea nealteratã
168 PerTeo, I,4 | presupunând analizarea si evaluarea constantã a institutiilor
169 PerTeo, I,4 | constantã a institutiilor si a modurilor de viatã trecute
170 PerTeo, I,4 | modurilor de viatã trecute si prezente. Exemplele predilecte
171 PerTeo, I,4 | propune o atitudine criticã si autocriticã, în acelasi
172 PerTeo, I,4 | în acelasi timp, precum si un prim model demitologizant.
173 PerTeo, I,4 | la adresa asezãmintelor si a practicilor idolatre,
174 PerTeo, I,4 | practicilor idolatre, ci si fatã de orice tendintã de
175 PerTeo, I,4 | cultural sau altul, precum si necesitatea ei perpetuã
176 PerTeo, I,4 | criticã foarte riguroasã si se aflã mereu în cãutarea
177 PerTeo, I,4 | pot înregistra, neîndoios, si în cultura anticã. Poate
178 PerTeo, I,4 | cuprinse într-un sistem unic si atât de coerent, asemenea
179 PerTeo, I,4 | Bãlcescu sau, mai târziu si într-un conext diferit,
180 PerTeo, I,4 | transgresare a valorilor burgheze si exploateazã, atunci când
181 PerTeo, I,4 | Iisus Hristos transgresase si El, nu-i asa, valorile general
182 PerTeo, I,4 | hors-la-loi" - avea sã cânte si Edith Piaf, într-o Frantã
183 PerTeo, I,4 | formidabilã de a deosebi duhurile, si nu despre faptul cã acuzau
184 PerTeo, I,4 | opun aliantelor cu Egiptul si militeazã în favoarea încheierii
185 PerTeo, I,4 | Criticismul lor este unul teologic si moral, în primul rând. Însã,
186 PerTeo, I,4 | au fost priviti ca modele si chiar imitati de cãtre fãuritorii
187 PerTeo, I,4 | într-un context diferit si responsabil, cu sigurantã,
188 PerTeo, I,4 | de modificarea sensului si implicatiilor criticismului
189 PerTeo, I,4 | dintre Biblie, literaturã si politic nu este unul de
190 PerTeo, I,4 | detinea monopolul afirmãrii si ilustrãrii credintei iudaice,
191 PerTeo, I,4 | fost luat ca model, literar si nu numai, inclusiv pentru
192 PerTeo, I,4 | vor fi menite a afirma si a ilustra credinte si idealuri
193 PerTeo, I,4 | afirma si a ilustra credinte si idealuri politice, de astã
194 PerTeo, I,4 | cucerit de aceste ideologii si de textele lor “sacre” sau,
195 PerTeo, I,4 | deja prilejul sã vorbim si am putut constata cã tocmai
196 PerTeo, I,4 | rafinarea metodelor de exegezã si pentru subtierea spiritului
197 PerTeo, I,4 | lege, normã, reglementare" si cã, la un moment dat, a
198 PerTeo, I,4 | inspiratia Duhului Sfânt si cuprinzând revelatia divinã.
199 PerTeo, I,4 | cã piesele cuprinse aici, si nu altele, ilustreazã cel
200 PerTeo, I,4 | model, studiate în scoli si chiar devin subiectul unui
201 PerTeo, I,4 | în cel al artei, precum si implicatiile acestei adevãrate
202 PerTeo, I,4 | dintre literatura sacrã si cea profanã, unde sacre
203 PerTeo, I,4 | dintr-un corpus destul de vast si vor fi adãugate la canonul
204 PerTeo (47)| comment, Watts, London, 1966 si Religion: Contemporary issues,
205 PerTeo, I,4 | crestine, care mai continea si "Noul Testament". Astfel,
206 PerTeo, I,4 | proveniti dintre evreii elenisti si cu totul diferit de cãtre
207 PerTeo (48)| generalizat prin canonul 59 si 60 ale Sinodului din Laodiceea,
208 PerTeo (48)| Laodiceea, în anul 343, si prin Epistola Festivã a
209 PerTeo (48)| Scripturi sunt: canoanele 60 si 85 Apostolice (sec. I);
210 PerTeo (48)| Apostolice (sec. I); canoanele 59 si 60 Laodiceea (anul 343);
211 PerTeo (48)| 343); canoanele 24, 103 si 105 Cartagina (anul 419);
