125-manua | marcu-zur
Charter, Paragraph
1 PozOrt | Auflage, München, 1981, p. 125.~ [iii][iii] Susanne Heine,
2 PozOrt | Auflage, München, 1981, p. 127.~ [xi][xi] Salvarea prin
3 PozOrt | bãrbatul credincios” (1 Cor. 7, 14). ~Familia deci nu este
4 PozOrt | Moldovan, op.cit, vol.1, p. 18-19.~ [xx][xx] Pr. Dr. Emil
5 PozOrt | neue Zeitung”, Nr.7, Juli, 1985, p. 7.~ [xiv][xiv] Lutz
6 PozOrt | Bevußtsein” nr. 65, Oktober, 1986, p. 26.~ [xvii][xvii] Paul
7 PozOrt | stiintificã, Bucuresti, 1994, p. 25.~ [ii][ii] Herrad
8 PozOrt | Edit. Pandora, Târgoviste, 1997, p. 205.~ [xviii][xviii]
9 PozOrt | Ortodoxe Române, Alba Iulia, 1999, p. 310.~ [xxi][xxi] S-a
10 Intro,a| cu o desfrânatã (Oseea 1,2); Ieremia vede poporul ca
11 Intro,b| si rãului bine” (Isaia 5, 20), adicã sã-ti bulversezi
12 PozOrt | tantrische Revolution, în rev. “2000. Magazin für neues Bevußtsein”
13 PozOrt | Pandora, Târgoviste, 1997, p. 205.~ [xviii][xviii] Ibidem.
14 PozOrt | xviii][xviii] Ibidem. p.212.~ [xix][xix] pr.prof. dr.
15 PozOrt | apostol Pavel (Efeseni 5, 23-31). ”Cele douã persoane,
16 PozOrt | stiintificã, Bucuresti, 1994, p. 25.~ [ii][ii] Herrad Schenk,
17 PozOrt | nr. 65, Oktober, 1986, p. 26.~ [xvii][xvii] Paul Evdokimov,
18 Intro,a| copacul umbros"(Ieremia 3, 6-9). Aceastã practicã
19 PozOrt | apostol Pavel (Efeseni 5, 23-31). ”Cele douã persoane, unite
20 PozOrt | Române, Alba Iulia, 1999, p. 310.~ [xxi][xxi] S-a obisnuit
21 PozOrt | Verlag, Göttingen, 1987, p. 50.~ [iv][iv] Ibidem, p 52.~ [
22 PozOrt | 50.~ [iv][iv] Ibidem, p 52.~ [v][v] Ibidem, p. 60.~ [
23 PozOrt | vii][vii] Ibidem, p. 57.~ [viii][viii] Ibidem,
24 PozOrt | 60.~ [vi][vi] Ibidem, p. 58.~ [vii][vii] Ibidem, p.
25 PozOrt | 52.~ [v][v] Ibidem, p. 60.~ [vi][vi] Ibidem, p. 58.~ [
26 PozOrt | 65.~ [ix][ix] Ibidem, p. 73.~ [x][x] Herrad Schenk,
27 PozOrt | Verlag, Berlin, 1987, p. 80.~ [xv][xv] Ibidem, p. 81.~ [
28 PozOrt | 80.~ [xv][xv] Ibidem, p. 81.~ [xvi][xvi] Margo Naslednikov,
29 Intro,a| copacul umbros"(Ieremia 3, 6-9). Aceastã practicã a desfrâului
30 Intro,b| homosexualitate (ca optiune liberã de a-ti alege modul de a iubi) nu
31 Intro,c| adevãrate libertate a omului abia atunci se manifestã când
32 Intro,b| tendintele dizolvante, care îl absolvã pe om de dialog cu Dumnezeu,
33 PozOrt | prin prisma lui Dumnezeu. Accentul cade aici nu pe considerente
34 Intro,a| deoarece atunci trebuie sã acceptãm nu doar latura eroticã-culticã,
35 Intro,a| vedere ortodox numai prin acceptarea omului ca persoanã integralã,
36 Intro,a| Practica eroticã este de fapt acea reîntoarcere la traditia
37 PozOrt | Prin aceasta de eliminã “acelsubordinationism medieval”[xx][xx], în care
38 Intro,c| foarte multã publicitate acestor noi forme de viatã sexualã,
39 Intro | miscãri propun o depãsire a acestui prag, depãsire pe cât de
40 PozOrt | fiind consideratã ca un acord social între oameni, Teologia
41 Intro | care matriarhatul I-ar fi acordat-o. Feminismul (New Age si
42 Intro,b| care nu trebuie violat prin acte brutale si vom ajunge la
43 PozOrt | spre Dumnezeu. De fapt, actiunea subversivã, care loveste
44 Intro,b| Mai precis, naturismul actual nu se mai rezumã doar la
45 Intro,a| consideratã centralitatea actului de venerare, dintr-o vreme
46 Intro | milenii de-a rândul iar acum ar fi timpul sã-si recâstige
47 PozOrt | unii sfinti pãrinti, cum cã Adam si Eva ar fi cãzut în pãcat
48 Intro,c| miscãrile analizate, pãcatul adamic[xii][xii], care nu este
49 Intro,c| fatã de bãrbat, la care se adaogã iubire, cãsãtorie si familie (…) .
50 Intro,c| înalte”[xv][xv], de aceea adeptii feminismului trebuie sã
51 Intro | secolului al XX-lea, prin glasul adeptilor celor douã miscãri propun
52 Intro | în domeniul vietii umane, adevãrata ei misiune sacerdotalã,
53 Intro,c| etc.), propagând ideea cã adevãrate libertate a omului abia
54 PozOrt | acest rol pe pãmânt. Însã adevãratul si primul scop al familiei
55 PozOrt | iar celelalte scopuri sunt adiacente.~
56 Intro,c| care Teologia Feministã le admite si le propagã. În planul
57 Intro,c| sexuale sunt altã provocare la adresa familiei, pe care Teologia
58 PozOrt | zestrea spiritualã, pe care o aduc mirii în fata sfântului
59 Intro,a| Heine, ar putea astãzi sã aducã "înlãturarea traditiei cu
60 Intro | revalorificarea sexului, psihanaliza a adus o contributie importantã.
61 Intro,c| rationalã a Pestilor, cu cea mai afectivã, a Vãrsãtorului, ci si prin
