bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | suficient de solidã pentru a crede cã el nu mai scrie
2 Intro | nu mai scrie atât pentru a (re)povesti istoria lui
3 Intro | din Nazareth, cât pentru a afirma si transmite o învãtãturã
4 Intro | precedente de relatare în scris a faptelor “deplin adeverite
5 Intro | istoriile în discutie pare a fi una mai degrabã rezervatã.
6 Intro | sale verbul “epiheireo” (a pune mâna pentru a supune,
7 Intro | epiheireo” (a pune mâna pentru a supune, pentru a domina;
8 Intro | pentru a supune, pentru a domina; a încerca, a-si
9 Intro | supune, pentru a domina; a încerca, a-si da osteneala),
10 Intro | exorcisti itineranti de a scoate demoni, abuzând de
11 Intro | ale “multora” (s.n.) de a istorisi “faptele deplin
12 Intro | autorul implicã existenta a douã categorii de texte.
13 Intro | început de cãtre Sf. Ev. Luca a fost continuat, în deceniile
14 Intro | decât atât, vrednice de a fi numite “Sfinte” sau “
15 Intro | sau “Dumnezeiesti”; iar a doua descrie cãrtile bune,
16 Intro | spre paguba poporului si a clerului”( 5). Se poate
17 Intro | un altul, de sacralizare a literaturii îndeobste recunoscutã
18 Intro | semnificative al istoriei moderne a statului sunt conceptele
19 Intro | presupune si o anumitã slãbire a frontierelor, fapt ce usureazã
20 Intro | secularizarea, lucrurile par a nu sta tocmai asa pentru
21 Intro | venerãm viata, dar fãrã a stabili vreo relatie de
22 Intro | lecturã în aceastã cheie a unor autori de secol XX
23 Intro | Virginia Woolf si F.R. Leavis, a putut fi operatã în mare
24 Intro (7) | l’élément sacral qui les a depuis toujours modelés
25 Intro (7) | fin de la religion il y a, ce n’est pas au dépérissement
26 Intro | într-o fazã incipientã a procesului deja descris,
27 Intro (10) | Wesley, în prefata volumului A Collection of hymns for
28 Intro | continuarea acestui proces a dus, în secolul XX, la construirea
29 Intro | construirea unei noi modalitãti de a percepe atât Biblia, cât
30 Intro | atinge si aceastã chestiune a publicat de curând profesorul
31 Intro | special de latura lingvisticã a problemei. Nu putem sã nu
32 Intro | materialelor se rezumã la a oferi informatii istorice,
33 Intro | degrabã teoreticã, atât pentru a putea surprinde dinamica
34 Intro | mentionat, cât si pentru a stabili câteva criterii
35 Intro | criterii necesare pentru a o analizã ulterioarã, efectuatã
36 Intro | exhaustivitate. O abordare a modului cum este valorificatã
37 Intro | literatura românã din cea de a doua jumãtate a secolului
38 Intro | din cea de a doua jumãtate a secolului XX se lasã încã
39 Intro | pentru demersul umanistic a unui filon doar partial
40 PerTeo | substantã. Mai întâi cã avem de a face nu atât cu o carte,
41 PerTeo | aici, despre o unitate a stilului, chiar si a limbii;
42 PerTeo | unitate a stilului, chiar si a limbii; în fine, dar nu
43 PerTeo | pânã la urmã exegetic, fãrã a preciza de la bun început
44 PerTeo | consultare chiar si superficialã a bibliografiei de specialitate
45 PerTeo | în rândul specialistilor, a cel putin douã mari curente
46 PerTeo, I | I.a: Biblia apartine literaturii~
47 PerTeo, I | discutie valoarea esteticã a textului scripturistic,
48 PerTeo, I,1 | I.a.1. Cãrei literaturi îi apartine
