bold = Main text
Part, Chapter, Paragraph grey = Comment text
1 Intro | Teofil, cã îi scrie pentru ca sã-l încredinteze de temeinicia
2 Intro | este foarte putin probabil ca Evanghelistul Luca sã se
3 Intro | textele respinse cu totul, ca unele “rãspândite de cineva
4 Intro | literaturii îndeobste recunoscutã ca secularã.~Evident, folosim
5 Intro | sacralitate” în sens larg, asa ca în textele unui Marcel Gauchet,
6 Intro | aflatã extra ecclesiam si, ca atare, într-o situatie de
7 Intro | informatii istorice, factuale.~Ca urmare, ne vedem constrânsi
8 Intro | asteptatã. Nãdãjduim însã ca încercarea nostrã de acum
9 Intro | propunem aici. Totodatã, sperãm ca rezultatele analizei noastre
10 PerTeo (13)| Dines Johansen, Literatura ca model al existentei umane,
11 PerTeo, I,1 | avem de a face cu o carte ca oricare alta ci, în realitate,
12 PerTeo, I,1 | Biblia se poate citi fie ca parte a literaturii ebraice
13 PerTeo, I,1 | literaturii ebraice vechi, fie ca parte a literaturii crestine.
14 PerTeo, I,2 | prin urmare nu se cuvine ca textul ei sã fie analizat
15 PerTeo, I,2 | cã nu ar fi exclus nici ca formulãri care nouã, astãzi,
16 PerTeo, I,2 | simplitatea limbajului ori, ca sã-i facem dreptate lui
17 PerTeo, I,2 | Isaia sau Daniel, de pildã, ca sã nu-i mai mentionãm si
18 PerTeo, I,2 | redescoperirea paralelismului, ca principiu de bazã al prozodiei
19 PerTeo, I,2 | utilizeazã o figurã de stil (asa ca în Galateni 4:24, de exemplu);
20 PerTeo, I,2 | li s-au întâmplat acelora ca pilde si au fost scrise
21 PerTeo, I,2 | putinta lui de a privi istoria ca pe un discurs al divinitãtii
22 PerTeo, I,2 | eminescianã Atât de fragedã … - ca sã nu mergem mai departe.
23 PerTeo, I,2 | sã discutãm despre Biblie ca literaturã în sens de belles
24 PerTeo (19)| rãstãlmãciti, respinsi, pentru ca în final sã revinã bântuind
25 PerTeo, I,3 | I.b.1: Biblia ca generator de literaturã~
26 PerTeo, I,3 | generator de literaturã~Ca text sacru, Scriptura a
27 PerTeo, I,3 | îndreptãti sã le considerãm atât ca factori ce au contribuit
28 PerTeo, I,3 | consolidarea Canonului, dar si ca forme incipiente de literaturizare
29 PerTeo, I,3 | Mann ar trebui receptate ca ample midrase haggadice
30 PerTeo, I,3 | face posibil, arãta el, ca anumite afirmatii, descrieri,
31 PerTeo, I,3 | portret al lui Iisus Hristos ca persoanã istoricã, ci o
32 PerTeo, I,3 | degrabã concentrat, asa ca în poezie – cum ar spune
33 PerTeo (29)| sau în poezie este posibil ca un cuvânt sã se comporte
34 PerTeo, I,3 | considerã arta în general ca o formã alternativã a hermeneuticii (31). “
35 PerTeo, I,3 | sã-i înlocuiascã pe clasici ca model literar si, de aici,
36 PerTeo, I,4 | perceputã, cel putin partial, ca expresie a unui efort exegetic,
37 PerTeo, I,4 | într-o mare mãsurã, si ca o strãdanie de a deschide
38 PerTeo, I,4 | dezvoltarea literaturii nu doar ca o simplã sursã de inspiratie,
39 PerTeo, I,4 | în considerare cel putin ca punct de reper în procesul
40 PerTeo, I,4 | Miza era prea mare, pentru ca Pãrintii sã o nesocoteascã
41 PerTeo, I,4 | este Dumnezeu, iar El are ca atribute, printre altele,
42 PerTeo, I,4 | nu mai scrie doar pentru ca sã distreze, încearcã sã
43 PerTeo, I,4 | poetilor clasici (le recepteazã ca alegorii in factis) si,
44 PerTeo, I,4 | de bine si de rãu fiind, ca atare, absolvit de responsabilitãtile
45 PerTeo, I,4 | cãrtilor biblice poartã ca titluri numele autorilor
46 PerTeo, I,4 | receptarea textului, asa ca în cazul de fatã. Dar, în
47 PerTeo, I,4 | autorului, prezentându-l ca pe un conveior sau, în cazul
48 PerTeo, I,4 | conveior sau, în cazul fericit, ca pe un combinator de elemente
49 PerTeo, I,4 | anonimatul prezentându-se pe sine ca “substitut al locutorului
50 PerTeo (39)| votat în Norvegia, pentru ca în 1742 acelasi lucru sã
51 PerTeo, I,4 | existentei sunt acceptate ca “dat”. Autorii cãrtilor
52 PerTeo, I,4 | fi privite cu suspiciune, ca simple exagerãri sau afirmatii
53 PerTeo, I,4 | lui Ion Heliade-Rãdulescu, ca sã nu mentionãm decât unul
54 PerTeo, I,4 | percepute, deloc întâmplãtor, ca “Apostoli ai neamului”.
55 PerTeo, I,4 | Bataille, percep sacrul ca pe o transgresare a valorilor
56 PerTeo, I,4 | defineste secularizarea ca find stadiul logic al unei