62 PozOrt | între oameni sau o simplã afectivitate efemerã. ~ Noul Testament
63 Intro,c| cât si new age-ismul au afirmat mai mult decât o simplã
64 Intro,a| pãrti ale umanului sunt afirmate. Nu putem crea o religie
65 Intro,c| feministã este preluatã de new age-ism, care explicã aceastã nevoie
66 Intro,c| atât feminismul, cât si new age-ismul au afirmat mai mult decât
67 Intro | autonomie fatã de Divinitate, aidoma celei pe care omul si-a
68 Intro,b| pare cã este doar vârful de aisberg al unei retele, mult prea
69 PozOrt | nastere si crestere de prunci, ajutor reciproc si remediu contra
70 Intro,b| o rugãciune a trupului, alãturi de cea a sufletului, pe
71 PozOrt | Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, Alba Iulia, 1999, p. 310.~ [
72 PozOrt | baza de plecare, pentru alcãtuirea si sustinerea ei, este cu
73 PozOrt | sex este titlul cãrtii lui Alexandru Dobos, care vrea sã demonstreze
74 Intro,b| bolii din cauza surplusului alimentar si a sedentarismului. Postul
75 Intro,b| îmbãtrânite sau bolnave, prin alimentare naturalã. Acesta se pare
76 Intro,b| nu se mai rezumã doar la alimentatie dau la ecosistem, ca mediu
77 Intro,c| trupeascã s-ar elimina un alt element de sorginte patriarhalist:
78 PozOrt | sustinerea ei, este cu totul alta. Dacã feminismul, cu latura
79 PozOrt | mirii în fata sfântului altar iar sacerdotii sau jertfitorii
80 Intro | Feminismul (New Age si alte miscãri contemporane) are
81 Intro,a| de erotic este de fapt o alterare a ei si o deviere în partea
82 PozOrt | si pentru a-si oferi unul altuia jertfa iubirii. “Traditia
83 Intro,a| transcendentul, în care ambele pãrti ale umanului sunt
84 Intro,b| dau la ecosistem, ca mediu ambiant, ci vrea o conformare a
85 Intro | eroticã a feminismului. Vom aminti doar câteva.~
86 Intro,c| Homosexualitatea femininã – zice analistul Herrad Schenk – este expresia
87 Intro,a| profesau. ~Cultul zeitelor Anath si Asherat, dupã Heine,
88 PozOrt | jertfitorii sunt cei doi angajati în acest serviciu divin.
89 Intro | aceastã cauzã refuleazã în angoase si izbucniri în toate domeniile
90 Intro,b| imitare de mod de viatã ca al animalelor în savanã). De aici si pânã
91 Intro | necesitatea avortului si a anticonceptionalelor, ca o conditie a stopãrii
92 Intro | prag, depãsire pe cât de anticrestinã, pe atât de dãunãtoare.
93 Intro,a| revenire la o normalitate, anume descoperirea femininului
94 PozOrt | care Dumnezeu sã fie un apanaj sau o chestiune de estetism
95 Intro,a| dominante îi corespunde apãrarea vehementã de mai târziu.”[
96 Intro,b| societatea bunãstãrii exagerate apare morbul bolii din cauza surplusului
97 Intro | sloganuri ca: “pântecul meu îmi apartine mie!” sau “dacã noi vrem
98 PozOrt | locul în care iubirea de aproapele se realizeazã plenar iar
99 PozOrt | din vinul minunii, care apropie mult ideea de cãsãtoria
100 Intro,b| teologia contemporanã a Apusului ideea de post si meditatie.
101 Intro,a| Astfel se încearcã sã se arate de cãtre aceastã teoloagã
102 Intro | multiple de a justifica si argumenta ortica eroticã a feminismului.
103 Intro,a| putem concluziona cã de fapt argumentele biblice sunt trunchiat luate
104 PozOrt | lumii contemporane, Edit. Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, Alba Iulia,
105 Intro,c| inter-umanã. În aceastã asa-zisã comuniune oamenii ar putea
106 PozOrt | i][i] Este tema asa-zisei teorii a libidoului, care
107 Intro | domeniile vietii[i][i]. Asadar în revalorificarea sexului,
108 Intro,b| trai), care complementeazã asceza sufleteascã. Când una din
109 Intro,b| mediul deoarece în el se ascunde Divinul impersonal, care
110 Intro,a| ele oferã de fapt fetele ascunse ale unei religii matriarhale,
111 PozOrt | În fine, familia este, asemeni Bisericii, locul în care
112 Intro,a| Cultul zeitelor Anath si Asherat, dupã Heine, ar putea astãzi
113 PozOrt | orientalã –zice Paul Evdokimov – asociazã astfel în natura lor profundã
114 PozOrt | Familia deci nu este o asociere de persoane (hetero- sau
115 PozOrt | Spiritualität, Schulte + Gerth Asslar Verlag, Berlin, 1987, p.
116 Intro,a| canaanite (cultele lui Baal si Astartea), proferatã de cãtre profeti,
117 PozOrt | vederea mântuirii. Numai o atare viziune poate oferi un rãspuns
118 Intro,c| astfel de orientare nouã în atractia trupeascã s-ar elimina un
119 Intro,c| valoarea femeii doar din atractivitatea ei fatã de bãrbat, la care
