bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | destinatarului cãrtii sale, Teofil, cã îi scrie pentru ca sã-l
2 Intro | cuvenitã onestitate auctorialã, cã multe dintre acestea i-au
3 Intro | de solidã pentru a crede cã el nu mai scrie atât pentru
4 Intro | Luca 1:1). Având în vedere cã, pânã la data scrierii acestui
5 Intro | referit doar la acestea. Stim cã, în secolul I, se aflau
6 Intro | urmãri nefaste (3). Observãm cã în ambele cazuri se relateazã
7 Intro | putem spune prin urmare cã, atunci când vorbeste despre
8 Intro | Rezumând, putem spune cã textele din prima categorie
9 Intro | prima categorie nu doar cã afirmã, ci si proclamã si
10 Intro | acceptabile în virtutea faptului cã o ilustreazã într-un mod
11 Intro | poate observa cu usurintã cã statutul fiecãrui corpus
12 Intro | o verificãm, este aceea cã, în secolul XX, Biblia cunoaste
13 Intro | bunãoarã. Împãrtãsim ideea cã, în modernism, termenul "
14 Intro | anilor 20, Carl Schmitt arãta cã “toate conceptele semnificative
15 Intro | Jacques Maritain afirma si el cã "nu în înãltimile teologiei,
16 Intro | încearcã sã demonstreze cã modernismul nu presupune
17 Intro | idiomuri si descoperind cã lexicul religios dedicat
18 Intro | nostru de zi cu zi denotã cã noi nu-l mai venerãm pe
19 Intro (7) | Gachet, care sustin ideea cã sacrul se secularizeazã
20 Intro (7) | sacrului. Marcel Gauchet aratã cã "l’originalité radicale
21 Intro | reciproca este valabilã si poate cã tocmai aici ar fi de aflat
22 Intro | consideratiuni sustinem cã, într-o fazã incipientã
23 Intro | mai este cumva necesar, cã demersul nostru nu poate
24 PerTeo | Bibliei, pe considerent cã aceastã carte tine strict
25 PerTeo | mai putin obisnuitã. Sigur cã abordarea Bibliei din punct
26 PerTeo | de substantã. Mai întâi cã avem de a face nu atât cu
27 PerTeo | de demonstrat -, pentru cã de îndatã ce intrã în câmpul
28 PerTeo, I,1 | chiar riscând a ne repeta, cã nu avem de a face cu o carte
29 PerTeo, I,1 | nici prea limpede, ar fi cã tuturor.~ ~
30 PerTeo, I,2 | este de la sine înteles cã nici un text, fie el si
31 PerTeo, I,2 | Narrative, Robert Alter sustinea cã, pentru a întelege arta
32 PerTeo, I,2 | sunt departe de adevãr, cã nu ar fi exclus nici ca
33 PerTeo, I,2 | recent, Louis Panier sustine cã autorii biblici nu creazã
34 PerTeo, I,2 | lui Auerbach, la faptul cã Louis Panier lasã sã se
35 PerTeo, I,2 | Panier lasã sã se înteleagã cã un limbaj simplu nu are
36 PerTeo, I,2 | constientizarea faptului cã poetica biblicã functioneazã
37 PerTeo, I,2 | aceastã temã, Caird a observat cã nu putem vorbi despre valoare
38 PerTeo, I,2 | pentru a sustine ipoteza cã autorii utilizeazã anumite
39 PerTeo, I,2 | autorul indicã explicit faptul cã utilizeazã o figurã de stil (
40 PerTeo, I,2 | privinta cãrora putem fi siguri cã nu sunt de luat ad litteram (
41 PerTeo, I,2 | nu am putea spune decât cã Pavel este capabil sã recunoascã
42 PerTeo, I,2 | estetic din Biblie ni se spune cã este Cântarea Cântãrilor.
43 PerTeo, I,2 | Trebuie sã recunoastem cã imaginea aceasta nu este
44 PerTeo, I,2 | mergem mai departe. Evident cã frumosul era definit dupã
45 PerTeo, I,2 | plus, temerea noastrã este cã, încercând sã discutãm despre
46 PerTeo, I,2 | scripturistic, nu facem decât cã ne ostenim în zadar sã suprapunem
47 PerTeo, I,2 | prea multe în comun. Credem cã literaritatea Bibliei este
48 PerTeo (19)| care nici mãcar n-am bãnui cã ar fi existat vreodatã.~
49 PerTeo, I,3 | aici, Targumele, cu toate cã unele parafraze se pot citi
50 PerTeo, I,3 | concluzia foarte interesantã cã acestea prezintã toate elementele
51 PerTeo, I,3 | pare deosebit de important cã el atrage atentia asupra
52 PerTeo, I,3 | hermeneuticã.~Este limpede cã, la începutul anilor 70,
53 PerTeo, I,3 | Recunoastea, cu alte cuvinte, cã reinterpretarea unor fenomene
54 PerTeo, I,3 | Henn au remarcat faptul cã, mai ales în Cãrtile Istorice,