49 PerTeo, I,1 | o spunem chiar riscând a ne repeta, cã nu avem de
50 PerTeo, I,1 | ne repeta, cã nu avem de a face cu o carte ca oricare
51 PerTeo, I,1 | oficiu. În realitate, avem de a face cu o întreagã literaturã
52 PerTeo, I,1 | caracterului universalist a ceea ce la început s-a considerat
53 PerTeo, I,1 | la început s-a considerat a nu fi decât o nouã sectã
54 PerTeo, I,1 | poate citi fie ca parte a literaturii ebraice vechi,
55 PerTeo, I,1 | ebraice vechi, fie ca parte a literaturii crestine. Ceea
56 PerTeo, I,2 | I.a.2. Estetica textului sacru~
57 PerTeo, I,2 | Estetica textului sacru~Pentru a rãspunde la a doua întrebare,
58 PerTeo, I,2 | sacru~Pentru a rãspunde la a doua întrebare, suntem constrânsi
59 PerTeo, I,2 | despre valoarea esteticã a textului scripturistic.
60 PerTeo, I,2 | Alter sustinea cã, pentru a întelege arta narativã a
61 PerTeo, I,2 | a întelege arta narativã a unui text atât de vechi
62 PerTeo, I,2 | despre utilizarea frecventã a analogiei, iar în al doilea
63 PerTeo, I,2 | functia bogat expresivã a sintaxei (14). Solutia propusã
64 PerTeo, I,2 | Valoarea esteticã în sine a Bibliei nu este un lucru
65 PerTeo, I,2 | iar o abordare literarã a acestuia nu face decât sã-i
66 PerTeo, I,2 | tocmai în priceperea lor de a valorifica limbajul cotidian,
67 PerTeo, I,2 | în secolul al XVIII-lea a lucrãrii lui Robert Lowth,
68 PerTeo, I,2 | poesis Hebraeorum (1753), a însemnat nu doar redescoperirea
69 PerTeo, I,2 | de Louis Panier, este cea a profesorului oxonian G.B.
70 PerTeo, I,2 | studii pe aceastã temã, Caird a observat cã nu putem vorbi
71 PerTeo, I,2 | indicii suficiente pentru a sustine ipoteza cã autorii
72 PerTeo (16)| prezentare foarte amãnuntitã a operei lui Robert Lowth,
73 PerTeo, I,2 | pozitia lui Caird s-a vãdit a fi criticabilã. El îsi alege
74 PerTeo, I,2 | la istoria post-egipteanã a evreilor: "si toate acestea
75 PerTeo, I,2 | mãsurã de putinta lui de a privi istoria ca pe un discurs
76 PerTeo, I,2 | discurs al divinitãtii si de a traduce acest discurs într-un
77 PerTeo, I,2 | si castã …) din Vita Nova a lui Dante sau la poema eminescianã
78 PerTeo, I,2 | valoarea literarã, esteticã, a Bibliei, abia dupã ce ne
79 PerTeo, I,2 | lettres, în loc sã reusim a rãzbate din "parohialismul
80 PerTeo, I,2 | parohialismul nostru modern" pentru a ne putea împãrtãsi din frumusetea
81 PerTeo, I | urmeazã, de o întelegere a conceptului într-un sens
82 PerTeo, I | care, de-a lungul timpului, a continuat sã-si exercite
83 PerTeo (19)| The Anxiety of influence. A Theory of poetry (Oxford
84 PerTeo, I,3 | Ca text sacru, Scriptura a produs, în timp, multiple
85 PerTeo, I,3 | Apãrute din necesitatea de a explica unele contradictii,
86 PerTeo, I,3 | explica unele contradictii, de a oferi fundamente scripturistice
87 PerTeo, I,3 | scripturistice pentru legi noi sau de a stabili sensul unor pasaje
88 PerTeo, I,3 | modalitãtilor de împlinire a Legii în situatii particulare,
89 PerTeo, I,3 | printre alte modalitãti de a citi Scripturile, si midrasele
90 PerTeo, I,3 | elementele necesare pentru a ne îndreptãti sã le considerãm
91 PerTeo, I,3 | incipiente de literaturizare a Bibliei (22). Pentru cercetãtorul
92 PerTeo (21)| în limba românã, este cea a Mgr. Vladimir Petercã, Regele
