bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | evangheliile dupã Marcu si Matei, este foarte putin probabil ca
2 Intro | fiecãrui corpus de texte este dat de referirea acestora
3 Intro | vom cãuta sã o verificãm, este aceea cã, în secolul XX,
4 Intro | paradoxal: dacã pe de o parte este asimilatã literaturii sacre,
5 Intro | si ale existentei profane este locul unde actioneazã crestinismul."( 7)
6 Intro | sacrului cu secularul si, dacã este sã-i facem dreptate lui
7 Intro | pentru multi modernismul este aproape sinonim cu secularizarea,
8 Intro | lui Don Cupitt, reciproca este valabilã si poate cã tocmai
9 Intro | la bun început, dacã mai este cumva necesar, cã demersul
10 Intro | O abordare a modului cum este valorificatã Biblia în literatura
11 PerTeo | parcursul câtorva secole; apoi, este imposibil sã vorbim, aici,
12 PerTeo | ultimul rând - si aceasta este o altã ipotezã de demonstrat -,
13 PerTeo | altul, dupã care Biblia este literaturã.~ ~
14 PerTeo, I,1 | lucrurilor pe nume. Biblia este carte doar în virtutea unei
15 PerTeo, I,1 | singur volum. Si iarãsi, este literatura aceasta anticã?
16 PerTeo, I,2 | Atunci când literatura este definitã pe criterii preponderent,
17 PerTeo, I,2 | chiar exclusiv estetice, este de la sine înteles cã nici
18 PerTeo, I,2 | text, fie el si sacru, nu este admis în domeniul ei decât
19 PerTeo, I,2 | s-a vãzut ceva mai târziu, este viabilã dacã si numai dacã
20 PerTeo, I,2 | esteticã în sine a Bibliei nu este un lucru evident pentru
21 PerTeo, I,2 | Pentru unii, bunãoarã, Biblia este o carte sacrã si prin urmare
22 PerTeo, I,2 | sens teologic (15). Remarca este adevãratã pentru o parte
23 PerTeo, I,2 | propuse de Louis Panier, este cea a profesorului oxonian
24 PerTeo, I,2 | putea spune decât cã Pavel este capabil sã recunoascã figurile
25 PerTeo, I,2 | din Biblie ni se spune cã este Cântarea Cântãrilor. Dar
26 PerTeo, I,2 | contrariantã, unde pãrul Sulamitei este comparat cu o turmã de capre,
27 PerTeo, I,2 | recunoastem cã imaginea aceasta nu este capabilã sã producã o emotie
28 PerTeo, I,2 | În plus, temerea noastrã este cã, încercând sã discutãm
29 PerTeo, I,2 | cã literaritatea Bibliei este de cãutat într-o altã directie,
30 PerTeo, I | I.b: Biblia este literaturã~Afirmatia conform
31 PerTeo, I | Afirmatia conform cãreia “Biblia este literaturã” dispune cei
32 PerTeo, I | într-un sens mai larg: Biblia este un text scris, deci este
33 PerTeo, I | este un text scris, deci este literaturã si apartine literaturii,
34 PerTeo (21)| aceastã temã, în limba românã, este cea a Mgr. Vladimir Petercã,
35 PerTeo, I,3 | instantã, hermeneuticã.~Este limpede cã, la începutul
36 PerTeo, I,3 | dat, din Lionel Trilling, este edificator: “To suppose
37 PerTeo, I,3 | cercetãtori sã conchidã cã Biblia este scrisã într-un stil simplu,
38 PerTeo, I,3 | istorice date, pentru cã este un text menit nu sã informeze,
39 PerTeo, I,3 | inevitabil, miezul sãu este mai cu semã ceea ce cãrtile
40 PerTeo (29)| dictionare sau în poezie este posibil ca un cuvânt sã
41 PerTeo, I,3 | aici, putem spune cã Biblia este deja, de secole, un adevãrat
42 PerTeo, I,4 | în literatura europenã, este datoratã în mare mãsurã
43 PerTeo, I,4 | etc (35). Menirea Bibliei este aceea de a revela voia lui
44 PerTeo, I,4 | în teren biblic. Stiut este cã aici, cu foarte putine
