bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | Introducere ~ ~Încã de la aparitia primelor texte
2 Intro | Având în vedere cã, pânã la data scrierii acestui text,
3 Intro | Luca sã se fi referit doar la acestea. Stim cã, în secolul
4 Intro | alte documente referitoare la învãtãturile Sale. Pe de
5 Intro | într-adevãr, din toatã cãrturãria la care face el aluzie, doar
6 Intro | dat de referirea acestora la doctrinã, la credintã. Unele
7 Intro | referirea acestora la doctrinã, la credintã. Unele o afirmã
8 Intro | categorie sunt receptate încã de la început, cu usurintã, în
9 Intro | carte fundamentalã publicatã la începutul anilor 20, Carl
10 Intro | teologice secularizate”( 6). Iar la finele celui de al doilea
11 Intro | sacralizarea vietii. El ajunge la aceastã concluzie analizînd
12 Intro (7) | Occident moderne tient toute à la réincorporation au coeur
13 Intro (7) | modelés du dehors. Si fin de la religion il y a, ce n’est
14 Intro (7) | pas au dépérissement de la croyance qu’elle se juge,
15 Intro (7) | qu’elle se juge, c’est à la recomposition de l’univers
16 Intro (7) | non seulement en dehors de la religion, mais à partir
17 Intro (7) | Une histoire politique de la religion, Gallimard 1985,
18 Intro | în profan, dar, adeseori, la rândul lui profanul îsi
19 Intro | început în Renastere si ajunsã la apogeu o datã cu Luminismul,
20 Intro | cum o socotea John Wesley la 1780 (10), literatura tinde
21 Intro | proces a dus, în secolul XX, la construirea unei noi modalitãti
22 Intro | România. Pânã în prezent, la noi nu s-a scris decât extrem
23 Intro | contributia traducerilor Bibliei la evolutia limbii române.
24 Intro | majoritatea materialelor se rezumã la a oferi informatii istorice,
25 Intro | trebuie sã subliniem încã de la bun început, dacã mai este
26 Intro | filon doar partial explorat la noi, pânã acum, anume acela
27 Intro | contributia ideilor teologice la dezbaterile culturale ale
28 PerTeo | serios un studiu referitor la specificul literar al Bibliei,
29 PerTeo | un asemenea demers, pânã la urmã exegetic, fãrã a preciza
30 PerTeo | exegetic, fãrã a preciza de la bun început ce reprezintã
31 PerTeo | punct de vedere teoretic. La o consultare chiar si superficialã
32 PerTeo, I | literaturii” stabileste, de la bun început, un raport ierarhic
33 PerTeo, I | problema apartenentei Bibliei la o literaturã anume. În al
34 PerTeo, I,1 | Rãspunsul cel mai tentant la prima problemã ar fi: Biblia
35 PerTeo, I,1 | virtutea unei conventii, la care subscriem deja din
36 PerTeo, I,1 | caracterului universalist a ceea ce la început s-a considerat a
37 PerTeo, I,2 | sacru~Pentru a rãspunde la a doua întrebare, suntem
38 PerTeo, I,2 | exclusiv estetice, este de la sine înteles cã nici un
39 PerTeo, I,2 | presupunem valoarea esteticã de la sine înteleasã. Fapt aproape
40 PerTeo, I,2 | savantului francez referitoare la simplitatea limbajului ori,
41 PerTeo, I,2 | facem dreptate lui Auerbach, la faptul cã Louis Panier lasã
42 PerTeo, I,2 | O solutie interesantã, la antipodul celei propuse
43 PerTeo, I,2 | oxonian G.B. Caird. Chiar de la aparitia primelor studii
44 PerTeo (16)| operei lui Robert Lowth, la Stephen Prickett, Words
45 PerTeo, I,2 | Galateni 4:24 se face referire la douã personaje veterotestamentare,
46 PerTeo, I,2 | ilustreazã, fãcând aluzie la istoria celor douã femei,