93 PerTeo (21)| si lucrarea monumentalã a lui L. Ginzberg, The legends
94 PerTeo, I,3 | întregi din Divina Comedie a lui Dante, bunãoarã, sau
95 PerTeo, I,3 | modalitãti cu totul noi de a percepe lumea. Acest lucru
96 PerTeo, I,3 | suppose that we can think in a wholly different way.” (25)
97 PerTeo (24)| and abuse of the Bible. A study of the Bible in an
98 PerTeo, I,3 | ci în zona de intersectie a celor douã - zonã pe care,
99 PerTeo, I,3 | Sã nu uitãm cã realismul a apãrut mult mai târziu.
100 PerTeo, I,3 | opinia lui Florovsky, pentru a transmite o doctrinã si
101 PerTeo, I,3 | persoanã istoricã, ci o icoanã a Sa (28). Iar aceastã tehnicã
102 PerTeo, I,3 | si Florovksy, cã avem de a face cu un limbaj mai degrabã
103 PerTeo, I,3 | noi interpretãm pentru a întelege textul, pentru
104 PerTeo, I,3 | întelege textul, pentru a ilustra o învãtãturã de
105 PerTeo, I,3 | învãtãturã de credintã, pentru a decela îndrumãri morale,
106 PerTeo (29)| comporte asemenea unei cutii a Pandorei sau a unei relicve
107 PerTeo (29)| unei cutii a Pandorei sau a unei relicve sacre [s.n.].
108 PerTeo, I,3 | de paradigma mitologicã a secolului, atunci putem
109 PerTeo, I,3 | general ca o formã alternativã a hermeneuticii (31). “Ni-l
110 PerTeo, I,3 | formelor de expresie si a modalitãtilor de organizare
111 PerTeo, I,3 | cuprinse în Canon, Biblia a fost si continuã sã fie
112 PerTeo, I,3 | în efortul acesteia de a deslusi nu doar un text
113 PerTeo, I,3 | text sacru ci, deja, de a afla sensul unei lumi din
114 PerTeo (33)| rãspândirii traducerii autorizate a Scripturii (Authorised Version)
115 PerTeo (33)| ideilor lui Schleiermecher si a lui Fr. Schlegel în conturarea
116 PerTeo (33)| romantice. Vezi o panoramã a fenomenului în lucrarea
117 PerTeo (33)| lucrarea lui D. L. Jeffrey, A Dictionary of Biblical Tradition
118 PerTeo, I,4 | procedeelor hermeneutice si a analizei de text. Cum însã
119 PerTeo, I,4 | putin partial, ca expresie a unui efort exegetic, atunci
120 PerTeo, I,4 | mãsurã, si ca o strãdanie de a deschide un filon de cercetare
121 PerTeo, I,4 | vedem în ce mãsurã Biblia a avut un cuvânt de spus în
122 PerTeo, I,4 | de spus în cristalizarea a ceea ce astãzi numim constiintã
123 PerTeo, I,4 | literarã. Sustinem cã Biblia a influentat dezvoltarea literaturii
124 PerTeo, I,4 | Veacuri la rând, Biblia a fost socotitã Cartea Cãrtilor –
125 PerTeo, I,4 | Menirea Bibliei este aceea de a revela voia lui Dumnezeu
126 PerTeo, I,4 | voia lui Dumnezeu si de a ne cãlãuzi în aventura cunoasterii
127 PerTeo, I,4 | existã si o importantã zonã a poeziei, aspirante la crearea
128 PerTeo, I,4 | reprezintã o încercare de a asculta muzica din cuvintele
129 PerTeo, I,4 | în procesul de concepere a statutului textului literar
130 PerTeo, I,4 | procesul de cristalizare a unor elemente esentiale
131 PerTeo, I,4 | moderne sau, mai precis, a constiintei de sine a literaturii
132 PerTeo, I,4 | precis, a constiintei de sine a literaturii moderne. Elementele
133 PerTeo, I,4 | Problematica autoritãtii se vãdeste a fi deosebit de complexã,
134 PerTeo, I,4 | bine identitatea pentru a pune în evidentã o autoritate
135 PerTeo, I,4 | neglijabil. În fond, avem de a face cu un proces teandric
136 PerTeo, I,4 | poate cã tocmai de aceea a generat nenumãrate discutii.