212 PerTeo, I,4 | la o adicã, chestionabil si cã lista de cãrti canonice
213 PerTeo, I,4 | cãrtile Vechiului Testament si cele ale Noului Testament,
214 PerTeo, I,4 | punct de vedere istoric, si subliniind valoarea esteticã
215 PerTeo, I,4 | canonului iudaic, precum si victorii de genul celei
216 PerTeo, I,4 | al canonului ecleziastic si al Bisericii, ca depozitar
217 PerTeo, I,4 | consecintele acestui fapt este si aceea cã, de acum, canonul
218 PerTeo, I,4 | iar celelalte amendate si, în fine, pe cele autentificate
219 PerTeo, I,4 | suprinzãtoare, uneori. Chiar si în afara vreunei religiozitãti
220 PerTeo, I,4 | mitologizare a istoriei, bunãoarã, si ajung sã impresioneze imaginarul
221 PerTeo, I,4 | bine Sorin Alexandrescu, si cu literatura canonicã (
222 PerTeo, I,4 | consacrator (52).~Notabil este si modul cum va fi afectatã
223 PerTeo, I,4 | indexate în epoca Inchizitiei si cele interzise în perioadele
224 PerTeo, I,4 | douã canoane: unul oficial si unul critic. Doar cã, aici,
225 PerTeo (52)| Sorin Alexandrescu, "Rãzboi si semnificatie. România în
226 PerTeo, I,4 | oricât ar pãrea de paradoxal, si în abordarea (post)modernã
227 PerTeo (53)| Cf. Livius Ciocârlie, Noi si trecutul nostru, în "Observator
228 PerTeo, I,4 | cum ar fi istoria Juditei si a lui Holofren, sau de evangheliile
229 PerTeo, I,4 | o lecturã posibilã numai si numai într-un mediu unde
230 PerTeo, I,4 | credintei s-a produs deja si unde Biblia, în versiunea
231 PerTeo, I,4 | simbolistã sau avangardistã si câteva texte freudiene.~
232 PerTeo, I,4 | exigentele paradigmei actuale si sã demonstreze cã Scripturile
233 PerTeo, I,4 | explicit asa ceva, a fost si ideea cã putem renunta la
234 PerTeo, I,4 | satisfãcãtoare pragmatic si momentan (55).~În fine,
235 PerTeo, I,4 | relativismul ideilor teologice si propune agnosticismul ca
236 PerTeo, I,4 | credintelor a cãror unicitatea si universalitatea nu erau
237 PerTeo, I,4 | valorile patriarhale, centriste si imperialiste. În general,
238 PerTeo, I,4 | femei, eminamente masculinã si direct responsabilã pentru
239 PerTeo, I,4 | totul de ceea ce este vechi si, deci, corupt de masculinitate,
240 PerTeo, I,4 | într-o culturã patriarhalã si, ca urmare, textul ei nu
241 PerTeo, I,4 | continuã sã fie prezent si sã se manifeste în lume,
242 PerTeo (56)| femmes d’Amerique latine si Musa Dube-Shomanah, Écriture
243 PerTeo (56)| pp. 13 sq., 61 sq. Vezi si Pamela Sue Anderson, Canonicity
244 PerTeo, I,4 | este un text sacru (57). Si nu putem sã nu recunoastem
245 PerTeo, I,4 | memoria vie a unei natiuni si o considera înzestratã cu
246 PerTeo, I,4 | cu menirea de a construi si pãstra identitatea si unitatea
247 PerTeo, I,4 | construi si pãstra identitatea si unitatea natiunii respective (58).
248 PerTeo (57)| pp. 75 sq. Idei similare si la Joan Martin, La littérature
249 PerTeo, I,4 | în puterea taumaturgicã si vindecãtoare a adevãratei
250 PerTeo, I,4 | dreptãti" profunde, interioare si a libertãtii specifice artistului (59).
251 PerTeo, I,4 | Eliberatoare este marea artã si pentru Iris Murdoch: ne
252 PerTeo, I,4 | ne satisface curiozitatea si ne ajutã sã fim toleranti
253 PerTeo, I,4 | ne ajutã sã fim toleranti si generosi (60). Exemplele
254 PerTeo, I,4 | memoria vie a comunitãtilor si a membrilor acestora, sã