45 PerTeo, I,4 | din Canon. Marca titlului este datã de numele autorului.
46 PerTeo, I,4 | divinã. Autorul lor ultim nu este omul, ci Dumnezeu. Autorul
47 PerTeo, I,4 | curioase. Totusi, rolul sãu nu este nicidecum neglijabil. În
48 PerTeo, I,4 | teandric aici, unde litera este menitã sã preînchipuie întruparea,
49 PerTeo, I,4 | elemente comparabile, situatia este ineditã în contextul culturii
50 PerTeo, I,4 | prin excelentã al Bibliei este Dumnezeu, iar El are ca
51 PerTeo, I,4 | propria-i persoanã. Dante este acela care îndeplineste,
52 PerTeo, I,4 | Cântul XXXIII din Purgatoriu este probabil cel mai grãitor
53 PerTeo, I,4 | atotcuprinzãtoare, nu mai este decât un pas. La fel, si
54 PerTeo, I,4 | culturale detectabile. Autorul este cel mult un producãtor de
55 PerTeo, I,4 | autorului, putem spune, este proclamatã la doar câteva
56 PerTeo, I,4 | interesantã cã spiritul critic nu este nici pe departe o inventie
57 PerTeo (40)| esentialã pe aceastã temã este cea a lui J.-P. Keller,
58 PerTeo, I,4 | constinentã a traditiei culturale, este […] sã ne facã mai constienti
59 PerTeo, I,4 | imagini scripturistice. Drept este cã acestea apar alãturi
60 PerTeo, I,4 | un Che Guevara de exemplu este reprezentat grafic în ipostaze
61 PerTeo, I,4 | nazistã.~Cartea lui Schneidau este criticabilã, însã dintr-un
62 PerTeo, I,4 | cea iudeo-crestinã (46), este evident cã el nu percepe
63 PerTeo, I,4 | revelatiei divine, asa cum este ea acceptatã în cadrele
64 PerTeo, I,4 | critic al autorilor biblici este departe de acceptiunile
65 PerTeo, I,4 | întunericului. Criticismul lor este unul teologic si moral,
66 PerTeo, I,4 | literaturã si politic nu este unul de apartenentã ci,
67 PerTeo, I,4 | moderne, spatiul public este cucerit de aceste ideologii
68 PerTeo, I,4 | restrâns de fideli. Altcum, este istorie. Sau mitologie?~ ~
69 PerTeo, I,4 | subtierea spiritului critic. Este acum momentul sã ne concentrãm
70 PerTeo, I,4 | stie despre canon cã nu este inventia lui Harold Bloom.
71 PerTeo, I,4 | noi, în momentul de fatã, este sã schitãm traseul prin
72 PerTeo, I,4 | dintre aceste categorii. Este vorba, evident, despre cãrti
73 PerTeo, I,4 | canonului. Ideea noastrã este cã aici sunt de cãutat începuturile
74 PerTeo, I,4 | ce ne intereseazã.~Stiut este cã, la aparitia crestinismului,
75 PerTeo, I,4 | VII, de pildã. Fenomenul este usor de înteles printr-o
76 PerTeo, I,4 | cu ideea cã textul sacru este, la o adicã, chestionabil
77 PerTeo, I,4 | Remarcabilã în acest sens este, de exemplu, pledoaria lui
78 PerTeo, I,4 | autoritatea cãrtilor I-III Macabei este incertã, cã fragmente extinse
79 PerTeo, I,4 | consecintele acestui fapt este si aceea cã, de acum, canonul
80 PerTeo, I,4 | Stefan cel Mare, de exemplu, este citatã adeseori ca sursã
81 PerTeo, I,4 | consacrator (52).~Notabil este si modul cum va fi afectatã
82 PerTeo, I,4 | cãrei autoritate divinã el este încredintat, ci cautã suport
83 PerTeo, I,4 | un modus vivendi propriu. Este o lecturã posibilã numai
84 PerTeo, I,4 | modern. Dar acest lucru este foarte greu de conceput
85 PerTeo, I,4 | imperialiste. În general, Biblia este consideratã ca o carte nedreaptã
86 PerTeo, I,4 | feminin, sustine Ivone Gebara, este strict necesarã o reevaluare
87 PerTeo, I,4 | desprins cu totul de ceea ce este vechi si, deci, corupt de