137 PerTeo, I,4 | si punerea în circulatie a unor texte numite ulterior "
138 PerTeo, I,4 | pus vreodatã problema de a colecta informatii si a
139 PerTeo, I,4 | a colecta informatii si a depista, într-un text, elementele
140 PerTeo, I,4 | elementele necesare pentru a stabili cine anume l-a scris.
141 PerTeo, I,4 | putea fi oricine. Avem de a face, în ultimã instantã,
142 PerTeo, I,4 | responsabilitatea pentru ele. În ziua a saptea, dupã cum inspirat
143 PerTeo, I,4 | în demnitatea filosoficã a poeziei, nu se teme de operele
144 PerTeo, I,4 | despre chemarea poetului de a continua Scripturile Sacre (38).
145 PerTeo, I,4 | la dorinta modernilor de a scrie o carte ultimã, totalã,
146 PerTeo, I,4 | devine, implicit, marcã a autenticitãtii unui text
147 PerTeo, I,4 | functii metatextuale. Avem de a face, fãrã doar si poate,
148 PerTeo, I,4 | oralitãtii nu importã atât cine a produs un text, cât cine
149 PerTeo, I,4 | tendintã de reconfigurare a ideii de autor, de retur
150 PerTeo, I,4 | considerãm de la sine înteles cã a apãrut relativ târziu si
151 PerTeo, I,4 | nici pe departe o inventie a rationalismului si cã nu
152 PerTeo (40)| pe aceastã temã este cea a lui J.-P. Keller, Pop Art
153 PerTeo, I,4 | transmiterea nealteratã a întelepciunii strãmosilor
154 PerTeo, I,4 | analizarea si evaluarea constantã a institutiilor si a modurilor
155 PerTeo, I,4 | constantã a institutiilor si a modurilor de viatã trecute
156 PerTeo, I,4 | organizarea constinentã a traditiei culturale, este […]
157 PerTeo, I,4 | adresa asezãmintelor si a practicilor idolatre, ci
158 PerTeo, I,4 | fatã de orice tendintã de a plãsmui mituri în jurul
159 PerTeo, I,4 | Occidentalã, conchide Schneidau, a mostenit întru totul aceastã
160 PerTeo, I,4 | perpetuã miscare, de cãutare, a lumii în care trãim (43).~
161 PerTeo, I,4 | cele mai evidente, fãrã a necesita o analizã foarte
162 PerTeo, I,4 | din anii ’30 se vãdeste a fi construitã pe o eticã
163 PerTeo, I,4 | sacrul ca pe o transgresare a valorilor burgheze si exploateazã,
164 PerTeo, I,4 | ne demonteze tendinta de a plãsmui mituri în jurul
165 PerTeo, I,4 | capacitate formidabilã de a deosebi duhurile, si nu
166 PerTeo, I,4 | formal modului biblic de a analiza institutiile veacului.~
167 PerTeo, I,4 | credintei iudaice, respectiv a celei crestine, statutul
168 PerTeo, I,4 | celei crestine, statutul ei a fost luat ca model, literar
169 PerTeo, I,4 | rândul lor, vor fi menite a afirma si a ilustra credinte
170 PerTeo, I,4 | vor fi menite a afirma si a ilustra credinte si idealuri
171 PerTeo, I,4 | prezinte pe sine sub masca a ceea ce odinioarã reprezenta
172 PerTeo, I,4 | si cã, la un moment dat, a început sã fie legat de
173 PerTeo, I,4 | aici, notiunea de canon a ajuns sã însemne o listã
174 PerTeo, I,4 | prin care notiunea de canon a ajuns sã fie transferatã
175 PerTeo, I,4 | notiunea de canon pentru a discuta, pornind de aici,
176 PerTeo, I,4 | putut remarca existenta unei a treia categorii de texte,
177 PerTeo (47)| Religion in secular society: A Sociological comment, Watts,
178 PerTeo, I,4 | schimba modul de receptare a scrierilor sacre: ceea ce
179 PerTeo, I,4 | ebraicã, era pe cale de a deveni "Vechiul Testament",
180 PerTeo, I,4 | Testament", adicã parte a Bibliei crestine, care mai
