bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | Bisericii. Sf. Ev. Luca o afirmã fãrã echivoc atunci
2 Intro | temeinicia învãtãturii pe care o primise (cf. Luca 1:4).
3 Intro | chiar dacã declarã, cu o cuvenitã onestitate auctorialã,
4 Intro | Cuvintele Sf. Ev. Luca oferã o bazã suficient de solidã
5 Intro | pentru a afirma si transmite o învãtãturã pe care o considerã
6 Intro | transmite o învãtãturã pe care o considerã mesianicã si esential
7 Intro | a-si da osteneala), dar o face în contexte grãitoare
8 Intro | în Ierusalim (2); si încã o datã, când autorul mentioneazã
9 Intro | în virtutea faptului cã o ilustreazã într-un mod adecvat.
10 Intro | doctrinã, la credintã. Unele o afirmã si o celebreazã,
11 Intro | credintã. Unele o afirmã si o celebreazã, altele doar
12 Intro | celebreazã, altele doar o ilustreazã, iar cele mai
13 Intro | iar cele mai de pe urmã o altereazã sau chiar o contrazic.
14 Intro | urmã o altereazã sau chiar o contrazic. Cele din prima
15 Intro | unii, pe care vom cãuta sã o verificãm, este aceea cã,
16 Intro | oarecum paradoxal: dacã pe de o parte este asimilatã literaturii
17 Intro | descrie neapãrat sau strict o realitate aflatã extra ecclesiam
18 Intro | apostazie, ci mai degrabã o lume care se situeazã, e
19 Intro | Modernismul, se stie, presupune si o anumitã slãbire a frontierelor,
20 Intro | Mutatia, conchide el, dupã o lecturã în aceastã cheie
21 Intro | celebrãrii credintei, asa cum o atestã si Sf. Luca, încadrându-se
22 Intro | Renastere si ajunsã la apogeu o datã cu Luminismul, literatura
23 Intro | handmaid of Piety” – asa cum o socotea John Wesley la 1780 (10),
24 Intro | tinde sã devinã, mai ales o datã cu ideile romantice
25 Intro | constrânsi sã privilegiem o abordare mai degrabã teoreticã,
26 Intro | criterii necesare pentru a o analizã ulterioarã, efectuatã
27 Intro | poate avea absolut nici o pretentie de exhaustivitate.
28 Intro | pretentie de exhaustivitate. O abordare a modului cum este
29 Intro | celei pe care îndrãznim sã o propunem aici. Totodatã,
30 PerTeo | avem de a face nu atât cu o carte, cât cu o bibliotecã
31 PerTeo | atât cu o carte, cât cu o bibliotecã întreagã, scrisã
32 PerTeo | sã vorbim, aici, despre o unitate a stilului, chiar
33 PerTeo | ultimul rând - si aceasta este o altã ipotezã de demonstrat -,
34 PerTeo | punct de vedere teoretic. La o consultare chiar si superficialã
35 PerTeo, I | apartenentei Bibliei la o literaturã anume. În al
36 PerTeo, I | scripturistic, ridicând astfel o serie de întrebãri pe cât
37 PerTeo, I,1 | complicã atunci când realizãm, o spunem chiar riscând a ne
38 PerTeo, I,1 | cã nu avem de a face cu o carte ca oricare alta ci,
39 PerTeo, I,1 | alta ci, în realitate, cu o colectie de cãrti de dimensiunile
40 PerTeo, I,1 | realitate, avem de a face cu o întreagã literaturã concentratã,
41 PerTeo, I,1 | ebraicã?~Mai mult decât atât, o datã cu aparitia crestinismului,
42 PerTeo, I,1 | considerat a nu fi decât o nouã sectã desprinsã din
43 PerTeo, I,2 | evalua, tehnic vorbind, o piesã asemenea Bibliei? ~
44 PerTeo, I,2 | unii, bunãoarã, Biblia este o carte sacrã si prin urmare
45 PerTeo, I,2 | de vedere stilistic, iar o abordare literarã a acestuia
46 PerTeo, I,2 | Oricât ar suna de radical, o astfel de pozitie nu poate