120 Intro,c| o îndrãznealã, un sapere aude fatã de intransigentul Iahve
121 Intro | sacerdotalã, cerându-si o autonomie fatã de Divinitate, aidoma
122 Intro | a argumentat necesitatea avortului si a anticonceptionalelor,
123 Intro,a| viata în plenitudinea ei, se axeazã pe trei teme erotice: hierogamia,
124 Intro,b| adicã sã-ti bulversezi axiologicul crestin din tine. ~
125 Intro | argumentat aceastã bulversare a axiologiei familiei. Sociologia a argumentat
126 Intro,b| b. Altã provocare, pe care
127 Intro,a| religiile canaanite (cultele lui Baal si Astartea), proferatã
128 PozOrt | Schulte + Gerth Asslar Verlag, Berlin, 1987, p. 80.~ [xv][xv]
129 PozOrt | 2000. Magazin für neues Bevußtsein” nr. 65, Oktober, 1986,
130 Intro,a| concluziona cã de fapt argumentele biblice sunt trunchiat luate pentru
131 Intro,b| zici “binelui rãu si rãului bine” (Isaia 5, 20), adicã sã-ti
132 Intro | a cãsãtoriei, cu scopul binecuvântat de a aduce pe lume copii,
133 Intro,b| diavolului, care te vrea sã zici “binelui rãu si rãului bine” (Isaia
134 PozOrt | care sã trãiascã o viatã biologicã, în care Dumnezeu sã fie
135 Intro,b| naturalã (lege juridicã, bisericeascã) trebuie sã se integreze
136 PozOrt | al doilea rând, aspectul bisericesc din cadrul familiei se demonstreazã
137 PozOrt | toate normele necesare unei biserici: Divin, jertfã si jertfitor.
138 Intro,b| bunãstãrii exagerate apare morbul bolii din cauza surplusului alimentar
139 Intro,b| celulelor îmbãtrânite sau bolnave, prin alimentare naturalã.
140 Intro,b| trebuie violat prin acte brutale si vom ajunge la tendintele
141 PozOrt | Gavriliu, Editura stiintificã, Bucuresti, 1994, p. 25.~ [ii][ii]
142 Intro | care a argumentat aceastã bulversare a axiologiei familiei. Sociologia
143 Intro,b| Isaia 5, 20), adicã sã-ti bulversezi axiologicul crestin din
144 Intro,b| fapt real. În societatea bunãstãrii exagerate apare morbul bolii
145 Intro,c| atât prin împãrtãsirea de bunuri, de sentimente si de idei,
146 Intro,c| c. Libertinajul vietii conjugale
147 PozOrt | umane, ci pe vointa divinã, cãci “ce a unit Dumnezeu, omul
148 PozOrt | prisma lui Dumnezeu. Accentul cade aici nu pe considerente
149 Intro,a| religiile politeiste din spatiul canaanit, care le gãsim expuse în
150 PozOrt | nobil pe pãmânt si un tatã/cap în familie – pater familiae). ~
151 Intro,c| patriarhalist, sexualitatea capãtã valente soteriologice, fiind
152 Intro | organizând demonstratii în marile capitale si strigând sloganuri ca: “
153 Intro,a| finalã dându-se pe muntele Carmel sub conducerea lui Ilie
154 Intro,b| bazatã doar pe toxinele cãrnii, se repercuteazã asupra
155 PozOrt | Salvarea prin sex este titlul cãrtii lui Alexandru Dobos, care
156 PozOrt | realizeazã mântuirea. Sotii nu se cãsãtoresc pentru un scop teluric[xxi][
157 Intro,a| Dumnezeu porunca de a se cãsãtori cu o desfrânatã (Oseea 1,
158 PozOrt | care apropie mult ideea de cãsãtoria de cea de bisericã, asa
159 Intro,c| la care se adaogã iubire, cãsãtorie si familie (…) . Din aceastã
160 Intro | femeia s-a luptat pentru a-si câstiga egalitatea valoricã cu bãrbatul,
161 Intro,c| aceastã cauzã lesbianismul câstigã o mare însemnãtate în cadrul
162 Intro | feminismului. Vom aminti doar câteva.~
163 Intro | Ortodoxã si cea Romano - Catolicã vãd în viata sexualã o împlinire
164 Intro,b| exagerate apare morbul bolii din cauza surplusului alimentar si
165 PozOrt | cum cã Adam si Eva ar fi cãzut în pãcat prin sex, nu prin
166 PozOrt | între membrii ei si fatã de ceilalti, ca o micro-bisericã. ~În
167 PozOrt | pentru a se aduce unul pe celãlalt jertfã lui Dumnezeu si pentru
168 Intro | fatã de Divinitate, aidoma celei pe care omul si-a luat-o
169 PozOrt | mântuirea membrilor ei, iar celelalte scopuri sunt adiacente.~
170 Intro | XX-lea, prin glasul adeptilor celor douã miscãri propun o depãsire
171 PozOrt | aceeasi realitate. Prima celulã conjugalã coincide cu prima
172 Intro,b| posibilitate de revitalizare a celulelor îmbãtrânite sau bolnave,
173 Intro,a| sexualitatea era consideratã centralitatea actului de venerare, dintr-o
174 Intro | ei misiune sacerdotalã, cerându-si o autonomie fatã de Divinitate,
175 Intro | miscare, în care sexul se cerea sã devinã liber (ca “iubire
176 Intro,b| conformare a vietii omului cu cerintele naturii dincolo de spatiul
177 PozOrt | modelul divin (un Dumnezeu în ceruri sus), se prezenta si societatea (
178 PozOrt | Dumnezeu sã fie un apanaj sau o chestiune de estetism etic sau, mai