181 PerTeo, I,4 | dintr-o regiune oarecare a Imperiului Roman. De asemenea,
182 PerTeo, I,4 | plus de informatie pentru a percepe implicatiile politice
183 PerTeo (48)| si prin Epistola Festivã a Sf. Atanasie cel Mare. Principalele
184 PerTeo, I,4 | destule prilejuri pentru a se obisnui cu ideea cã textul
185 PerTeo, I,4 | apar primele tendinte de a insera între cãrtile Vechiului
186 PerTeo, I,4 | acest spatiu interstitial, a cãrtilor I-III Macabei.
187 PerTeo, I,4 | subliniind valoarea esteticã a textului (50). Pânã la urmã,
188 PerTeo, I,4 | acum, canonul devine parte a discursului puterii: cu
189 PerTeo, I,4 | din veacurile urmãtoare nu a adus absolut nici un fel
190 PerTeo, I,4 | o adevãratã mitologizare a istoriei, bunãoarã, si ajung
191 PerTeo, I,4 | perioadele de instaurare a regimurilor comuniste din
192 PerTeo, I,4 | prezenta, în România comunistã, a douã canoane: unul oficial
193 PerTeo, I,4 | abordarea (post)modernã a canonului Biblic, iar observarea
194 PerTeo, I,4 | ar fi istoria Juditei si a lui Holofren, sau de evangheliile
195 PerTeo, I,4 | scrierile canonice. O lecturã a "Bibliei" de acest gen,
196 PerTeo, I,4 | de cãtre o institutie de a cãrei autoritate divinã
197 PerTeo, I,4 | apologeticã (post)modernã a Bibliei, tributarã metodelor
198 PerTeo, I,4 | Bultmann, chiar dacã el nu a sustinut niciodatã în mod
199 PerTeo, I,4 | în mod explicit asa ceva, a fost si ideea cã putem renunta
200 PerTeo, I,4 | Rezultatul va fi o versiune a Bibliei canonicã din punct
201 PerTeo, I,4 | provocãrile adresate credintelor a cãror unicitatea si universalitatea
202 PerTeo, I,4 | validarea excluderii sociale a femeilor. Pentru ca Biblia
203 PerTeo, I,4 | strict necesarã o reevaluare a ei printr-un demers interpretativ
204 PerTeo, I,4 | Biblia, aratã Elza Tamez, a fost scrisã în urmã cu multe
205 PerTeo, I,4 | lume, în viata de zi cu zi a oamenilor. O nouã Scripturã
206 PerTeo (56)| Canonicity and critique: a feminist defence of a post-kantian
207 PerTeo (56)| critique: a feminist defence of a post-kantian critique, în "
208 PerTeo, I,4 | cuvintele ei celebra afirmatie a lui Dietrich Bonhoeffer: "
209 PerTeo, I,4 | acestei religii se vãdesc a fi istoriile vietilor personale
210 PerTeo, I,4 | paradigme romantice, memoria vie a unei natiuni si o considera
211 PerTeo, I,4 | înzestratã cu menirea de a construi si pãstra identitatea
212 PerTeo, I,4 | taumaturgicã si vindecãtoare a adevãratei poezii, derivatã
213 PerTeo, I,4 | perceptie cu totul specialã a unei "dreptãti" profunde,
214 PerTeo, I,4 | profunde, interioare si a libertãtii specifice artistului (59).
215 PerTeo, I,4 | îndeajuns de ilustrative pentru a putea sesiza transferul
216 PerTeo, I,4 | sã întretinã memoria vie a comunitãtilor si a membrilor
217 PerTeo, I,4 | memoria vie a comunitãtilor si a membrilor acestora, sã le
218 PerTeo, I,4 | etc. Iar rolul de Biblie a veacului îi va reveni, desigur,
219 PerTeo, I,4 | un moment dat ca model de a privi, de a percepe si de
220 PerTeo, I,4 | ca model de a privi, de a percepe si de a exprima
221 PerTeo, I,4 | privi, de a percepe si de a exprima omul si lumea. În
222 PerTeo, I,4 | chiar constiinta de sine a comunitãtii receptoare a
223 PerTeo, I,4 | a comunitãtii receptoare a textului si spatiu privilegiat