47 PerTeo, I,2 | putea cita si versetul de la I Corinteni 10:11, unde
48 PerTeo, I,2 | aceastã datã cu privire la istoria post-egipteanã a
49 PerTeo, I,2 | Pavel nu se raporteazã atât la text, cât la evenimentul
50 PerTeo, I,2 | raporteazã atât la text, cât la evenimentul istoric relatat
51 PerTeo, I,2 | XX încã sensibil, poate, la Sonetul XV (Atât de nobilã
52 PerTeo, I,2 | Vita Nova a lui Dante sau la poema eminescianã Atât de
53 PerTeo, I | mult sau mai putin evident la Biblie. Din punct de vedere
54 PerTeo (19)| progresive de raportare la maestri, în cursul cãrora
55 PerTeo, I,3 | edifice receptorul cu privire la diverse aspecte ale Torei
56 PerTeo, I,3 | naratiuni ce pornesc de la un fragment biblic dat si
57 PerTeo (20)| Ne gândim în special la Targumul Ionatan.~
58 PerTeo, I,3 | Michael Wadsworth ajunge la concluzia foarte interesantã
59 PerTeo, I,3 | au contribuit substantial la consolidarea Canonului,
60 PerTeo (21)| cea Greceascã. Contributie la studiul conceptului de midras,
61 PerTeo, I,3 | ample midrase haggadice la pasajele biblice corespondente (23).
62 PerTeo, I,3 | hermeneuticã.~Este limpede cã, la începutul anilor 70, Dennis
63 PerTeo, I,3 | poate conduce cu usurintã la revolutii culturale majore
64 PerTeo, I,3 | revolutii culturale majore si la modalitãti cu totul noi
65 PerTeo, I,3 | Citatul pe care îl oferã la un moment dat, din Lionel
66 PerTeo, I,3 | different way.” (25) Pânã la urmã, în absenta unei cât
67 PerTeo, I,3 | hermeneut ar fi sortite încã de la bun început esecului, dacã
68 PerTeo, I,3 | nu s-ar preta ea însãsi la un astfel de joc. Cercetãtori
69 PerTeo, I,3 | ei scriu, în realitate, la o distantã în timp considerabilã
70 PerTeo, I,3 | iconologiei. Referindu-se la stilul evanghelistilor,
71 PerTeo, I,3 | în discutia referitoare la cuvintele din începutul
72 PerTeo, I,3 | totul strãinã de aceasta. La rândul sãu, textul biblic
73 PerTeo, I,3 | semnificative, ce se preteazã la mai multe modalitãti de
74 PerTeo (29)| Roland Barthes spunea la un moment dat cã numai în
75 PerTeo, I,3 | În chip de concluzie la cele arãtate pânã aici,
76 PerTeo, I,3 | stat, nu de putine ori, la baza constituirii unor forme
77 PerTeo, I,3 | artistice noi. Exemplul cel mai la îndemânã îl oferã, cu sigurantã,
78 PerTeo, I,3 | lor, ci sã caute rãspuns la marile întrebãri ale omului
79 PerTeo (33)| 80 sq. Prickett ajunge la aceastã concluzie analizând
80 PerTeo, I,4 | Scripturile au condus nu doar la dezvoltarea si rafinarea
81 PerTeo, I,4 | analizei de text, ci si la conturarea unei constiinte
82 PerTeo, I,4 | drept inepuizabilã, ci si la nivelul conceptiei statutului
83 PerTeo, I,4 | mãsurã Bibliei. Veacuri la rând, Biblia a fost socotitã
84 PerTeo, I,4 | zonã a poeziei, aspirante la crearea unor stãri sufeletesti
85 PerTeo, I,4 | contribuit considerabil la cristalizarea ideii de autor
86 PerTeo, I,4 | de simplu scriitor abia la finele perioadei patristice,
87 PerTeo, I,4 | perioadei patristice, pe la jumãtatea Evului Mediu.
88 PerTeo, I,4 | original, se raporteazã mereu la un cititor potential, iar
89 PerTeo, I,4 | acest sens. De aici si pânã la dorinta modernilor de a
90 PerTeo, I,4 | nu mai este decât un pas. La fel, si pânã la fundamentarea
91 PerTeo, I,4 | un pas. La fel, si pânã la fundamentarea credintei
92 PerTeo, I,4 | ideii de autor, de retur la statutul specific culturilor
