bold = Main text
    Part,  Chapter, Paragraph                             grey = Comment text

  1 Intro          |             ca Evanghelistul Luca sã se fi referit doar la acestea.
  2 Intro          |               Stim cã, în secolul I, se aflau deja în circulatie
  3 Intro          |      Apostolilor: întâi, atunci când se vorbeste despre încercãrile
  4 Intro          |            acestora, spune Sf. Luca, se vor solda cu urmãri nefaste (3).
  5 Intro          |         Observãm cã în ambele cazuri se relateazã tentative soldate
  6 Intro          |        poporului si a clerului”( 5). Se poate observa cu usurintã
  7 Intro          |             cu usurintã, în Canon si se bucurã astfel de statutul
  8 Intro          |        literaturii sacre, pe de alta se vede absorbitã de cãtre
  9 Intro          |           acest proces de apropriere se desfãsoarã un altul, de
 10 Intro          |              mai degrabã o lume care se situeazã, e drept, în afara
 11 Intro          |      crestinismul."( 7) Modernismul, se stie, presupune si o anumitã
 12 Intro     (7)  |          care sustin ideea cã sacrul se secularizeazã pe mãsurã
 13 Intro     (7)  | dépérissement de la croyance qu’elle se juge, c’est à la recomposition
 14 Intro          |           literaturii (8). Însã, cum se desprinde chiar din cartea
 15 Intro          |       modernismului: nu numai sacrul se camufleazã în profan, dar,
 16 Intro          |                acum, celelalte texte se bucurã de un rol cel mult
 17 Intro          |                 Dacã ipoteza noastrã se verificã, atunci continuarea
 18 Intro          |             majoritatea materialelor se rezumã la a oferi informatii
 19 Intro          |              jumãtate a secolului XX se lasã încã asteptatã. Nãdãjduim
 20 PerTeo         |        bibliografiei de specialitate se poate constata prezenta,
 21 PerTeo,  I,1   |         ebraice vechi. Însã problema se complicã atunci când realizãm,
 22 PerTeo,  I,1   |           literatura ebraicã biblicã se îmbogãteste cu un nou corpus
 23 PerTeo,  I,1   |       ebraice vechi. De-acum, Biblia se poate citi fie ca parte
 24 PerTeo,  I,2   |              sacrã si prin urmare nu se cuvine ca textul ei sã fie
 25 PerTeo,  I,2   |              cã Louis Panier lasã sã se înteleagã cã un limbaj simplu
 26 PerTeo,  I,2   |             ai cãrtilor sapientiale, se exprimã într-un stil deosebit
 27 PerTeo,  I,2   |         stilisticã. În Galateni 4:24 se face referire la douã personaje
 28 PerTeo,  I,2   |               în realitate, Pavel nu se raporteazã atât la text,
 29 PerTeo,  I,2   |      excelentã estetic din Biblie ni se spune cã este Cântarea Cântãrilor.
 30 PerTeo,  I     |               ori lucrãri care sã nu se raporteze mai mult sau mai
 31 PerTeo,  I     |              mari, asemenea Bibliei, se bucurã de o uluitoare imanentã.~
 32 PerTeo     (19)|             în cursul cãrora acestia se vãd, rând pe rând, citati,
 33 PerTeo,  I,3   |             toate cã unele parafraze se pot citi si astfel (20).
 34 PerTeo,  I,3   |             midrasele de tip halakha se viza indicarea modalitãtilor
 35 PerTeo,  I,3   |            midrasele de tip haggadah se prezintã sub forma unor
 36 PerTeo,  I,3   |     Majoritatea midraselor haggadice se caracterizeazã printr-un
 37 PerTeo,  I,3   |      formulate de cãtre Wadsworth nu se pot generaliza pentru toate
 38 PerTeo,  I,3   |              ceea ce ne priveste, ni se pare deosebit de important
 39 PerTeo,  I,3   |          existã si va exista ceva ce se pãstreazã, se perpetueazã,
 40 PerTeo,  I,3   |         exista ceva ce se pãstreazã, se perpetueazã, în ciuda oricãror
 41 PerTeo,  I,3   |           spatiu interstitial: el nu se aflã în lumea Bibliei, aceasta
 42 PerTeo,  I,3   |            pe care, în unele cazuri, se cãzneste sã o realizeze