224 PerTeo, I,4 | sine si prin tendinta de a substitui textele consacrate;
225 PerTeo, I | atât de vastã precum aceea a raportului dintre Biblie
226 PerTeo, I | literaturã. Totusi, înainte de a trece la partea a doua analizei
227 PerTeo, I | înainte de a trece la partea a doua analizei noastre, anume
228 PerTeo, I | Occident, secolul al XV-lea a însemnat începutul Renasterii,
229 PerTeo, I | pentru partea Rãsãriteanã a continentului, acelasi secol
230 PerTeo, I | continentului, acelasi secol a marcat începutul dominatiei
231 PerTeo, I | ca o consecintã fireascã a teologiei iudeo-crestine
232 PerTeo, I | diversificatã si polimorfã a veacului. Aparitia tiparului,
233 PerTeo, I | tentative de continuare a politicii de simfonie, tipicã
234 PerTeo, I | douã cãi de transmitere a revelatiei divine, mãrturisite
235 PerTeo (63)| si picturã crestinã, Ed. a II-a, Editura Institutului
236 PerTeo, I | însusirea adevãratei intentii a Scripturii si a iconomiei
237 PerTeo, I | intentii a Scripturii si a iconomiei divine.” (66)
238 PerTeo, I | fidelã si mai accesibilã a Traditiei, înteleasã astfel,
239 PerTeo, I | istoriei tot mai învolburate a veacului si, dupã modelul
240 PerTeo, I | Clavis Scripturae Sacrae a Rãsãritului. Scrierile Pãrintilor
241 PerTeo, I | ansamblul ei, adevãrata lume a Textului (68). Bunãoarã
242 PerTeo (68)| actiune de redescoperire a hermeneuticii liturgice
243 PerTeo, I | cel de odinioarã din Eden a adus amãrãciune, iar lemnul
244 PerTeo, I | amãrãciune, iar lemnul Crucii a înflorit viatã dulce; cã
245 PerTeo, I | mâncând Adam întru stricãciune a alunecat, iar noi îndulcindu-ne
246 PerTeo, I | primind împãrãtia cea vesnicã a lui Dumnezeu. Pentru aceea
247 PerTeo (69)| ortodoxe de interpretare a Bibliei, trad. Constantin
248 PerTeo, I | si crucea, vãditã astfel a fi pom al vietii;~·
249 PerTeo, I | finalã.~Întreaga istorie a cãderii si a salvãrii fiintei
250 PerTeo, I | Întreaga istorie a cãderii si a salvãrii fiintei omenesti,
251 PerTeo, I | spatiul ortodox, avem de a face cu un demers nu doar
252 PerTeo, I | vorbi despre o apropriere a Bibliei de cãtre literaturã,
253 PerTeo, I | pentru învãtarea scrisului si a cititului nu este folositã
254 PerTeo, I | lui Vasile Voiculescu sau a Pr. Mihail Avramescu, aceasta
255 PerTeo, I | liturgic, cât si pentru le a gusta frumusetea esteticã.
256 PerTeo, I | asa ca Nichifor Crainic, a cãror literaturã de inspiratie
257 PerTeo, I | total aceastã experientã a Scripturii si o transpun,
258 PerTeo, I | parte din opera acestui poet a fost acceptatã de cãtre
259 PerTeo, I | vor aspira niciodatã la a deveni texte sacre din simplul
260 PerTeo, I | tendintã de (auto)sacralizare a celei din urmã. Am considerat
261 PerTeo, I | insurmontabile, în opinia noastrã, de a discuta raportul dintre
262 PerTeo, I | directiilor de difuzare a modelului biblic în literatura
263 PerTeo, I | secularã nu se mãrgineste la a importa teme si motive biblice,
264 PerTeo, I | concluzie: din slujitoare a pietãtii (ca sã reluãm expresia
265 PerTeo, I | procesul de secularizare a credintei si a Scripturii
266 PerTeo, I | secularizare a credintei si a Scripturii progreseazã si,
267 PerTeo (70)| Sedealna de dupã Catisma a III-a; Editura Institutului
268 PerTeo, I | privesc modernismul ca sumã a tuturor ereziilor. În spatiul