57 PerTeo, I,4 | O datã înteleasã astfel, ca Traditie, nu mai putem vorbi
58 PerTeo, I,4 | faptul cã ei au fost priviti ca modele si chiar imitati
59 PerTeo, I,4 | unul de apartenentã ci, ca sã spunem asa, unul bazat
60 PerTeo, I,4 | au fost citate adeseori ca argumente autoritative sau
61 PerTeo, I,4 | argumente autoritative sau ca exemple în dezbaterile de
62 PerTeo, I,4 | statutul ei a fost luat ca model, literar si nu numai,
63 PerTeo, I,4 | texte de referintã. Adoptate ca atare, acestea se bucurã
64 PerTeo, I,4 | sacrul. Astfel devine posibil ca religia sã fie privitã ca
65 PerTeo, I,4 | ca religia sã fie privitã ca o chestiune de alegere personalã,
66 PerTeo, I,4 | Biblia sã fie perceputã ca text sacru doar într-una
67 PerTeo, I,4 | sfinte" pentru cã le acceptã ca fiind scrise sub inspiratia
68 PerTeo, I,4 | canonice, sunt prezentate ca model, studiate în scoli
69 PerTeo, I,4 | Sfintei Scripturi, dar numai ca texte deuterocanonice. Modificãrile
70 PerTeo, I,4 | ecleziastic si al Bisericii, ca depozitar al acestuia. Însã
71 PerTeo, I,4 | impresioneze imaginarul colectiv ca "adevãruri" istorice. O
72 PerTeo, I,4 | exemplu, este citatã adeseori ca sursã de autoritate, în
73 PerTeo (51)| Despre canon ca discurs al puterii, vezi
74 PerTeo, I,4 | si propune agnosticismul ca soteriologie, atunci Biblia
75 PerTeo, I,4 | referitoare la statutul Bibliei ca mediu prin excelentã al
76 PerTeo, I,4 | divine. Dacã ar fi sã luãm ca exemplu doar una dintre
77 PerTeo, I,4 | Biblia este consideratã ca o carte nedreaptã fatã de
78 PerTeo, I,4 | sociale a femeilor. Pentru ca Biblia sã se bucure de autoritate
79 PerTeo, I,4 | chiar rescrierea Bibliei, ca text sacru, în functie de
80 PerTeo, I,4 | culturã patriarhalã si, ca urmare, textul ei nu mai
81 PerTeo, I,4 | gesturile religioase fac ca un crestin sã fie ceea ce
82 PerTeo, I,4 | functioneze la un moment dat ca model de a privi, de a percepe
83 PerTeo, I,4 | Scripturilor, textul literar ca atare tinde la un statut
84 PerTeo, I | seamã dupã Reformã, oarecum ca o consecintã fireascã a
85 PerTeo, I | urmãtoare apare isihasmul, ca reactie fireascã, credem
86 PerTeo, I | Traditia, înainte toate, ca pe “un principiu hermeneutic
87 PerTeo, I | harul Sãu peste preotii Sãi, ca mirul pe cap, ce se pogoarã
88 PerTeo, I | momentul consacrãrii lui Aaron ca preot al poporului ales (
89 PerTeo, I | vechi, si Hristos revelat ca nou Adam, restaurator al
90 PerTeo, I | la Scripturã. În Rãsãrit, ca suport pentru învãtarea
91 PerTeo, I | nu Scriptura este luatã ca model, ci Vietile Sfintilor,
92 PerTeo, I | credintei, dar o fac luând ca model naratiuni pioase occidentale
93 PerTeo, I | credintã proprie. Adeseori, asa ca în cazul lui Vasile Voiculescu
94 PerTeo, I | de crezuri politice, asa ca Nichifor Crainic, a cãror
95 PerTeo, I | alãturându-se unui crez politic, asa ca în vest, fie chiar intrând
96 PerTeo, I | continuã sã fie veneratã ca atare.~ ~ ~Ne propuneam,
97 PerTeo, I | din slujitoare a pietãtii (ca sã reluãm expresia lui John
98 PerTeo, I | traditionale si privesc modernismul ca sumã a tuturor ereziilor.
99 PerTeo, I | fie prin recunoastere ca atare chiar de cãtre Bisericã (
100 ConFin | privitã vreme de douã milenii ca reper fundamental în mediile
101 ConFin | republica literelor, era firesc ca orice modificare suferitã
102 ConFin | Biblia este receptatã nu doar ca mesaj, ci si ca obiect cu
103 ConFin | nu doar ca mesaj, ci si ca obiect cu valente iconice.
104 ConFin | interpretãri. Totodatã, Cartea ca atare este veneratã ca obiect
105 ConFin | Cartea ca atare este veneratã ca obiect liturgic. Ne aflãm
106 ConFin | fie prin recunoastere ca atare chiar de cãtre Bisericã (
107 ConFin (72)| crestinismul poate fi considerat ca „religia iesirii din religie“ (
108 ConFin | îndeobste traditionalisti, asa ca Nichifor Crainic de pildã,
109 ConFin | crezului sãu politic, asa ca N. Crainic, altul trãieste
110 ConFin | Crainic, altul trãieste ca un "doctor fãrã arginti",
111 ConFin | Avramescu, iar altul cãlugãr, ca Sandu Tudor, este evident
112 ConFin | secol XX perceputi îndeobste ca reprezentanti tipici ai
113 ConFin | modernismul poate fi privit ca secularizant si rigid reductionist,
|