255 PerTeo, I,4 | sine prin apel la memorie si la un set de de prevederi
256 PerTeo, I,4 | prevederi general acceptate si considerate de provenientã
257 PerTeo, I,4 | divinã, sã vindece pasiuni si sã fie, în ultimã instantã,
258 PerTeo, I,4 | cã vreme de un mileniu si mai bine, cel putin pânã
259 PerTeo, I,4 | de a privi, de a percepe si de a exprima omul si lumea.
260 PerTeo, I,4 | percepe si de a exprima omul si lumea. În tot acest rãstimp,
261 PerTeo, I,4 | este Cartea prin excelentã si ea conferã statutul cãrtii
262 PerTeo, I,4 | general. Multã vreme, cultura si teologia se vor dezvolta
263 PerTeo, I,4 | comunitãtii receptoare a textului si spatiu privilegiat pentru
264 PerTeo, I,4 | privilegiat pentru lectura si interpretarea semnelor vremii (61).
265 PerTeo, I,4 | cea specificã antichitãtii si produc deja discursuri metaliterare
266 PerTeo, I,4 | o idee de frumos în sine si prin tendinta de a substitui
267 PerTeo, I,4 | substitui textele consacrate; si în plan ideologic, manifestându-se
268 PerTeo, I,4 | manifestându-se apologetic si edificator în slujba unor
269 PerTeo (61)| 1984; Umberto Eco, Arta si frumosul în estetica medievalã,
270 PerTeo, I | epuiza într-un simplu eseu, si cu sigurantã cã nici nu
271 PerTeo, I | raportului dintre Biblie si literaturã. Totusi, înainte
272 PerTeo, I | ne vom referi pe scurt si la datele specifice estului
273 PerTeo, I | spre zona diversificatã si polimorfã a veacului. Aparitia
274 PerTeo, I | democratizarea textului si, implicit, la scoaterea
275 PerTeo, I | din partea unei culturi si civilizatii strãine, cea
276 PerTeo, I | cunoaste urmãri specifice chiar si în plan spiritual. Aici
277 PerTeo, I | Bizantului, între Bisericã si autoritatea civilã, iar
278 PerTeo, I | configurat. Totodatã, structurile si doctrina Bisericii intrã
279 PerTeo, I | adevãrat regim de supravietuire si conservã institutiile sacrului,
280 PerTeo, I | continuare Sfântã, iar lectura si interpretarea ei sunt mediate
281 PerTeo (62)| Istoria fenomenului si analiza acestuia la Alexander
282 PerTeo, I | traditionale: Scriptura si Traditia. Ne însusim, aici,
283 PerTeo, I | un principiu hermeneutic si o metodã” (64). Sigur, afirmatia
284 PerTeo (63)| bisericeascã, arhitecturã si picturã crestinã, Ed. a
285 PerTeo (63)| Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii
286 PerTeo (63)| 1993, pp. 104-105. Vezi si Casimir Kucharek, The Byzantine-Slav
287 PerTeo, I | primelor decrete sinodale si îmbogãtirea Traditiei cu
288 PerTeo, I | dintre hermeneutica crestinã si cea iudaicã sunt încã evidente (65).
289 PerTeo, I | înteleasã decât în lumina si în cadrele Traditiei. În
290 PerTeo, I | Florovsky, era “contextul viu si perspectiva comprehensivã
291 PerTeo, I | ce conduc la perceperea si însusirea adevãratei intentii
292 PerTeo, I | adevãratei intentii a Scripturii si a iconomiei divine.” (66)
293 PerTeo (65)| între scrieri rabbinice si crestine canonice din veacul
294 PerTeo (65)| despre credintã, despre faptã si despre pocãintã. La fel
295 PerTeo (65)| de importantã ni se pare si cartea lui Jacob Neusner,
296 PerTeo, I | Sfinte, ci oferã mediul optim si indispensabil pentru descifrarea
297 PerTeo, I | Dupã cãderea Bizantului si instaurarea dominatiei otomane,
298 PerTeo, I | expresia cea mai fidelã si mai accesibilã a Traditiei,
299 PerTeo, I | mai învolburate a veacului si, dupã modelul Maicii Domnului,