269 PerTeo, I | pãtrunderea ideilor luministe si a tenditelor de sincronizare
270 PerTeo, I | pozitiviste. Pânã prin cea de a doua jumãtate a secolului
271 PerTeo, I | prin cea de a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, modelul
272 ConFin | iudeo-crestinismului în procesul de formare a paradigmei culturale europene,
273 ConFin | Bibliei, în special în cea de a doua jumãtate a secolului
274 ConFin | în cea de a doua jumãtate a secolului XX, au influentat
275 ConFin | noi paradigme de receptare a Scripturii si a literaturii.~
276 ConFin | receptare a Scripturii si a literaturii.~Demersul nostru
277 ConFin | literaturii sacre, Biblia a servit multã vreme drept
278 ConFin | inspiratie. Treptat, ea a contribuit la cristalizarea
279 ConFin | dispozitia artistilor chiar a generat literaturã si elemente
280 ConFin | proximitãtilor ei.~Pentru a putea analiza aceste ipoteze,
281 ConFin | de specialitate românesti a studiilor pe aceastã temã,
282 ConFin | oferit o prezentare generalã a discutiilor purtate despre
283 ConFin | prezentare cât mai cuprinzãtoare a problematicii. Dar dincolo
284 ConFin | sacralizare/secularizare a celor doi poli aflati în
285 ConFin | prezentãm un model teoretic a ceea ce am socotit a fi
286 ConFin | teoretic a ceea ce am socotit a fi procesul de asimilare
287 ConFin | fi procesul de asimilare a Bibliei de cãtre literatura
288 ConFin | post-moderne de secularizare a Bibliei, respectiv de sacralizare
289 ConFin | respectiv de sacralizare a literaturii printr-o apropriere
290 ConFin | functioneazã fãrã gres. A rezultat, de aici, faptul
291 ConFin | cel mai rãspândit, pânã în a doua jumãtate a secolului
292 ConFin | pânã în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, rãmâne
293 ConFin | cristalizeze în ceea ce, ulteior, a fost numit literaturã "autohtonistã", "
294 ConFin | pãtrunderea ideilor luministe si a tendintelor de sincronizare
295 ConFin | prin influenta ei, Biblia a avut de jucat un rol deosebit
296 ConFin | încadrarea unui autor sau a altuia în sfera modernismului
297 ConFin | sfera modernismului sau a traditionalismului este
298 ConFin (73)| mondiale - vîrsta modernã a lirismului”, în vol. Istoria
299 ConFin | adresa modernismului si a tendintelor moderniste din
300 ConFin | treilea devine preot, cum a fãcut Pr. Mihail Avramescu,
301 ConFin | modernismului perioadele de negare a traditiei sunt strâns secundate
302 ConFin | perioade de afirmare febrilã a acesteia. Iar în literatura
303 ConFin | procesul de cristalizare a canoanelor modernitãtii.
304 ConFin | precis, ale unei alte fete a modernitãtii, prea putin
305 ConFin | reductionist, postmodernitatea pare a îngãdui tocmai redescoperirea
306 ConFin | putut exista. O lecturã a câtorva dintre lucrãrile
307 ConFin | Derrida, de exemplu, asa cum a efectuat-o recent John D.
308 ConFin | în favoarea unei analize a literaturii române, în special
309 ConFin | literaturii române, în special a celei din cea de a doua
310 ConFin | special a celei din cea de a doua jumãtate a secolului
311 ConFin | din cea de a doua jumãtate a secolului XX, dintr-o perspectivã
312 ConFin | canonului literar românesc a fost deja atestatã (76),
313 ConFin (75)| prophetic postmodernism: Towards a Catholic postmodernity,
|