47 PerTeo, I,2 | Remarca este adevãratã pentru o parte dintre cãrtile Vechiului
48 PerTeo, I,2 | poeticii europene (16).~O solutie interesantã, la
49 PerTeo, I,2 | expresii si nu altele, cu o deplinã intentionalitate
50 PerTeo, I,2 | explicit faptul cã utilizeazã o figurã de stil (asa ca în
51 PerTeo (16)| O prezentare foarte amãnuntitã
52 PerTeo, I,2 | unde acelasi Pavel aplicã o tehnicã interpretativã similarã,
53 PerTeo, I,2 | Sulamitei este comparat cu o turmã de capre, iar dintii
54 PerTeo, I,2 | de capre, iar dintii cu o turmã de oi tunse, iesind
55 PerTeo, I,2 | este capabilã sã producã o emotie esteticã prea intensã
56 PerTeo, I | vedea în cele ce urmeazã, de o întelegere a conceptului
57 PerTeo, I | Biblia poate fi consideratã o literaturã în sine, o literaturã
58 PerTeo, I | consideratã o literaturã în sine, o literaturã care, de-a lungul
59 PerTeo, I | asemenea Bibliei, se bucurã de o uluitoare imanentã.~
60 PerTeo, I,3 | Nineham, nu putem vorbi despre o discontinuitate totalã:
61 PerTeo, I,3 | dacã, suntem tentati sã o spunem dintr-un puseu postmodern,
62 PerTeo, I,3 | unele cazuri, se cãzneste sã o realizeze el însusi (26).~
63 PerTeo, I,3 | scriu, în realitate, la o distantã în timp considerabilã
64 PerTeo, I,3 | text scripturistic nu au o valoare pragmaticã, ci un
65 PerTeo, I,3 | Florovsky, pentru a transmite o doctrinã si o imagine, dar
66 PerTeo, I,3 | transmite o doctrinã si o imagine, dar una istoricã
67 PerTeo, I,3 | ca persoanã istoricã, ci o icoanã a Sa (28). Iar aceastã
68 PerTeo, I,3 | detaliilor unei icoane. Iar o icoanã nu oferã o imagine
69 PerTeo, I,3 | icoane. Iar o icoanã nu oferã o imagine în mod necesar fidelã
70 PerTeo, I,3 | textul, pentru a ilustra o învãtãturã de credintã,
71 PerTeo, I,3 | considerã arta în general ca o formã alternativã a hermeneuticii (31). “
72 PerTeo (33)| sensibilitãtii romantice. Vezi o panoramã a fenomenului în
73 PerTeo, I,4 | vom amâna nu fãrã regret o discutie atât de interesantã (34).
74 PerTeo, I,4 | într-o mare mãsurã, si ca o strãdanie de a deschide
75 PerTeo, I,4 | dezvoltarea literaturii nu doar ca o simplã sursã de inspiratie,
76 PerTeo, I,4 | socotitã Cartea Cãrtilor – o unitate în diversitate,
77 PerTeo, I,4 | descoperindu-le, transmitând o întelepciune sacrã prin
78 PerTeo (34)| Recomandãm totusi o lucrare foarte bunã în acest
79 PerTeo, I,4 | sã constatãm, existã si o importantã zonã a poeziei,
80 PerTeo, I,4 | poem, spune el, reprezintã o încercare de a asculta muzica
81 PerTeo, I,4 | din cuvintele ce descriu o intuitie.” (37) Faptul cã
82 PerTeo, I,4 | pentru a pune în evidentã o autoritate superioarã, divinã,
83 PerTeo, I,4 | mare, pentru ca Pãrintii sã o nesocoteascã si sã nu o
84 PerTeo, I,4 | o nesocoteascã si sã nu o plaseze între preocupãrile
85 PerTeo, I,4 | dorinta modernilor de a scrie o carte ultimã, totalã, un
86 PerTeo, I,4 | Credintã care, evident, o datã general acceptatã,
87 PerTeo, I,4 | modernism, putem semnala o tendintã de reconfigurare
88 PerTeo (39)| vreme de 21 de ani. În 1741 o lege similarã s-a votat
89 PerTeo, I,4 | nu este nici pe departe o inventie a rationalismului
90 PerTeo (40)| Lichtenstein sau Claes Oldenburg. O carte esentialã pe aceastã
91 PerTeo, I,4 | întelepciunii strãmosilor reprezintã o componentã esentialã, iar