300 PerTeo, I | cadrul slujbelor bisericesti si, de asemenea, în obiectele
301 PerTeo, I | de asemenea, în obiectele si vesmintele de uz liturgic.
302 PerTeo (67)| Pãrintele Alexander, mistagogia si teoria marii unificãri în
303 PerTeo (67)| Studii de teologie, traducere si prezentare diac. Ioan I.
304 PerTeo, I | simbol al slujirii, dar si al mãretiei sacerdotiului.
305 PerTeo, I | ascendenta preotiei crestine si faptul cã urmãtorii lui
306 PerTeo, I | dispozitii doxologice în mintea si în inima liturghisitorului (69).
307 PerTeo, I | lui Hristos dobândim viatã si ne îndumnezeim în chip tainic,
308 PerTeo (69)| Vezi si Pr. John Breck, Principii
309 PerTeo (69)| Timisoarei, Episcopiei Aradului si Caransebesului, An IX (XLVIII),
310 PerTeo, I | pomul cunoasterii si crucea, vãditã astfel a
311 PerTeo, I | Adam, omul cel vechi, si Hristos revelat ca nou Adam,
312 PerTeo, I | care s-a înfruptat Adam si trupul christic, i.e. euharistia;~·
313 PerTeo, I | asupra valorii lui mistice si sã pregãteascã doxologia
314 PerTeo, I | Întreaga istorie a cãderii si a salvãrii fiintei omenesti,
315 PerTeo, I | fiintei omenesti, precum si doctrina despre pãcat si
316 PerTeo, I | si doctrina despre pãcat si redemptiune se aflã concentrate
317 PerTeo, I | nu doar hermeneutic, ci si doxologic, în acelasi timp.
318 PerTeo, I | raportul dintre Biblie si literaturã cunoaste o dezvoltare
319 PerTeo, I | întregi vor învãta sã scrie si sã citeascã pornind de la
320 PerTeo, I | pentru învãtarea scrisului si a cititului nu este folositã
321 PerTeo, I | culturale va tinde sã imite si sã preia, mai întâi, textul
322 PerTeo, I | mai întâi, textul de cult si de-abia într-o perioadã
323 PerTeo, I | aproape baroce de figuri si preferinta pentru un limbaj
324 PerTeo, I | naratiuni pioase occidentale si, astfel, se raporteazã la
325 PerTeo, I | dezinvolt pasaje biblice si texte de cult în egalã mãsurã,
326 PerTeo, I | atât în cadru liturgic, cât si pentru le a gusta frumusetea
327 PerTeo, I | slujba idealurilor nationale si chiar exploatatã, ulterior,
328 PerTeo, I | experientã a Scripturii si o transpun, apoi, în imne
329 PerTeo, I | Bisericii. Literatura pioasã si cea de sorginte religioasã
330 PerTeo, I | accidental spatiul liturgic si continuã sã fie veneratã
331 PerTeo, I | raportului dintre Biblie si literaturã în secolul XX,
332 PerTeo, I | model literaturii seculare si este apropriatã de aceasta,
333 PerTeo, I | despre texte care afirmã si celebreazã credinta, despre
334 PerTeo, I | texte care o ilustreazã si despre altele care o altereazã
335 PerTeo, I | raportul dintre Scripturi si literaturã din punct de
336 PerTeo, I | mãrgineste la a importa teme si motive biblice, ci aspirã
337 PerTeo, I | procesul initiat de Renastere si de Reformã duce pe de o
338 PerTeo, I | privatizarea Scripturii si, pe de alta, la (auto)sacralizarea
339 PerTeo, I | punct de vedere estetic si ideologic (textele respective
340 PerTeo, I | rezultate specifice în Occident si în Orient.~Ipotezei noastre
341 PerTeo, I | orienteazã dupã modelul biblic si, (ab)uzând de acesta, tinde
342 PerTeo, I | secularizare a credintei si a Scripturii progreseazã
343 PerTeo, I | a Scripturii progreseazã si, mai mult decât atât, chiar
344 PerTeo, I | Occidentul nu este protestant si antitraditional în bloc (71).