93 PerTeo (39)| act legislativ referitor la drepturile de autor. Prin
94 PerTeo (39)| primele decrete referitoare la copyright apar în anii 1790,
95 PerTeo, I,4 | putem spune, este proclamatã la doar câteva decenii dupã
96 PerTeo, I,4 | dintre noi considerãm de la sine înteles cã a apãrut
97 PerTeo, I,4 | cuceririle rationalismului. La sfârsitul anilor 70, profesorul
98 PerTeo, I,4 | Schneidau porneste de la premisa cã lumea anticã,
99 PerTeo, I,4 | biblici nu sunt critici doar la adresa asezãmintelor si
100 PerTeo, I,4 | neamului”. De asemenea, la o privire mai atentã, mistica
101 PerTeo, I,4 | degrabã veterotestamentarã. La fel, ceva mai recent, un
102 PerTeo, I,4 | lor. Criticile profetilor la care se referã Schneidau
103 PerTeo, I,4 | Dacã ar fi sã ne referim la inevitabilele implicatii
104 PerTeo, I,4 | dezbaterile de idei care, la un moment dat, au condus
105 PerTeo, I,4 | un moment dat, au condus la configurarea paradigmei
106 PerTeo, I,4 | producerea unor texte care, la rândul lor, vor fi menite
107 PerTeo, I,4 | normã, reglementare" si cã, la un moment dat, a început
108 PerTeo, I,4 | acestei adevãrate traduceri.~La începutul eseului nostru,
109 PerTeo, I,4 | intereseazã.~Stiut este cã, la aparitia crestinismului,
110 PerTeo, I,4 | vast si vor fi adãugate la canonul biblic destul de
111 PerTeo, I,4 | ideea cã textul sacru este, la o adicã, chestionabil si
112 PerTeo, I,4 | esteticã a textului (50). Pânã la urmã, I-III Macabei vor
113 PerTeo, I,4 | chiar fictiuni fiind, conduc la o adevãratã mitologizare
114 PerTeo, I,4 | si ideea cã putem renunta la acele elemente din Scripturã
115 PerTeo, I,4 | cititorul contemporan, sau la cele momentan dificile din
116 PerTeo, I,4 | fi pasajele referitoare la homosexualitate, bunãoarã).
117 PerTeo, I,4 | crestinilor referitoare la statutul Bibliei ca mediu
118 PerTeo (56)| autorité sacrée? Ambiguité de la Bible dans la vie des femmes
119 PerTeo (56)| Ambiguité de la Bible dans la vie des femmes d’Amerique
120 PerTeo, I,4 | este, ci participarea lui la suferintele lui Dumnezeu,
121 PerTeo, I,4 | unor destine exemplare.~La începutul anilor '70 deja,
122 PerTeo (57)| Elsa Tamez, La vie des femmes comme texte
123 PerTeo (57)| 75 sq. Idei similare si la Joan Martin, La littérature
124 PerTeo (57)| similare si la Joan Martin, La littérature sacrée des femmes.
125 PerTeo, I,4 | constiinta de sine prin apel la memorie si la un set de
126 PerTeo, I,4 | prin apel la memorie si la un set de de prevederi general
127 PerTeo, I,4 | consemnãm câteva concluzii la discutia noastrã despre
128 PerTeo, I,4 | mai bine, cel putin pânã la Renastere, Biblia s-a aflat
129 PerTeo, I,4 | practic, sã functioneze la un moment dat ca model de
130 PerTeo, I,4 | Augustin, bunãoarã, ajung la o constiintã lingvisticã
131 PerTeo, I,4 | textul literar ca atare tinde la un statut de sacralitate
132 PerTeo, I,4 | autoreferentialitate, prin subscrierea la o idee de frumos în sine
133 PerTeo, I | Totusi, înainte de a trece la partea a doua analizei noastre,
134 PerTeo, I | analizei noastre, anume la studiile de caz, ne vom
135 PerTeo, I | ne vom referi pe scurt si la datele specifice estului
136 PerTeo, I | limbile vernaculare au condus la ceea ce am numit democratizarea
137 PerTeo, I | democratizarea textului si, implicit, la scoaterea Bibliei din spatiul