179 Intro,a| cãtre aceastã teoloagã cã chiar în rândul profetilor vechi-testamentari
180 PozOrt | prof. dr. Ilie Moldovan, op.cit, vol.1, p. 18-19.~ [xx][
181 Intro,a| Dumnezeu. Nici Dumnezeu ne se coboarã la dimensiunea trupescului,
182 Intro,c| distrugerea vietii în doi, coeziunea comunitarã inter-umanã.
183 PozOrt | Prima celulã conjugalã coincide cu prima bisericã si manifestã
184 Intro,b| dianoia (mod de trai), care complementeazã asceza sufleteascã. Când
185 Intro,a| trebuie sã elibereze de complexe religia crestinã contemporanã,
186 Intro,b| modalitatea de convietuire în comun, fãrã prejudecãti (pãrinti
187 PozOrt | reveleazã si în raportul comunional dintre soti, care corespunde
188 PozOrt | unei micro-biserici, a unei comuniuni în care sã existe toate
189 Intro | contemporane) are o cu totul altã conceptie despre sex decât o are crestinismul
190 Intro,a| Din aceastã expunere putem concluziona cã de fapt argumentele biblice
191 PozOrt | nu sunt decât o imagine concretã a Bisericii, «pluralitate
192 Intro,a| permanent dialog. Trupul nu se condamnã, dar nici nu se singularizeazã
193 Intro,a| aceste culte nu trebuiesc condamnate, deoarece ele oferã de fapt
194 Intro | anticonceptionalelor, ca o conditie a stopãrii exploziei demografice,
195 PozOrt | va putea foarte usor sã conducã aceastã masã. ~În al treilea
196 Intro,a| acest neam, ocrotindu-l si conducându-l în istorie pentru a pãstra
197 Intro,a| dându-se pe muntele Carmel sub conducerea lui Ilie din Tesba Galaadului.[
198 PozOrt | transformate în indivizi, usor de condus. Dar în momentul în care
199 Intro,b| mediu ambiant, ci vrea o conformare a vietii omului cu cerintele
200 Intro,b| unor grupuri care … s-au conformat deja naturii (un fel imitare
201 Intro | stopãrii exploziei demografice, considerându-se cã astfel se va opri procesul
202 PozOrt | Accentul cade aici nu pe considerente umane, ci pe vointa divinã,
203 Intro,a| vii][vii] ceea ce ar constitui baza primirii unei noi valente
204 PozOrt | în harul tainei, jertfa o constituie darul iubirii, zestrea spiritualã,
205 Intro | viata monogamicã a omului o constrângere unidirectionalã a sexului
206 Intro,b| post si meditatie. Natura consumatã cu irationalitate, hrana
207 PozOrt | ajutor reciproc si remediu contra patimilor, însã aceste scopuri
208 Intro | sexului, psihanaliza a adus o contributie importantã. De fapt, nu
209 Intro,a| poatã realiza. Totul vrea sã conveargã spre a cea “freie Liebe” (
210 Intro,a| granitele ordinii si ale conventiei sociale, granitele pudicitãtii."[
211 Intro,a| devinã forta de distrugere a conventionalului masculin. "Erosul - zice
212 Intro,b| normal” modalitatea de convietuire în comun, fãrã prejudecãti (
213 Intro,a| muntii înalti si pe sub tot copacul umbros"(Ieremia 3, 6-9).
214 Intro,b| conjugale, a raportului cu copiii “conform naturii” este de
215 PozOrt | pentru mântuirea lor si a copiilor. Sfântul apostol Pavel spune
216 PozOrt | bãrbatul credincios” (1 Cor. 7, 14). ~Familia deci nu
217 PozOrt | persoane unite într-un singur corp»”.[xviii][xviii] Aspectul
218 Intro,c| xiii]. Aceastã unitate cosmicã poate fi deci reactualizatã
219 Intro,c| consideratã “oglinda relatiei cosmice”[xiv][xiv], în care totul
220 PozOrt | ecclezial la dimensiunea cosmosului, unde iubirea dintre cei
221 Intro,a| sunt afirmate. Nu putem crea o religie pe baza unui pãgânism
222 Intro,a| imoral, asa cum se lasã sã se creadã în mod superficial. Erosul
223 PozOrt | în vederea reabilitãrii creatiei, cu minunea de la Cana Galileii,
224 PozOrt | se sfinteste prin femeia credincioasã si femeia necredincioasã
225 PozOrt | sfinteste prin bãrbatul credincios” (1 Cor. 7, 14). ~Familia
226 Intro | departe în timp si spatiu credinta curatã în Dumnezeu, miscãrile
227 Intro,b| mântuire. Sã luam cazul credintelor panteiste, care respectã
228 PozOrt | este întreit: nastere si crestere de prunci, ajutor reciproc
229 Intro,b| sã-ti bulversezi axiologicul crestin din tine. ~
230 Intro,b| si sãnãtos al unei morale crestine. ~Naturismul vrea globalizare:
231 Intro | conceptie despre sex decât o are crestinismul traditional. Câtã vreme
232 PozOrt | poate oferi un rãspuns la criza care existã astãzi în societate. ~ ~ ~ ~ [
233 Intro,a| parte integrantã dintr-un cult, în care sexualitatea era
234 Intro,a| istoriei lumii. Lupta împotriva cultului erotic (al fertilitãtii)