345 PerTeo (70)| Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii
346 PerTeo, I | asupra valorilor traditionale si privesc modernismul ca sumã
347 PerTeo, I | Biblia este mediat liturgic si, totodatã, printr-un corpus
348 PerTeo, I | pãtrunderea ideilor luministe si a tenditelor de sincronizare
349 PerTeo, I | oferit de textele cultice si de cele pioase. În spatiul
350 PerTeo, I | aceastã directie se mentine si functioneazã în paralel
351 ConFin | Consideratiuni finale si tranzitorii ~ ~Pornind
352 ConFin | rolul pe care l-au jucat si l-ar mai putea juca încã
353 ConFin | statutul textului literar, cât si pe acela al autorului si
354 ConFin | si pe acela al autorului si au condus, implicit, la
355 ConFin | de receptare a Scripturii si a literaturii.~Demersul
356 ConFin | fiindu-i, cu sigurantã pânã si în zilele noastre, unul
357 ConFin | cristalizarea unui spirit critic si, într-un sens, putem spune
358 ConFin | chiar a generat literaturã si elemente de constiintã literarã.
359 ConFin | mediile ecleziastice, dar si în republica literelor,
360 ConFin | despre raportul dintre Biblie si literaturã în universitãtile
361 ConFin | am cãutat sã surprindem si dinamica procesului de sacralizare/
362 ConFin | aflati în discutie, Biblia si literatura. Ne propuneam,
363 ConFin | cãtre literatura secularã si am ajuns la concluzia cã
364 ConFin | literaturii printr-o apropriere si printr-un transfer oarecum
365 ConFin | ulterior am abordat-o - si probabil cã aceasta va fi
366 ConFin | est-european, de mediul spiritual si cultural creat aici de cãtre
367 ConFin | raportul dintre Biblie, sacru si literaturã, într-un mediu
368 ConFin | receptatã nu doar ca mesaj, ci si ca obiect cu valente iconice.
369 ConFin | mesajul ei este transmis si perpetuat prin tot ceea
370 ConFin | tine de sfera liturgicului si prin intermediul unui corpus
371 ConFin | de cãtre textele cultice si pioase, care vehiculeazã
372 ConFin | pãtrunderea ideilor luministe si a tendintelor de sincronizare
373 ConFin | legate de canonul literar si la cel cultural românesc,
374 ConFin | cum au fost ele analizate si prezentate de cãtre E. Lovinescu,
375 ConFin | Lovinescu, G. Cãlinescu si N. Manolescu. Deloc întâmplãtor
376 ConFin | imperiul modernismului. Chiar si în est, modernismul nu mai
377 ConFin | adecvare la spiritul vremii si diverse fatete ale secularizãrii.
378 ConFin (72)| Procesul poate fi urmãrit si în evolutia modelelor politice,
379 ConFin | nu au un continut precis si, în orice caz, nu trebuie
380 ConFin | prelungirea lui G. Cãlinescu si E. Lovinescu, traditionalismul
381 ConFin | decât o sensibilitate realã” si întãreste: “dacã traditionalismul
382 ConFin | traditionalismul e un program si o manierã, o grupare, o
383 ConFin | stare de spirit generalã si e cu mult mai divers.” (74)~
384 ConFin | la adresa modernismului si a tendintelor moderniste
385 ConFin | asemenea, traditionalismul. Si poate cã nu ar fi astfel,
386 ConFin | fi privit ca secularizant si rigid reductionist, postmodernitatea
387 ConFin | elocventã în acest sens si fructuoasã pentru reluarea
388 ConFin | mostenirea noastrã premodernã si prezentul nostru postmodern (75).
389 ConFin | deosebit de interesantã si, probabil, utilã în vederea
390 ConFin (76)| interbelic: problema canonului" si "Pentru un grabnic sfârsit
|