55 PerTeo, I,3 | oferitã de Alter si Henn ar fi cã ei scriu, în realitate,
56 PerTeo, I,3 | remarcase pe bunã dreptate cã majoritatea detaliilor dintr-un
57 PerTeo, I,3 | detaliilor biblice si faptul cã stilul acesta atât de concis
58 PerTeo, I,3 | Florovsky observã si el cã acestia nu intentionau,
59 PerTeo, I,3 | Mântuitorului Hristos. Sã nu uitãm cã realismul a apãrut mult
60 PerTeo, I,3 | cercetãtori sã conchidã cã Biblia este scrisã într-un
61 PerTeo, I,3 | pe Auerbach si Florovksy, cã avem de a face cu un limbaj
62 PerTeo, I,3 | realitãti istorice date, pentru cã este un text menit nu sã
63 PerTeo (29)| spunea la un moment dat cã numai în dictionare sau
64 PerTeo, I,3 | secolului, atunci putem spune cã interpretul demitologizeazã,
65 PerTeo, I,3 | arãtate pânã aici, putem spune cã Biblia este deja, de secole,
66 PerTeo, I,4 | fapt, dacã admitem ideea cã literatura poate fi perceputã,
67 PerTeo, I,4 | constiintã literarã. Sustinem cã Biblia a influentat dezvoltarea
68 PerTeo, I,4 | Stephen Prickett, considerã cã inclusiv aparitia ideii
69 PerTeo, I,4 | câtiva ani, într-un interviu, cã i-ar veni foarte greu sã-si
70 PerTeo, I,4 | o intuitie.” (37) Faptul cã Scripturile pot fi luate
71 PerTeo, I,4 | teren biblic. Stiut este cã aici, cu foarte putine exceptii,
72 PerTeo, I,4 | culturii antice si poate cã tocmai de aceea a generat
73 PerTeo, I,4 | fundamentarea credintei cã artistul trãieste într-un
74 PerTeo, I,4 | artã.~Mentionam, mai sus, cã majoritatea cãrtilor biblice
75 PerTeo, I,4 | autorilor lor. Aceasta pentru cã numele autorului devine,
76 PerTeo, I,4 | culturã, autorul nu doar cã face acest lucru, dar, începând
77 PerTeo, I,4 | specific culturilor orale. Doar cã, în cadrele unei culturi
78 PerTeo, I,4 | considerãm de la sine înteles cã a apãrut relativ târziu
79 PerTeo, I,4 | apãrut relativ târziu si cã reprezintã una dintre cuceririle
80 PerTeo, I,4 | deosebit de interesantã cã spiritul critic nu este
81 PerTeo, I,4 | inventie a rationalismului si cã nu poate fi înteles corect
82 PerTeo, I,4 | Schneidau porneste de la premisa cã lumea anticã, fiind întemeiatã
83 PerTeo, I,4 | mult, Schneidau considerã cã literatura, prin faptul
84 PerTeo, I,4 | literatura, prin faptul cã nu acceptã nimic fãrã o
85 PerTeo, I,4 | cultura anticã. Poate doar cã, în filosofia greacã bunãoarã,
86 PerTeo, I,4 | scripturistice. Drept este cã acestea apar alãturi cu
87 PerTeo, I,4 | clasicã. Însã rãmâne faptul cã personalitãti precum Bãlcescu
88 PerTeo, I,4 | iudeo-crestinã (46), este evident cã el nu percepe traditia în
89 PerTeo, I,4 | ei. Cel mult putem spune cã ea actioneazã demitologizant,
90 PerTeo, I,4 | duhurile, si nu despre faptul cã acuzau furiosi licentele
91 PerTeo, I,4 | calcul politic, ci pentru cã Tora interzicea cu desãvârsire
92 PerTeo, I,4 | nu am putea nega faptul cã ei au fost priviti ca modele
93 PerTeo, I,4 | noastre, am putea spune cã raportul dintre Biblie,
94 PerTeo, I,4 | vorbim si am putut constata cã tocmai discutiile purtate
95 PerTeo, I,4 | Oricine stie despre canon cã nu este inventia lui Harold
96 PerTeo, I,4 | sunt preveniti de faptul cã, initial, cuvântul acesta
97 PerTeo, I,4 | normã, reglementare" si cã, la un moment dat, a început
98 PerTeo, I,4 | numeste "sfinte" pentru cã le acceptã ca fiind scrise
99 PerTeo, I,4 | etc. în virtutea faptului cã piesele cuprinse aici, si
100 PerTeo, I,4 | canonului. Ideea noastrã este cã aici sunt de cãutat începuturile
101 PerTeo, I,4 | intereseazã.~Stiut este cã, la aparitia crestinismului,
102 PerTeo, I,4 | Nicolae Manolescu mãrturisea cã experienta didacticã i-a
103 PerTeo, I,4 | i-a prilejuit sã constate cã generatia actualã de studenti
104 PerTeo, I,4 | pentru a se obisnui cu ideea cã textul sacru este, la o
105 PerTeo, I,4 | o adicã, chestionabil si cã lista de cãrti canonice