235 Intro,c| protest împotriva definitiei culturale a feminitãtii, care extrage
236 PozOrt | Bisericii si comuniunea primului cuplu uman nu sunt decât una si
237 Intro | sexualã o împlinire a iubirii cuplului, a sotilor uniti în sfânta
238 Intro | timp si spatiu credinta curatã în Dumnezeu, miscãrile analizate
239 Intro,a| ei redatã prin etimologia cuvântului: aceea de a lega pe om de
240 Intro,c| cãtre feminism pentru a da o ripostã puritanismului
241 Intro,a| aceste culte, lupta finalã dându-se pe muntele Carmel sub conducerea
242 PozOrt | tainei, jertfa o constituie darul iubirii, zestrea spiritualã,
243 Intro,b| subtilã care încã nu se vrea datã la ivealã deocamdatã. si
244 Intro,b| rezumã doar la alimentatie dau la ecosistem, ca mediu ambiant,
245 Intro | anticrestinã, pe atât de dãunãtoare. Este vorba de reconsiderarea
246 Intro,c| asemenea, un protest împotriva definitiei culturale a feminitãtii,
247 Intro,a| prostitutia culticã si deflorarea ritualã[vi][vi], care fac
248 Intro | vârful de lance în acest demers mondial, organizând demonstratii
249 Intro | europene. Astfel femeia a demisionat din vocatia ei divinã de
250 Intro | conditie a stopãrii exploziei demografice, considerându-se cã astfel
251 Intro | demers mondial, organizând demonstratii în marile capitale si strigând
252 PozOrt | bisericesc din cadrul familiei se demonstreazã prin faptul cã, precum în
253 PozOrt | Alexandru Dobos, care vrea sã demonstreze cã Existã O soteriologie
254 Intro,b| nu se vrea datã la ivealã deocamdatã. si tot aici pot intra cultele
255 Intro | sã se reverbereze pe mai departe în timp si spatiu credinta
256 Intro,a| masculin. "Erosul - zice ea - depãseste granitele eului, ale unicitãtii
257 PozOrt | Susanne Heine, Wiederbelebung der Göttinen? Zur systematischen
258 Intro,a| si a rolului conjugal în desãvârsirea mântuirii este revitalizarea
259 PozOrt | caractere personale, care se deschid spre Dumnezeu. De fapt,
260 PozOrt | ecclezial al nuntii, spatiul se deschide spre comuniune. Pãrintele
261 Intro | dintre sot si sotie trebuia deschisã spre … “globalizare”, adicã
262 Intro,a| la o normalitate, anume descoperirea femininului din viata religioasã
263 Intro,a| si “desfrânase” cu idolii deserti. În al doilea rând relatia
264 Intro,a| matriarhale. Ulterior El ar fi desfiintat aceste culte, lupta finalã
265 Intro,a| unica divinitate realã si “desfrânase” cu idolii deserti. În al
266 Intro,a| 6-9). Aceastã practicã a desfrâului ar fi fost, dupã ea, parte
267 PozOrt | unit Dumnezeu, omul sã nu despartã”(Mt. 19,6). Familia devine
268 Intro | cu totul altã conceptie despre sex decât o are crestinismul
269 Intro,a| pe o desfrânatã, care s-a destrãbãlat “pe toti muntii înalti si
270 Intro | holistic-naturist între oameni în detrimentul familiei, consideratã mult
271 Intro | neascultare. ~Familia a devenit pe zi ce trece o realitate
272 Intro,a| fapt o alterare a ei si o deviere în partea trupescului. Erosul
273 PozOrt | despartã”(Mt. 19,6). Familia devine astfel o “micro-ecclesiae”,
274 PozOrt | societatea va avea indivizi dezaxati de la valorile personalitãtii,
275 Intro,b| copii, prieteni de familie dezbrãcati pe plajã) a unor grupuri
276 PozOrt | momentul în care familia se va dezmembra societatea va avea indivizi
277 Intro,b| de altã parte ele sunt o dianoia (mod de trai), care complementeazã
278 Intro,b| mare diferentã, pãcãleala diavolului, care te vrea sã zici “binelui
279 Intro,b| naturii” este de fapt o mare diferentã, pãcãleala diavolului, care
280 PozOrt | matrimonialã sã primeascã dimensiunile unei micro-biserici, a unei
281 Intro,a| centralitatea actului de venerare, dintr-o vreme în care se mai pãstrau
282 Intro | De fapt, nu este singura disciplinã din cadrul stiintelor socio-umane,
283 Intro,a| trebuie sã devinã forta de distrugere a conventionalului masculin. "
284 Intro,c| sexualã, care ar afirma, prin distrugerea vietii în doi, coeziunea
285 Intro,c| când se poate alege între diversele variante sexuale. Mai mult
286 PozOrt | cu Tatãl si cu Duhul, în divinitatea Sa, consubstantial cu noi
287 Intro,b| vom ajunge la tendintele dizolvante, care îl absolvã pe om de
288 PozOrt | titlul cãrtii lui Alexandru Dobos, care vrea sã demonstreze
289 Intro,b| mass-media, (reportaje, documentare, interviuri) încep sã prezinte
290 PozOrt | în manualele scolare de dogmaticã cã scopul nuntii este întreit:
291 Intro | angoase si izbucniri în toate domeniile vietii[i][i]. Asadar în
292 Intro | împreunã-creatoare cu Dumnezeu în domeniul vietii umane, adevãrata
293 PozOrt | se oglindeste în ecclesia domestica … trecerea de la comuniunea
294 Intro,a| traditiei cu privire la dominarea masculinã asupra trupului (
295 Intro,c| libertinaj nu numai prin dorinta de a sparge structurile
296 Intro,c| Herrad Schenk – este expresia dorintei dupã modelul de interactiune
297 Intro,c| mult nici mai putin decât dorul dupã unitatea pierdutã”[
298 PozOrt | ortodox nu poate ajunge la drama, pe care o expune Teologia
299 PozOrt | Sa”.[xix][xix] ~Expresia eccleziologicã din cadrul familiei se reveleazã
300 Intro,b| metania acest lucru vrea sã-l echilibreze: în primul rând ele sunt
301 Intro,b| doar la alimentatie dau la ecosistem, ca mediu ambiant, ci vrea
302 PozOrt | trad. Leonard Gavriliu, Editura stiintificã, Bucuresti,
303 PozOrt | sau o simplã afectivitate efemerã. ~ Noul Testament se în
304 PozOrt | observã Sfântul apostol Pavel (Efeseni 5, 23-31). ”Cele douã persoane,
305 PozOrt | doi miri sã fie pãrtasi egali la iubirea Celui care fãcuse
306 Intro | luptat pentru a-si câstiga egalitatea valoricã cu bãrbatul, sfârsitul
307 Intro | îngustã în interesele ei egoiste. ~ Existã modalitãti multiple
308 PozOrt | Zur systematischen Kritik einer feministischen Theologie,
309 Intro,c| trupeascã s-ar elimina un alt element de sorginte patriarhalist:
310 Intro,a| poporului evreu, care trebuie sã elibereze de complexe religia crestinã
311 Intro,c| atractia trupeascã s-ar elimina un alt element de sorginte
312 PozOrt | Bisericã. Prin aceasta de eliminã “acelsubordinationism medieval”[
313 PozOrt | 18-19.~ [xx][xx] Pr. Dr. Emil Jurcan, Duhul Sfânt si provocãrile
314 PozOrt | Dumnezeu si nu simplu o empatie între oameni sau o simplã
315 Intro,a| sublinia cât de dominante erau cultele canaanite între
316 PozOrt | Walter Schubart, Religion und eros, în rev. “Die neue Zeitung”,
317 Intro,a| impas. “Practica culticã a erosului era o împlinire sacralã,
318 Intro,a| acceptãm nu doar latura eroticã-culticã, ci si pe cea sacrificialã-sângeroasã (
319 Intro,a| Legitimitatea sexualitãtii si a eroticului în Teologia feministã o
320 PozOrt | minunea. Deci nu veselia erotismului face ca nunta din Cana Galileii
321 PozOrt | prima bisericã si manifestã esenta comunitarã dintre Dumnezeu
322 PozOrt | apanaj sau o chestiune de estetism etic sau, mai rãu, o justificare
323 Intro,c| homosexualitatea, fetisismul, etc.), propagând ideea cã adevãrate
324 PozOrt | o chestiune de estetism etic sau, mai rãu, o justificare
325 Intro,a| pãgâne s-ar putea trece la o eticã mult mai permisivã decât “
326 Intro,a| misiunea ei redatã prin etimologia cuvântului: aceea de a lega
327 PozOrt | liturghia iubirii si se aduce euharistia (multumirea) comuniunii
328 Intro | preluat de toate tãrile europene. Astfel femeia a demisionat
329 PozOrt | pãrinti, cum cã Adam si Eva ar fi cãzut în pãcat prin
330 Intro,a| cultele canaanite între evrei, pe de altã parte acestei
331 Intro,c| totul se interconditioneazã. Exacerbatã de cãtre feminism pentru
332 Intro,b| În societatea bunãstãrii exagerate apare morbul bolii din cauza
333 Intro,a| înteles (…). Putem afirma prin exemple acest lucru: pe de o parte
334 PozOrt | unei comuniuni în care sã existe toate normele necesare unei
335 Intro,c| lumea de dincolo, pentru experientele mai înalte”[xv][xv], de
336 Intro,b| persoanã. ~Probabil se poate explica aceastã tendintã spre naturism
337 Intro,c| preluatã de new age-ism, care explicã aceastã nevoie de libertinaj
338 PozOrt | Sfântul apostol Pavel spune explicit acest lucru: “bãrbatul necredincios
339 Intro | ca o conditie a stopãrii exploziei demografice, considerându-se
340 Intro,c| reactualizatã prin libertatea expresiei sexuale, consideratã “oglinda
341 PozOrt | ajunge la drama, pe care o expune Teologia Feministã, deoarece
342 Intro,a| rigidã”[ix][ix] ~Din aceastã expunere putem concluziona cã de
343 Intro,a| canaanit, care le gãsim expuse în Vechiul Testament. În
344 PozOrt | Pãrintele profesor Ilie Moldovan extinde aspectul ecclezial la dimensiunea
345 Intro,c| culturale a feminitãtii, care extrage valoarea femeii doar din
346 Intro,a| deflorarea ritualã[vi][vi], care fac ca reconstituirea acestei
347 PozOrt | egali la iubirea Celui care fãcuse pentru ei minunea. Deci
348 PozOrt | tatã/cap în familie – pater familiae). ~În al doilea rând, aspectul