 43 PerTeo,  I,3   |                  Iar aceastã tehnicã se poate generaliza, credem
 44 PerTeo,  I,3   |              în detalii, majoritatea se multumesc sã sugereze calitãtile
 45 PerTeo,  I,3   |         decât sã le descrie. Tot asa se întâmplã si în fragmentele
 46 PerTeo,  I,3   |              de valoare esteticã. Ni se pare, totusi, urmându-i
 47 PerTeo,  I,3   |         sugestive, semnificative, ce se preteazã la mai multe modalitãti
 48 PerTeo,  I,3   |              interpretativ, exegetul se vede chemat sã deosebeascã
 49 PerTeo     (29)|              posibil ca un cuvânt sã se comporte asemenea unei cutii
 50 PerTeo,  I,3   |          bine, cu traduceri similare se ocupã de multe ori si arta.
 51 PerTeo,  I,3   |     XVIII-lea, autorii de literaturã se simt chemati nu doar sã
 52 PerTeo,  I,4   |             Cum însã atentia noastrã se concentreazã, în eseul de
 53 PerTeo,  I,4   |            un filon de cercetare cât se poate de bogat, în orizontul
 54 PerTeo,  I,4   |      transfer, autorii de literaturã se vor simti chemati sã vorbeascã
 55 PerTeo,  I,4   |             Problematica autoritãtii se vãdeste a fi deosebit de
 56 PerTeo,  I,4   |               divinã, al cãrei mesaj se vede chemat sã-l transmitã.
 57 PerTeo,  I,4   |             uman al unui text biblic se plaseazã mereu în cadrul
 58 PerTeo,  I,4   |         recunoscute, era esential sã se pronunte cu claritate în
 59 PerTeo,  I,4   |              autor literar începe sã se deosebeascã de cea de simplu
 60 PerTeo,  I,4   |       comenteazã Wittgenstein, El nu se odihneste pur si simplu,
 61 PerTeo,  I,4   |         Mediu, autorul de literaturã se aflã deja în cãutarea cuvântului “
 62 PerTeo,  I,4   |            încearcã sã fie original, se raporteazã mereu la un cititor
 63 PerTeo,  I,4   |             potential, iar opera lui se cere cititã neapãrat tinându-se
 64 PerTeo,  I,4   |             filosoficã a poeziei, nu se teme de operele poetilor
 65 PerTeo,  I,4   |             cu secolul al XVIII-lea, se bucurã inclusiv de drepturi
 66 PerTeo,  I,4   |             unei culturi de masã, nu se mai vorbeste despre anonimatul
 67 PerTeo,  I,4   |             însã, personalitatea lui se disemineazã, excedatã de
 68 PerTeo     (39)|             în 1742 acelasi lucru sã se petreacã si în Spania. Franta
 69 PerTeo,  I,4   |          criticã foarte riguroasã si se aflã mereu în cãutarea de
 70 PerTeo,  I,4   |         Bibliei. Manifestãri critice se pot înregistra, neîndoios,
 71 PerTeo,  I,4   |           analizã foarte subtilã, ni se pare emblematicã în acest
 72 PerTeo,  I,4   |        într-un conext diferit, Iorga se vãd percepute, deloc întâmplãtor,
 73 PerTeo,  I,4   |         nationalismelor din anii ’30 se vãdeste a fi construitã
 74 PerTeo,  I,4   |          logic al unei traditii care se auto-demitologizeazã neîncetat,
 75 PerTeo,  I,4   |         Criticile profetilor la care se referã Schneidau nu sunt
 76 PerTeo,  I,4   |            economic, ci teologic. Ei se opun aliantelor cu Egiptul
 77 PerTeo,  I,4   |           Adoptate ca atare, acestea se bucurã de o aurã magisterialã
 78 PerTeo,  I,4   |             profane care încearcã sã se prezinte pe sine sub masca
 79 PerTeo,  I,4   |            aspect devenit, dupã câte se pare, una dintre arcanele (
 80 PerTeo,  I,4   |           tot acest rãstimp, avea sã se producã o dublã modificare.~
 81 PerTeo,  I,4   |          modificare.~În primul rând, se schimba modul de receptare
 82 PerTeo,  I,4   |           destule prilejuri pentru a se obisnui cu ideea cã textul
 83 PerTeo,  I,4   |              lista de cãrti canonice se poate modifica. Deloc întâmplãtor,
 84 PerTeo,  I,4   |            puterii: cu ajutorul lui, se vor diferentia piesele conforme
 85 PerTeo,  I,4   |     autoritate, în ciuda faptului cã se bazeazã pe o neconcordantã