138 PerTeo (62)| fenomenului si analiza acestuia la Alexander Schmemann, Introduction
139 PerTeo (63)| Ne referim, desigur, la functia de lector / citet /
140 PerTeo, I | doar dacã ne referim strict la biserica primarã, la perioada
141 PerTeo, I | strict la biserica primarã, la perioada premergãtoare primelor
142 PerTeo, I | comprehensivã ce conduc la perceperea si însusirea
143 PerTeo (65)| faptã si despre pocãintã. La fel de importantã ni se
144 PerTeo (65)| Neusner nu se referã explicit la texte crestine, din analiza
145 PerTeo (65)| patristicã (ne gândim îndeosebi la Maxim Mãrturisitorul, Origen
146 PerTeo (65)| Origen sau, în general, la autori din scoala alexandrinã).~
147 PerTeo, I | nu tinde sã adauge nimic la cele revelate deja prin
148 PerTeo, I | în asa fel încât sã ducã la transfigurarea celor pãmântesti.
149 PerTeo (67)| ortodoxã", studiu introductiv la Ieromonah Alexander Golitzin,
150 PerTeo, I | Textul rugãciunii face aluzie la momentul consacrãrii lui
151 PerTeo, I | nu sunt decât comentarii la anumite pasaje scripturistice
152 PerTeo, I | Pasajele biblice la care se face aluzie sunt
153 PerTeo, I | si sã citeascã pornind de la Scripturã. În Rãsãrit, ca
154 PerTeo, I | sau Ceaslovul. Desigur, nu la fel stau lucrurile în plan
155 PerTeo, I | si, astfel, se raporteazã la Scripturi oarecum indirect.
156 PerTeo, I | productiei literare care aspirã la statutul de text cultic.
157 PerTeo, I | în lumina Bibliei tinde la statutul de sacralitate
158 PerTeo, I | nu vor aspira niciodatã la a deveni texte sacre din
159 PerTeo, I | ipotezã ineditã referitoare la statutul raportului dintre
160 PerTeo, I | mãrturisirii fãcute de Sf. Luca la începutul Evangheliei sale,
161 PerTeo, I | secularã nu se mãrgineste la a importa teme si motive
162 PerTeo, I | biblice, ci aspirã inclusiv la pozitia privilegiatã pe
163 PerTeo, I | Reformã duce pe de o parte la privatizarea Scripturii
164 PerTeo, I | Scripturii si, pe de alta, la (auto)sacralizarea literaturii
165 PerTeo, I | traditionalist-autohtoniste aspirã la sacralitate fie prin consacrare
166 ConFin | tranzitorii ~ ~Pornind de la o preocupare legatã de rolul
167 ConFin | si au condus, implicit, la construirea unei noi paradigme
168 ConFin | Treptat, ea a contribuit la cristalizarea unui spirit
169 ConFin | arhetipuri, figuri puse la dispozitia artistilor chiar
170 ConFin | literatura secularã si am ajuns la concluzia cã urmãrile acestuia
171 ConFin | contributia noastrã majorã la dezbaterea raportului în
172 ConFin | trebuie sã porneascã de la ideea cã, aici, Biblia este
173 ConFin | de aceastã facturã aspirã la sacralitate fie prin consacrare
174 ConFin | evita referintele constante la aceste elemente legate de
175 ConFin | legate de canonul literar si la cel cultural românesc, asa
176 ConFin | deja despre modernisme, la plural), cât o stare de
177 ConFin | vechi, tendinta de adecvare la spiritul vremii si diverse
178 ConFin | secularizãrii. Subscriem la observatiile lui Nicolae
179 ConFin | Nicolae Manolescu referitoare la acest aspect. Într-un studiu
180 ConFin (72)| Une histoire politique de la religion, Gallimard 1985.
181 ConFin | criticul sustinea cu privire la poezia românã din perioada
182 ConFin | atitudine deosebit de criticã la adresa modernismului si
183 ConFin | cã postmodernismul oferã, la ora actualã, o perspectivã
|