349 Intro,b| de convietuire în comun, fãrã prejudecãti (pãrinti si
350 Intro,b| conformat deja naturii (un fel imitare de mod de viatã
351 Intro,c| comuniunii: “Homosexualitatea femininã – zice analistul Herrad
352 Intro,a| normalitate, anume descoperirea femininului din viata religioasã si
353 Intro,c| interconditioneazã. Exacerbatã de cãtre feminism pentru a da o ripostã puritanismului
354 PozOrt | von Padberg, New Age und Feminismus. Die neue Spiritualität,
355 Intro,a| Vechiul Testament. În viziunea feministelor aceste culte nu trebuiesc
356 PozOrt | systematischen Kritik einer feministischen Theologie, Vandenhoeck und
357 Intro,c| împotriva definitiei culturale a feminitãtii, care extrage valoarea femeii
358 Intro,a| deoarece ele oferã de fapt fetele ascunse ale unei religii
359 Intro,c| travestismul, homosexualitatea, fetisismul, etc.), propagând ideea
360 PozOrt | persoane, unite într-o singurã fiintã, nu sunt decât o imagine
361 Intro,a| desfiintat aceste culte, lupta finalã dându-se pe muntele Carmel
362 PozOrt | care ar duce la aceeasi finalitate, ca si cea crestinã.~ [
363 PozOrt | ca o micro-bisericã. ~În fine, familia este, asemeni Bisericii,
364 Intro,a| istorie pentru a pãstra firul revelational intact si nealterat. ~
365 PozOrt | conjugalã. Ea le vede încã sub forma nediferentiatã a «începutului»:
366 Intro,c| interactiune uman, care nu este format dupã necesitãtile masculine.
367 PozOrt | religioase, si în familie sunt formate caractere personale, care
368 Intro,c| publicitate acestor noi forme de viatã sexualã, care ar
369 Intro,a| poate si trebuie sã devinã forta de distrugere a conventionalului
370 PozOrt | sex, nu prin gostarea din fructul oprut.~ [xiii][xiii] Walter
371 Intro | sexualã unidirectionatã o frustrare a libertãtii vietii, care
372 PozOrt | în rev. “2000. Magazin für neues Bevußtsein” nr. 65,
373 Intro,a| Aceastã sursã de putere, care fundamenteazã viata în plenitudinea ei,
374 PozOrt | care vede în acest impuls fundamentul prioritar al eului vãzut
375 Intro,a| conducerea lui Ilie din Tesba Galaadului.[iv][iv] ~De aceea, orientarea
376 Intro,a| duce cu gândul la un hieros gamos din vremurile strãvechi,
377 Intro,a| Iahve si popor nu duce cu gândul la un hieros gamos din vremurile
378 Intro,a| spatiul canaanit, care le gãsim expuse în Vechiul Testament.
379 PozOrt | sexualitate, trad. Leonard Gavriliu, Editura stiintificã, Bucuresti,
380 PozOrt | Spiritualität, Schulte + Gerth Asslar Verlag, Berlin, 1987,
381 Intro | secolului al XX-lea, prin glasul adeptilor celor douã miscãri
382 Intro,b| traditionale, este cea unei … globalizãri prin trãire naturistã. Naturismul
383 PozOrt | reînviate aici vechile pãreri gnostice prezente si la unii sfinti
384 PozOrt | Heine, Wiederbelebung der Göttinen? Zur systematischen Kritik
385 PozOrt | Vandenhoeck und Ruprecht Verlag, Göttingen, 1987, p. 50.~ [iv][iv]
386 PozOrt | pãcat prin sex, nu prin gostarea din fructul oprut.~ [xiii][
387 Intro,b| aici si pânã la sexul în grup, prezentat de programele
388 Intro,b| dezbrãcati pe plajã) a unor grupuri care … s-au conformat deja
389 PozOrt | o asociere de persoane (hetero- sau homosexuale), care sã
390 Intro,a| axeazã pe trei teme erotice: hierogamia, prostitutia culticã si
391 Intro,a| nu duce cu gândul la un hieros gamos din vremurile strãvechi,
392 Intro | iubire universalã de tip holistic-naturist între oameni în detrimentul
393 PozOrt | de persoane (hetero- sau homosexuale), care sã trãiascã o viatã
394 Intro,b| de programele erotice, la homosexualitate (ca optiune liberã de a-ti
395 Intro | singure suntem cele care hotãrâm aceasta!”[ii][ii] S-a obtinut
396 Intro,b| consumatã cu irationalitate, hrana bazatã doar pe toxinele
397 Intro | primordialã, pe care matriarhatul I-ar fi acordat-o. Feminismul (
398 Intro | vorba de reconsiderarea ideii de sexualitate, care, zic
399 Intro | persoanã. ~Tema are la bazã ideile lui Sigmund Freud, care
400 Intro,a| realã si “desfrânase” cu idolii deserti. În al doilea rând
401 Intro,a| parte acestei dominante îi corespunde apãrarea vehementã
402 PozOrt | fiintã, nu sunt decât o imagine concretã a Bisericii, «pluralitate
403 Intro,b| revitalizare a celulelor îmbãtrânite sau bolnave, prin alimentare
404 Intro | sloganuri ca: “pântecul meu îmi apartine mie!” sau “dacã
405 Intro,b| conformat deja naturii (un fel imitare de mod de viatã ca al animalelor