88 PerTeo, I,4 | urmare, textul ei nu mai este actual. Duhul lui Dumnezeu,
89 PerTeo, I,4 | femei, spune Elsa Tamez, este un text sacru (57). Si nu
90 PerTeo, I,4 | un crestin sã fie ceea ce este, ci participarea lui la
91 PerTeo, I,4 | Dacã dumnezeul postmodern este viata, asa cum încearcã
92 PerTeo, I,4 | artistului (59). Eliberatoare este marea artã si pentru Iris
93 PerTeo, I,4 | artei, literaturii.~ ~ Este momentul sã consemnãm câteva
94 PerTeo, I,4 | tot acest rãstimp, Biblia este Cartea prin excelentã si
95 PerTeo, I | continuã expansiune. Miscarea este una curgând din interior
96 PerTeo, I | acestora (62). Rezultatul este cã, în Bisericile Rãsãritului,
97 PerTeo, I | spatiul eclezial. Aici, Biblia este în continuare Sfântã, iar
98 PerTeo, I | rãmâne biserica, timpul este acela al slujbelor religioase,
99 PerTeo (65)| Evanghelia lui Luca, de exemplu, este analizatã comparativ aproape
100 PerTeo, I | mesajului dumnezeiesc care este fãcut accesibil, astfel,
101 PerTeo, I | Mesajul ultim, vedem bine, este acelasi, dar transmiterea
102 PerTeo, I | modelul Maicii Domnului, este numitã “liman duhovnicesc”.
103 PerTeo, I | cãtre pãstorul cel bun. Este un simbol al slujirii, dar
104 PerTeo, I | se roagã: “Binecuvântat este Dumnezeu, Cel ce varsã harul
105 PerTeo, I | familiarã misticii iudaice, este menitã sã actualizeze discursul,
106 PerTeo, I | mult de faptul cã aceasta este difuzatã în masã, iar pasaje
107 PerTeo, I | scrisului si a cititului nu este folositã Biblia, ci fie
108 PerTeo, I | scripturistic. Aici nu Scriptura este luatã ca model, ci Vietile
109 PerTeo, I | Al. Lascarov-Moldovanu. Este o literaturã apologeticã,
110 PerTeo, I | Mihail Avramescu, aceasta nu este nici pe departe în contradictie
111 PerTeo, I | inspiratie evident crestinã este pusã în slujba idealurilor
112 PerTeo, I | încã prea putin explorat este acela al productiei literare
113 PerTeo, I | într-o prim fazã, Biblia este asimilatã literaturii sacre,
114 PerTeo, I | literaturii seculare si este apropriatã de aceasta, rezultatul
115 PerTeo, I | est-european. Occidentul nu este protestant si antitraditional
116 PerTeo, I | unde contactul cu Biblia este mediat liturgic si, totodatã,
117 PerTeo, I | concluzia deja enuntatã este functionalã. Dar productiile
118 PerTeo, I | cãtre Bisericã (atunci când este vorba despre texte de cult).~ ~
119 ConFin | la ideea cã, aici, Biblia este receptatã nu doar ca mesaj,
120 ConFin | alte cuvinte, cã mesajul ei este transmis si perpetuat prin
121 ConFin | Totodatã, Cartea ca atare este veneratã ca obiect liturgic.
122 ConFin | cauzã sunt texte de cult). Este vorba, desigur, despre o
123 ConFin | sau a traditionalismului este foarte dificilã, deoarece
124 ConFin | dupã primul rãzboi mondial este, de fapt, o formã de modernism.
125 ConFin | fapt, o formã de modernism. Este, cum spune el, “mai degrabã
126 ConFin | cu mult mai divers.” (74)~Este notabil cã majoritatea autorilor
127 ConFin | Pentru ei, modernismul nu este credibil din nici un punct
128 ConFin | nici un punct de vedere, este un drum fãrã nici o tintã.
129 ConFin | parafrazându-l pe Habermas, cã este o personalitate autonomã
130 ConFin | Ieroschimonahului Daniil Sandu Tudor este embelmatic aici. Acesti
131 ConFin | cãlugãr, ca Sandu Tudor, este evident cã lucrurile stau
132 ConFin | pânã acum tocmai pentru cã este pusã, de regulã, pe seama
|