92 PerTeo, I,4 | traditionale un model cu totul nou, o perspectivã dinamicã, presupunând
93 PerTeo, I,4 | Profetice. Biblia propune o atitudine criticã si autocriticã,
94 PerTeo, I,4 | cã nu acceptã nimic fãrã o evaluare prealabilã în spirit
95 PerTeo, I,4 | cartezian, manifestã neobosit o atitudine criticã foarte
96 PerTeo, I,4 | evidente, fãrã a necesita o analizã foarte subtilã,
97 PerTeo, I,4 | neamului”. De asemenea, la o privire mai atentã, mistica
98 PerTeo, I,4 | vãdeste a fi construitã pe o eticã de sorginte mai degrabã
99 PerTeo, I,4 | Bataille, percep sacrul ca pe o transgresare a valorilor
100 PerTeo, I,4 | cadrele iudeo-crestine. O datã înteleasã astfel, ca
101 PerTeo, I,4 | spirit diacritic, despre o capacitate formidabilã de
102 PerTeo, I,4 | primul rând. Însã, încã o datã o spunem, nu am putea
103 PerTeo, I,4 | rând. Însã, încã o datã o spunem, nu am putea nega
104 PerTeo, I,4 | generozitate. Sau, de ce nu, pe o generozitate abuzatã. Scripturile
105 PerTeo, I,4 | atare, acestea se bucurã de o aurã magisterialã acceptatã
106 PerTeo, I,4 | religia sã fie privitã ca o chestiune de alegere personalã,
107 PerTeo, I,4 | canon a ajuns sã însemne o listã de cãrti, un catalog
108 PerTeo, I,4 | mai reprezentative pentru o perioadã istoricã, pentru
109 PerTeo, I,4 | curent artistic, pentru o traditie, o scoalã, etc.
110 PerTeo, I,4 | artistic, pentru o traditie, o scoalã, etc. în virtutea
111 PerTeo, I,4 | rãstimp, avea sã se producã o dublã modificare.~În primul
112 PerTeo, I,4 | cã textul sacru este, la o adicã, chestionabil si cã
113 PerTeo, I,4 | cãtre credinciosi, dupã o conceptie consacratã de
114 PerTeo, I,4 | fictiuni fiind, conduc la o adevãratã mitologizare a
115 PerTeo, I,4 | ca "adevãruri" istorice. O creatie de genul poeziei
116 PerTeo, I,4 | faptului cã se bazeazã pe o neconcordantã cronologicã
117 PerTeo, I,4 | Acelasi lucru se întâmplã, o demonstreazã foarte bine
118 PerTeo, I,4 | omise în scrierile canonice. O lecturã a "Bibliei" de acest
119 PerTeo, I,4 | vivendi propus de cãtre o institutie de a cãrei autoritate
120 PerTeo, I,4 | modus vivendi propriu. Este o lecturã posibilã numai si
121 PerTeo, I,4 | sã cuprindã foarte bine o combinatie de pasaje din
122 PerTeo, I,4 | bunãoarã). Rezultatul va fi o versiune a Bibliei canonicã
123 PerTeo, I,4 | pasajelor ce ar putea motiva o concluzie contrarã. Aceastã
124 PerTeo, I,4 | reprezintã, în realitate, decât o selectie de fragmente din
125 PerTeo, I,4 | Biblia este consideratã ca o carte nedreaptã fatã de
126 PerTeo, I,4 | Gebara, este strict necesarã o reevaluare a ei printr-un
127 PerTeo, I,4 | de zi cu zi a oamenilor. O nouã Scripturã ar trebui
128 PerTeo, I,4 | memoria vie a unei natiuni si o considera înzestratã cu
129 PerTeo, I,4 | Iris Murdoch: ne deschide o nouã perspectivã asupra
130 PerTeo, I,4 | de virtuti.~Vedem bine, o datã cu modificarea de paradigmã
131 PerTeo, I,4 | Augustin, bunãoarã, ajung la o constiintã lingvisticã deosebitã
132 PerTeo, I,4 | autoreferentialitate, prin subscrierea la o idee de frumos în sine si
133 PerTeo, I | am avea posibilitatea sã o facem oricum, o problematicã
134 PerTeo, I | posibilitatea sã o facem oricum, o problematicã atât de vastã
135 PerTeo, I | dupã Reformã, oarecum ca o consecintã fireascã a teologiei
136 PerTeo, I | Aici se constatã, pe de o parte, tentative de continuare