106 PerTeo, I,4 | acestor cãrti, ci faptul cã ele pot fi citite fãrã teamã
107 PerTeo, I,4 | editis". Constient de faptul cã autoritatea cãrtilor I-III
108 PerTeo, I,4 | I-III Macabei este incertã, cã fragmente extinse din ele
109 PerTeo, I,4 | acestui fapt este si aceea cã, de acum, canonul devine
110 PerTeo, I,4 | drept model (51).~Interesant cã amplul proces de secularizare
111 PerTeo, I,4 | autoritate, în ciuda faptului cã se bazeazã pe o neconcordantã
112 PerTeo, I,4 | oficial si unul critic. Doar cã, aici, cel oficial nu fãcea
113 PerTeo, I,4 | evangheliile apocrife, unde crede cã va afla indicii esentiale,
114 PerTeo, I,4 | actuale si sã demonstreze cã Scripturile pot figura foarte
115 PerTeo, I,4 | asa ceva, a fost si ideea cã putem renunta la acele elemente
116 PerTeo, I,4 | putem da cu usurintã seama cã supusã unei grile feministe,
117 PerTeo, I,4 | Trebuie sã remarcãm cã acestã solutie vine din
118 PerTeo, I,4 | feminism moderat. Pentru cã solutia feminismul radical
119 PerTeo, I,4 | demonstreze Don Cupitt, iatã cã textele canonice ale acestei
120 PerTeo, I,4 | de mãsurã, dar considerãm cã acestea trei sunt îndeajuns
121 PerTeo, I,4 | constata, în primul rând, cã vreme de un mileniu si mai
122 PerTeo, I,4 | dezvolta împreunã, astfel cã elementele acestora se întrepãtrund
123 PerTeo, I | simplu eseu, si cu sigurantã cã nici nu am avea posibilitatea
124 PerTeo, I | pe Schneidau putem spune cã, în vest, procesul în cauzã
125 PerTeo, I | acestora (62). Rezultatul este cã, în Bisericile Rãsãritului,
126 PerTeo, I | cel mai bine tocmai pentru cã acum legãturile de continuitate
127 PerTeo, I | provine, în Rãsãrit, ideea cã Biblia nu poate fi înteleasã
128 PerTeo, I | uz liturgic. Putem spune cã de aci înainte Biserica
129 PerTeo, I | preotiei crestine si faptul cã urmãtorii lui Hristos formeazã
130 PerTeo (68)| Interesant cã, peste câteva decenii, episcopul
131 PerTeo, I | a înflorit viatã dulce; cã mâncând Adam întru stricãciune
132 PerTeo, I | aceste rânduri.~Vedem bine cã, în spatiul ortodox, avem
133 PerTeo, I | facilitatã mult de faptul cã aceasta este difuzatã în
134 PerTeo, I | aceastã sectiune remarcând cã, în est, literatura apãrutã
135 PerTeo, I | sacre din simplul motiv cã, aici, orice decizie în
136 PerTeo, I | începutul Evangheliei sale, cã problematica trebuie abordatã
137 PerTeo, I | credintã. Astfel, am stabilit cã putem vorbi despre texte
138 PerTeo, I | secularã. Am vãzut astfel cã literatura secularã nu se
139 ConFin | academice românesti, anume aceea cã modificãrile suferite de
140 ConFin | nostru era bazat pe faptul cã, asimilatã initial literaturii
141 ConFin | într-un sens, putem spune cã prin multitudinea de teme,
142 ConFin | si am ajuns la concluzia cã urmãrile acestuia se pot
143 ConFin | abordat-o - si probabil cã aceasta va fi fiind contributia
144 ConFin | noastrã se desprinde faptul cã o discutie despre raportul
145 ConFin | sã porneascã de la ideea cã, aici, Biblia este receptatã
146 ConFin | iconice. Cu alte cuvinte, cã mesajul ei este transmis
147 ConFin | rezultat, de aici, faptul cã într-un astfel de context
148 ConFin (72)| susþine aici, printre altele, cã crestinismul poate fi considerat
149 ConFin | perioada interbelicã faptul cã încadrarea unui autor sau
150 ConFin | divers.” (74)~Este notabil cã majoritatea autorilor români
151 ConFin | moderni, în ciuda faptului cã unii dintre ei aleg modalitãti
152 ConFin | parafrazându-l pe Habermas, cã este o personalitate autonomã
153 ConFin | traditionalismul. Si poate cã nu ar fi astfel, dacã si-ar
154 ConFin | valoarea lor stilisticã. Sigur cã, asa cum ar spune Nicolae
155 ConFin | implicã nici pe departe cã ei îsi asumã traditionalismul
156 ConFin | Sandu Tudor, este evident cã lucrurile stau cu totul
157 ConFin | pânã acum tocmai pentru cã este pusã, de regulã, pe
158 ConFin | spatiului modern.~Dar iatã cã postmodernismul oferã, la
|