Charter, Paragraph
1 Intro | cea Romano - Catolicã vãd în viata sexualã o împlinire
2 Intro | cuplului, a sotilor uniti în sfânta tainã a cãsãtoriei,
3 Intro | reverbereze pe mai departe în timp si spatiu credinta
4 Intro | si spatiu credinta curatã în Dumnezeu, miscãrile analizate
5 Intro | miscãrile analizate vãd în viata monogamicã a omului
6 Intro | Sigmund Freud, care vedea în viata sexualã unidirectionatã
7 Intro | aceastã cauzã refuleazã în angoase si izbucniri în
8 Intro | în angoase si izbucniri în toate domeniile vietii[i][
9 Intro | domeniile vietii[i][i]. Asadar în revalorificarea sexului,
10 Intro | feministã a fost vârful de lance în acest demers mondial, organizând
11 Intro | organizând demonstratii în marile capitale si strigând
12 Intro | întreruperii de sarcinã în toate marile state occidentale,
13 Intro | împreunã-creatoare cu Dumnezeu în domeniul vietii umane, adevãrata
14 Intro | pe care omul si-a luat-o în rai, prin neascultare. ~
15 Intro | incomodã deoarece unirea vietii în mod monogamic dintre un
16 Intro | promisã de aceastã miscare, în care sexul se cerea sã devinã
17 Intro | liberã” – “freie Liebe”), în care viata relationalã dintre
18 Intro | holistic-naturist între oameni în detrimentul familiei, consideratã
19 Intro | consideratã mult prea îngustã în interesele ei egoiste. ~
20 Intro,a| familiei si a rolului conjugal în desãvârsirea mântuirii este
21 Intro,a| sexualitãtii si a eroticului în Teologia feministã o oferã
22 Intro,a| canaanit, care le gãsim expuse în Vechiul Testament. În viziunea
23 Intro,a| expuse în Vechiul Testament. În viziunea feministelor aceste
24 Intro,a| religii matriarhale, pierdute în istorie, dar care au rãmas
25 Intro,a| istorie, dar care au rãmas în subconstientul istoriei
26 Intro,a| Susanne Heine – nu a fost în Israel, în perioada pre-exilicã
27 Intro,a| Heine – nu a fost în Israel, în perioada pre-exilicã un
28 Intro,a| aceastã teoloagã cã chiar în rândul profetilor vechi-testamentari
29 Intro,a| integrantã dintr-un cult, în care sexualitatea era consideratã
30 Intro,a| venerare, dintr-o vreme în care se mai pãstrau încã
31 Intro,a| reanimarea sexualitãtii în cultul poporului evreu ar
32 Intro,a| cultul poporului evreu ar fi în optica lui S. Heine o revenire
33 Intro,a| contemporanã, intratã se pare în impas. “Practica culticã
34 Intro,a| cum se lasã sã se creadã în mod superficial. Erosul
35 Intro,a| dintr-un izvor de putere, în care se oglindeste Numen-un
36 Intro,a| care fundamenteazã viata în plenitudinea ei, se axeazã
37 Intro,a| primirii unei noi valente în problematica raporturilor
38 Intro,a| a justifica aceste idei. În cazul lui Oseea sau a lui
39 Intro,a| desfrânase” cu idolii deserti. În al doilea rând relatia spiritualã
40 Intro,a| ca pe ceva foarte intim în planul divin. Dumnezeu este
41 Intro,a| ocrotindu-l si conducându-l în istorie pentru a pãstra
42 Intro,a| alterare a ei si o deviere în partea trupescului. Erosul
43 Intro,a| integralã, cu trup si suflet în permanent dialog. Trupul
44 Intro,a| nici nu se singularizeazã în fata lumescului, deoarece
45 Intro,a| dimensiunea trupescului, ci omul în totalitatea lui este înãltat
46 Intro,a| comuniunii cu transcendentul, în care ambele pãrti ale umanului
47 Intro,b| omul sã trãiascã plenar în spatiul naturii, conform
48 Intro,b| conform cu ea si numai în cadrul legilor ei. orice
49 Intro,b| ei. orice lege care vine în plus fatã de legea moralã
50 Intro,b| trebuie sã se integreze în cadrul naturismului. Multe
51 Intro,b| modalitatea de convietuire în comun, fãrã prejudecãti (
52 Intro,b| de viatã ca al animalelor în savanã). De aici si pânã
53 Intro,b| De aici si pânã la sexul în grup, prezentat de programele
54 Intro,b| pot intra cultele care vãd în naturism o mântuire. Sã