137 PerTeo, I | civilã, iar în plan spiritual o pronuntatã repliere interioarã.
138 PerTeo, I | principiu hermeneutic si o metodã” (64). Sigur, afirmatia
139 PerTeo (65)| Vezi în acest sens o lucrare deja clasicã în
140 PerTeo (65)| 1930, unde autorul face o paralelã deosebit de interesantã,
141 PerTeo, I | astfel, oricui îl cautã cu o dispozitie sufleteascã adecvatã.
142 PerTeo, I | Scrierile Pãrintilor cunosc o circulatie destul de restrânsã,
143 PerTeo (68)| hermeneuticii liturgice o posibilã solutie pentru
144 PerTeo, I | liturghisitorului (69). O foarte interesantã alcãtuire
145 PerTeo, I | pare alãturarea lor dupã o logicã, trebuie sã recunoastem,
146 PerTeo, I | Biblie si literaturã cunoaste o dezvoltare specificã. În
147 PerTeo, I | exemplu, puteam vorbi despre o apropriere a Bibliei de
148 PerTeo, I | ilustrarea credintei, dar o fac luând ca model naratiuni
149 PerTeo, I | Lascarov-Moldovanu. Este o literaturã apologeticã,
150 PerTeo, I | religioasã, pentru a-si afirma o credintã proprie. Adeseori,
151 PerTeo, I | experientã a Scripturii si o transpun, apoi, în imne
152 PerTeo, I | eseul de fatã, sã verificãm o ipotezã ineditã referitoare
153 PerTeo, I | literaturã în secolul XX, pe care o enuntam astfel: dacã, într-o
154 PerTeo, I | aceasta, rezultatul fiind o tendintã de (auto)sacralizare
155 PerTeo, I | credinta, despre texte care o ilustreazã si despre altele
156 PerTeo, I | ilustreazã si despre altele care o altereazã sau chiar o contrazic.
157 PerTeo, I | care o altereazã sau chiar o contrazic. Initial, Biblia
158 PerTeo, I | privilegiatã pe care nu o poate conferi decât sacralitatea.
159 PerTeo, I | si de Reformã duce pe de o parte la privatizarea Scripturii
160 PerTeo, I | Cartea decât foarte târziu, o datã cu pãtrunderea ideilor
161 ConFin | tranzitorii ~ ~Pornind de la o preocupare legatã de rolul
162 ConFin | fatã am cãutat sã verificãm o ipotezã oarecum ineditã
163 ConFin | drept pentru care am oferit o prezentare generalã a discutiilor
164 ConFin | survol bibliografic, pentru o prezentare cât mai cuprinzãtoare
165 ConFin | noastrã se desprinde faptul cã o discutie despre raportul
166 ConFin | Este vorba, desigur, despre o sacralitate înteleasã nu
167 ConFin | Cartea foarte târziu, de-abia o datã cu pãtrunderea ideilor
168 ConFin | modernisme, la plural), cât o stare de spirit capabilã
169 ConFin | rãzboi mondial este, de fapt, o formã de modernism. Este,
170 ConFin | degrabã un program decât o sensibilitate realã” si
171 ConFin | traditionalismul e un program si o manierã, o grupare, o orientare,
172 ConFin | un program si o manierã, o grupare, o orientare, adesea
173 ConFin | si o manierã, o grupare, o orientare, adesea o revistã (“
174 ConFin | grupare, o orientare, adesea o revistã (“Gândirea”), modernismul (
175 ConFin | numit astfel) reprezintã o stare de spirit generalã
176 ConFin | manifestã, fãrã exceptie, o atitudine deosebit de criticã
177 ConFin | este un drum fãrã nici o tintã. Totusi, oricât ar
178 ConFin | interesant, critica pe care ei o aplicã modernismului vine
179 ConFin | parafrazându-l pe Habermas, cã este o personalitate autonomã ce
180 ConFin | postmodernismul oferã, la ora actualã, o perspectivã imposibil de
181 ConFin | sine nu ar fi putut exista. O lecturã a câtorva dintre
|