 86 PerTeo,  I,4   |        cronologicã peste care, însã, se trece destul de usor. Acelasi
 87 PerTeo,  I,4   |        destul de usor. Acelasi lucru se întâmplã, o demonstreazã
 88 PerTeo,  I,4   |                Aceastã stare de fapt se regãseste, oricât ar pãrea
 89 PerTeo,  I,4   |             cercetãtoarea britanicã, se simte mult mai atras de
 90 PerTeo,  I,4   |        Biblia astfel nu mai cautã sã se conformeze unor canoane,
 91 PerTeo,  I,4   |        femeilor. Pentru ca Biblia sã se bucure de autoritate inclusiv
 92 PerTeo,  I,4   |        continuã sã fie prezent si sã se manifeste în lume, în viata
 93 PerTeo,  I,4   |         canonice ale acestei religii se vãdesc a fi istoriile vietilor
 94 PerTeo,  I,4   |         transferul de atributii care se produce acum. Odinioarã,
 95 PerTeo,  I,4   |          atribuite literaturii, care se pliazã mult mai bine noului
 96 PerTeo,  I,4   |           vreme, cultura si teologia se vor dezvolta împreunã, astfel
 97 PerTeo,  I,4   |        astfel cã elementele acestora se întrepãtrund în asa mãsurã
 98 PerTeo,  I,4   |            încât pe alocuri ajung sã se confunde. Aproape totul
 99 PerTeo,  I,4   |            de mijloc, ideea de autor se deosebeste de cea de simplu
100 PerTeo,  I     |              vest, procesul în cauzã se manifestã, mai cu seamã
101 PerTeo,  I     |              în plan spiritual. Aici se constatã, pe de o parte,
102 PerTeo,  I     |       liturgic. Locul predilect unde se citeste Cartea Cãrtilor
103 PerTeo,  I     |       sinoade ecumenice. Situatia nu se modificã radical dupã validarea
104 PerTeo     (65)|              La fel de importantã ni se pare si cartea lui Jacob
105 PerTeo     (65)|             Philadelphia, 1983, unde se discutã metodele exegezei
106 PerTeo     (65)|     midrasice. Chiar dacã Neusner nu se referã explicit la texte
107 PerTeo     (65)|            crestine, din analiza lui se pot recunoaste unele tehnici
108 PerTeo,  I     |            precis, împlinirea lui nu se poate realiza corect decât
109 PerTeo,  I     |             liman duhovnicesc”. Aici se pãstreazã, de acum, adevãrata
110 PerTeo,  I     |              Bunãoarã discul pe care se aseazã miridele poate simboliza
111 PerTeo,  I     |             când îl îmbracã, preotul se roagã: “Binecuvântat este
112 PerTeo,  I     |             Sãi, ca mirul pe cap, ce se pogoarã pe barbã, pe barba
113 PerTeo,  I     |               pe barba lui Aaron, ce se pogoarã pe marginea vesmintelor
114 PerTeo,  I     |             Pasajele biblice la care se face aluzie sunt evidente.
115 PerTeo,  I     |             evidente. Interesantã ni se pare alãturarea lor dupã
116 PerTeo,  I     |          despre pãcat si redemptiune se aflã concentrate în aceste
117 PerTeo,  I     |              occidentale si, astfel, se raporteazã la Scripturi
118 PerTeo,  I     |            cã literatura secularã nu se mãrgineste la a importa
119 PerTeo,  I     |             John Wesley), literatura se orienteazã dupã modelul
120 PerTeo,  I     |            uzând de acesta, tinde sã se autonomizeze pe mãsurã ce
121 PerTeo,  I     |         vreme ce valabilitatea ei nu se verificã întru totul în
122 PerTeo,  I     |           românesc, aceastã directie se mentine si functioneazã
123 ConFin         |      modificare suferitã de Carte sã se rãsfrângã neîntârziat asupra
124 ConFin         |       concluzia cã urmãrile acestuia se pot observa în tendintele
125 ConFin         |        Ortodoxe.~Din analiza noastrã se desprinde faptul cã o discutie
126 ConFin         |             Aceastã tendintã avea sã se cristalizeze în ceea ce,
127 ConFin         |          stare de spirit capabilã sã se manifeste în cele mai diverse
128 ConFin         |              Nicolae Manolescu, care se situeazã aici în prelungirea
129 ConFin         |            personalitate autonomã ce se construieste pe sine într-o