bold = Main text
   Part,  Chapter, Paragraph                           grey = Comment text

 1 Intro          |           aceea cã, în secolul XX, Biblia cunoaste un statut oarecum
 2 Intro          |           procesului deja descris, Biblia detine monopolul afirmãrii
 3 Intro          |       modalitãti de a percepe atât Biblia, cât si literatura.~ Suntem
 4 Intro          |      modului cum este valorificatã Biblia în literatura românã din
 5 PerTeo         |         intrã în câmpul literelor, Biblia pretinde, pânã si într-un
 6 PerTeo         |       opinie: unul, conform cãruia Biblia apartine literaturii; si
 7 PerTeo         |             si un altul, dupã care Biblia este literaturã.~  ~
 8 PerTeo,  I     |                               I.a: Biblia apartine literaturii~ Afirmatia
 9 PerTeo,  I     |          Afirmatia conform cãreia “Biblia apartine literaturii” stabileste,
10 PerTeo,  I,1   |       Cãrei literaturi îi apartine Biblia?~Rãspunsul cel mai tentant
11 PerTeo,  I,1   |           la prima problemã ar fi: Biblia apartine literaturii antice.
12 PerTeo,  I,1   |         Sau un altul, mai aplicat: Biblia apartine literaturii ebraice
13 PerTeo,  I,1   |         direct lucrurilor pe nume. Biblia este carte doar în virtutea
14 PerTeo,  I,1   |            ebraice vechi. De-acum, Biblia se poate citi fie ca parte
15 PerTeo,  I,1   |   literaturi nationale îi apartine Biblia. Sau cãrei perioade istorice.
16 PerTeo,  I,2   |          text atât de vechi precum Biblia, ar trebui sã ne concentrãm
17 PerTeo,  I,2   |             Pentru unii, bunãoarã, Biblia este o carte sacrã si prin
18 PerTeo,  I     |                               I.b: Biblia este literaturã~Afirmatia
19 PerTeo,  I     |          Afirmatia conform cãreia “Biblia este literaturã” dispune
20 PerTeo,  I     | conceptului într-un sens mai larg: Biblia este un text scris, deci
21 PerTeo,  I     |            timp. Pe de altã parte, Biblia poate fi consideratã o literaturã
22 PerTeo,  I,3   |                             I.b.1: Biblia ca generator de literaturã~
23 PerTeo     (21)|         Petercã, Regele Solomon în Biblia Ebraicã si în cea Greceascã.
24 PerTeo,  I,3   |         cercetãtori sã conchidã cã Biblia este scrisã într-un stil
25 PerTeo,  I,3   |          pânã aici, putem spune cã Biblia este deja, de secole, un
26 PerTeo,  I,3   |        textelor cuprinse în Canon, Biblia a fost si continuã sã fie
27 PerTeo,  I,3   |            în spatiul anglo-saxon, Biblia ajunge sã-i înlocuiascã
28 PerTeo,  I,4   |                             I.b.2: Biblia genereazã elemente de constiintã
29 PerTeo,  I,4   |        cãuta sã vedem în ce mãsurã Biblia a avut un cuvânt de spus
30 PerTeo,  I,4   |   constiintã literarã. Sustinem cã Biblia a influentat dezvoltarea
31 PerTeo,  I,4   |          Bibliei. Veacuri la rând, Biblia a fost socotitã Cartea Cãrtilor –
32 PerTeo,  I,4   |          corect decât în raport cu Biblia (41). Schneidau porneste
33 PerTeo,  I,4   |             din Cãrtile Profetice. Biblia propune o atitudine criticã
34 PerTeo,  I,4   |  paradigmei culturale moderne. Cum Biblia detinea monopolul afirmãrii
35 PerTeo,  I,4   |          de alegere personalã, iar Biblia sã fie perceputã ca text
36 PerTeo,  I,4   |       Sfinte fusese deja încheiat. Biblia primilor crestini era ceea
37 PerTeo,  I,4   |           ceea ce în trecut fusese Biblia ebraicã, era pe cale de
38 PerTeo,  I,4   |            Cititorul care parcurge Biblia astfel nu mai cautã sã se
39 PerTeo,  I,4   |            s-a produs deja si unde Biblia, în versiunea ei canonicã,
40 PerTeo,  I,4   |            ca soteriologie, atunci Biblia nici mãcar nu mai poate
41 PerTeo,  I,4   |         grile feministe, de pildã, Biblia ar putea fi chiar eliminatã
42 PerTeo,  I,4   |          imperialiste. În general, Biblia este consideratã ca o carte
43 PerTeo,  I,4   |      sociale a femeilor. Pentru ca Biblia sã se bucure de autoritate
44 PerTeo,  I,4   |            acestui curent de idei. Biblia, aratã Elza Tamez, a fost
45 PerTeo,  I,4   |           produce acum. Odinioarã, Biblia iudeo-crestinã era menitã
46 PerTeo,  I,4   |      perspectiva noilor ortodoxii, Biblia iudeo-crestinã nu mai poate
47 PerTeo,  I,4   |           putin pânã la Renastere, Biblia s-a aflat în centrul preocupãrilor
48 PerTeo,  I,4   |       lumea. În tot acest rãstimp, Biblia este Cartea prin excelentã
49 PerTeo,  I     |            spatiul eclezial. Aici, Biblia este în continuare Sfântã,
50 PerTeo,  I     |      provine, în Rãsãrit, ideea cã Biblia nu poate fi înteleasã decât
51 PerTeo     (69)|         Paulin Lecca, Cum sã citim Biblia în învãtãtura Sfintilor
52 PerTeo,  I     |         cititului nu este folositã Biblia, ci fie pasaje din Vietile
53 PerTeo,  I     |         cãtre literatura secularã, Biblia nu pãrãseste decât absolut
54 PerTeo,  I     |            dacã, într-o prim fazã, Biblia este asimilatã literaturii
55 PerTeo,  I     |        chiar o contrazic. Initial, Biblia era singura carte ce întrunea
56 PerTeo,  I     |     traditional, unde contactul cu Biblia este mediat liturgic si,
57 ConFin         |         initial literaturii sacre, Biblia a servit multã vreme drept
58 ConFin         |           poli aflati în discutie, Biblia si literatura. Ne propuneam,
59 ConFin         |    porneascã de la ideea cã, aici, Biblia este receptatã nu doar ca
60 ConFin         |          vedea, prin influenta ei, Biblia a avut de jucat un rol deosebit