55 Intro,b| respectã mediul deoarece în el se ascunde Divinul impersonal,
56 Intro,b| sãnãtãtii. si este un fapt real. În societatea bunãstãrii exagerate
57 Intro,b| lucru vrea sã-l echilibreze: în primul rând ele sunt o rugãciune
58 Intro,c| le admite si le propagã. În planul luptei pentru repunerea
59 Intro,c| pentru repunerea sexualitãtii în planul primordial pe scara
60 Intro,c| sexuale, care s-au manifestat în societate (travestismul,
61 Intro,c| prin distrugerea vietii în doi, coeziunea comunitarã
62 Intro,c| comunitarã inter-umanã. În aceastã asa-zisã comuniune
63 Intro,c| câstigã o mare însemnãtate în cadrul miscãrilor feministe”.[
64 Intro,c| astfel de orientare nouã în atractia trupeascã s-ar
65 Intro,c| sorginte patriarhalist: viata în doi, familia. ~Aceastã temã
66 Intro,c| relatiei cosmice”[xiv][xiv], în care totul se interconditioneazã.
67 PozOrt | latura lui teologicã, pleacã în realizarea cãsãtoriei de
68 PozOrt | astfel o “micro-ecclesiae”, în care oamenii se unesc pentru
69 PozOrt | Evdokimov – asociazã astfel în natura lor profundã comunitatea
70 PozOrt | nediferentiatã a «începutului»: în Paradisul pãmântesc misterul
71 PozOrt | efemerã. ~ Noul Testament se în planul minunilor, pe care
72 PozOrt | pe care Hristos le face în vederea reabilitãrii creatiei,
73 PozOrt | Cana Galileii sã rãmânã în istoria mântuirii, ci bucuria
74 PozOrt | micro-biserici, a unei comuniuni în care sã existe toate normele
75 PozOrt | este prezenta lui Dumnezeu în harul tainei, jertfa o constituie
76 PozOrt | spiritualã, pe care o aduc mirii în fata sfântului altar iar
77 PozOrt | jertfitorii sunt cei doi angajati în acest serviciu divin. În
78 PozOrt | în acest serviciu divin. În cadrul ecclezial al nuntii,
79 PozOrt | trinitarã se oglindeste în ecclesia domestica … trecerea
80 PozOrt | comuniunea umanã se face în Hristos, consubstantial
81 PozOrt | consubstantial cu Tatãl si cu Duhul, în divinitatea Sa, consubstantial
82 PozOrt | Sa, consubstantial cu noi în umanitatea Sa”.[xix][xix] ~
83 PozOrt | familiei se reveleazã si în raportul comunional dintre
84 PozOrt | acelsubordinationism medieval”[xx][xx], în care dupã modelul divin (
85 PozOrt | modelul divin (un Dumnezeu în ceruri sus), se prezenta
86 PozOrt | pe pãmânt si un tatã/cap în familie – pater familiae). ~
87 PozOrt | familie – pater familiae). ~În al doilea rând, aspectul
88 PozOrt | demonstreazã prin faptul cã, precum în Bisericã se modeleazã caractere
89 PozOrt | caractere religioase, si în familie sunt formate caractere
90 PozOrt | subversivã, care loveste în familie, pleacã de la acest
91 PozOrt | vor putea fi transformate în indivizi, usor de condus.
92 PozOrt | indivizi, usor de condus. Dar în momentul în care familia
93 PozOrt | condus. Dar în momentul în care familia se va dezmembra
94 PozOrt | sã conducã aceastã masã. ~În al treilea rând, Biserica
95 PozOrt | rând, Biserica este locul în care iubirea de aproapele
96 PozOrt | asemenea, aceastã iubire în miniaturã, pe care o realizeazã
97 PozOrt | ceilalti, ca o micro-bisericã. ~În fine, familia este, asemeni
98 PozOrt | asemeni Bisericii, locul în care se realizeazã mântuirea.
99 PozOrt | scop teluric[xxi][xxi], ci în primul rând pentru mântuirea
100 PozOrt | trãiascã o viatã biologicã, în care Dumnezeu sã fie un
101 PozOrt | eroticã, ci este un templu, în care se slujeste zilnic
102 PozOrt | multumirea) comuniunii în vederea mântuirii. Numai
103 PozOrt | criza care existã astãzi în societate. ~ ~ ~ ~ [i][
104 PozOrt | a libidoului, care vede în acest impuls fundamentul
105 PozOrt | Adam si Eva ar fi cãzut în pãcat prin sex, nu prin
106 PozOrt | Schubart, Religion und eros, în rev. “Die neue Zeitung”,
107 PozOrt | Die tantrische Revolution, în rev. “2000. Magazin für
108 PozOrt | S-a obisnuit sã se spunã în manualele scolare de dogmaticã
|