Charter, Paragraph
1 Intro | O mare problemã pe care o
2 Intro | O mare problemã pe care o ridicã Teologia Feministã
3 Intro | celor douã miscãri propun o depãsire a acestui prag,
4 Intro | miscãri contemporane) are o cu totul altã conceptie
5 Intro | conceptie despre sex decât o are crestinismul traditional.
6 Intro | Catolicã vãd în viata sexualã o împlinire a iubirii cuplului,
7 Intro | viata monogamicã a omului o constrângere unidirectionalã
8 Intro | unidirectionalã a sexului spre o singurã persoanã. ~Tema
9 Intro | sexualã unidirectionatã o frustrare a libertãtii vietii,
10 Intro | sexului, psihanaliza a adus o contributie importantã.
11 Intro | anticonceptionalelor, ca o conditie a stopãrii exploziei
12 Intro | sacerdotalã, cerându-si o autonomie fatã de Divinitate,
13 Intro | a devenit pe zi ce trece o realitate incomodã deoarece
14 Intro | monogamic dintre un bãrbat si o femeie pãrea prea incomod
15 Intro | adicã sã se realizeze o iubire universalã de tip
16 Intro,a| a. O modalitate de substituire
17 Intro,a| eroticului în Teologia feministã o oferã religiile politeiste
18 Intro,a| exemple acest lucru: pe de o parte se poate sublinia
19 Intro,a| vechi-testamentari practica sexualã era o realitate. De exemplu, Oseea
20 Intro,a| porunca de a se cãsãtori cu o desfrânatã (Oseea 1,2);
21 Intro,a| Ieremia vede poporul ca pe o desfrânatã, care s-a destrãbãlat “
22 Intro,a| fi în optica lui S. Heine o revenire la o normalitate,
23 Intro,a| lui S. Heine o revenire la o normalitate, anume descoperirea
24 Intro,a| Practica culticã a erosului era o împlinire sacralã, si nu
25 Intro,a| care cultele matriarhale o profesau. ~Cultul zeitelor
26 Intro,a| pãgâne s-ar putea trece la o eticã mult mai permisivã
27 Intro,a| de fapt nu este vorba de o înclinare a spre cultele
28 Intro,a| ideea de erotic este de fapt o alterare a ei si o deviere
29 Intro,a| fapt o alterare a ei si o deviere în partea trupescului.
30 Intro,a| afirmate. Nu putem crea o religie pe baza unui pãgânism
31 Intro,b| care Teologia feministã o aduce Bisericii traditionale,
32 Intro,b| cum îl stim noi, pare a fi o posibilitate de revitalizare
33 Intro,b| ca mediu ambiant, ci vrea o conformare a vietii omului
34 Intro,b| pas. Probabil este deja o legãturã subtilã care încã
35 Intro,b| cultele care vãd în naturism o mântuire. Sã luam cazul
36 Intro,b| în primul rând ele sunt o rugãciune a trupului, alãturi
37 Intro,b| pe de altã parte ele sunt o dianoia (mod de trai), care
38 Intro,b| conform naturii” este de fapt o mare diferentã, pãcãleala
39 Intro,c| au afirmat mai mult decât o simplã tolerantã fatã de
40 Intro,c| cauzã lesbianismul câstigã o mare însemnãtate în cadrul
41 Intro,c| care nu este altceva decât o îndrãznealã, un sapere aude
42 Intro,c| cãtre feminism pentru a da o ripostã puritanismului patriarhalist,
43 PozOrt | ajunge la drama, pe care o expune Teologia Feministã,
44 PozOrt | oameni, Teologia Ortodoxã o vede permanent prin prisma
45 PozOrt | Familia devine astfel o “micro-ecclesiae”, în care
46 PozOrt | si Dumnezeu si nu simplu o empatie între oameni sau
47 PozOrt | empatie între oameni sau o simplã afectivitate efemerã. ~
48 PozOrt | de la Cana Galileii, ca o reconsiderare a raportului
49 PozOrt | singurã fiintã, nu sunt decât o imagine concretã a Bisericii, «
50 PozOrt | în harul tainei, jertfa o constituie darul iubirii,
51 PozOrt | zestrea spiritualã, pe care o aduc mirii în fata sfântului
52 PozOrt | iubire în miniaturã, pe care o realizeazã între membrii
53 PozOrt | si fatã de ceilalti, ca o micro-bisericã. ~În fine,
54 PozOrt | Familia deci nu este o asociere de persoane (hetero-
55 PozOrt | homosexuale), care sã trãiascã o viatã biologicã, în care
56 PozOrt | Dumnezeu sã fie un apanaj sau o chestiune de estetism etic
57 PozOrt | estetism etic sau, mai rãu, o justificare eroticã, ci
58 PozOrt | vederea mântuirii. Numai o atare viziune poate oferi
59 PozOrt | sã demonstreze cã Existã O soteriologie eroticã, care
|