406 Intro,a| sacralã, si nu simplu ceva imoral, asa cum se lasã sã se creadã
407 PozOrt | mântuirii, ci bucuria unei “împãrtãsiri” din vinul minunii, care
408 Intro,a| contemporanã, intratã se pare în impas. “Practica culticã a erosului
409 Intro,b| în el se ascunde Divinul impersonal, care nu trebuie violat
410 Intro,a| atunci religia nu-si mai împlineste misiunea ei redatã prin
411 Intro | psihanaliza a adus o contributie importantã. De fapt, nu este singura
412 Intro | din vocatia ei divinã de împreunã-creatoare cu Dumnezeu în domeniul
413 PozOrt | libidoului, care vede în acest impuls fundamentul prioritar al
414 Intro,a| în totalitatea lui este înãltat la sfera comuniunii cu transcendentul,
415 Intro,c| pentru experientele mai înalte”[xv][xv], de aceea adeptii
416 Intro,a| destrãbãlat “pe toti muntii înalti si pe sub tot copacul umbros"(
417 Intro,a| târziu.”[iii][iii] Astfel se încearcã sã se arate de cãtre aceastã
418 Intro,b| documentare, interviuri) încep sã prezinte ca “normal”
419 PozOrt | forma nediferentiatã a «începutului»: în Paradisul pãmântesc
420 Intro,a| fapt nu este vorba de o înclinare a spre cultele canaanite,
421 Intro | bãrbat si o femeie pãrea prea incomod pentru libertatea promisã
422 Intro | zi ce trece o realitate incomodã deoarece unirea vietii în
423 PozOrt | pleacã de la acest fapt incontestabil: câtã vreme familia va fi
424 Intro,c| nu este altceva decât o îndrãznealã, un sapere aude fatã de
425 Intro | familiei, consideratã mult prea îngustã în interesele ei egoiste. ~
426 Intro,a| ar putea astãzi sã aducã "înlãturarea traditiei cu privire la
427 Intro,c| structurile patriarhaliste si de a înlocui era prea rationalã a Pestilor,
428 Intro,c| prin Hristos este astfel înlocuitã prin sintagma «salvare prin
429 PozOrt | xvii][xvii] Paul Evdokimov, Înnoirea spiritului. Studii de spiritualitate,
430 Intro,c| lesbianismul câstigã o mare însemnãtate în cadrul miscãrilor feministe”.[
431 Intro,a| pãstra firul revelational intact si nealterat. ~Ceea ce se
432 Intro,a| acceptarea omului ca persoanã integralã, cu trup si suflet în permanent
433 Intro,a| fi fost, dupã ea, parte integrantã dintr-un cult, în care sexualitatea
434 Intro,b| bisericeascã) trebuie sã se integreze în cadrul naturismului.
435 Intro,a| pre-exilicã un lucru de la sine înteles (…). Putem afirma prin exemple
436 Intro,a| problematica raporturilor inter-umane. Erosul poate si trebuie
437 Intro,c| dorintei dupã modelul de interactiune uman, care nu este format
438 Intro,c| xiv], în care totul se interconditioneazã. Exacerbatã de cãtre feminism
439 Intro | consideratã mult prea îngustã în interesele ei egoiste. ~ Existã modalitãti
440 Intro,b| reportaje, documentare, interviuri) încep sã prezinte ca “normal”
441 Intro,a| legãturã ca pe ceva foarte intim în planul divin. Dumnezeu
442 PozOrt | Cele douã persoane, unite într-o singurã fiintã, nu sunt
443 PozOrt | pluralitate de persoane unite într-un singur corp»”.[xviii][xviii]
444 Intro,b| deocamdatã. si tot aici pot intra cultele care vãd în naturism
445 Intro,c| un sapere aude fatã de intransigentul Iahve al Vechiului Testament.
446 Intro,a| religia crestinã contemporanã, intratã se pare în impas. “Practica
447 PozOrt | dogmaticã cã scopul nuntii este întreit: nastere si crestere de
448 Intro | obtinut astfel legalizarea întreruperii de sarcinã în toate marile
449 Intro,b| meditatie. Natura consumatã cu irationalitate, hrana bazatã doar pe toxinele
450 Intro,b| binelui rãu si rãului bine” (Isaia 5, 20), adicã sã-ti bulversezi
451 Intro,a| Susanne Heine – nu a fost în Israel, în perioada pre-exilicã
452 PozOrt | Cana Galileii sã rãmânã în istoria mântuirii, ci bucuria unei “
453 Intro,a| rãmas în subconstientul istoriei lumii. Lupta împotriva cultului
454 Intro,b| de a-ti alege modul de a iubi) nu mai este decât un pas.
455 PozOrt | Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, Alba Iulia, 1999, p. 310.~ [xxi][xxi]
456 Intro,b| încã nu se vrea datã la ivealã deocamdatã. si tot aici
457 Intro | refuleazã în angoase si izbucniri în toate domeniile vietii[
458 Intro,a| si viata tâsnesc dintr-un izvor de putere, în care se oglindeste
459 PozOrt | biserici: Divin, jertfã si jertfitor. Divinul este prezenta lui
460 PozOrt | altar iar sacerdotii sau jertfitorii sunt cei doi angajati în
461 PozOrt | Die neue Zeitung”, Nr.7, Juli, 1985, p. 7.~ [xiv][xiv]
462 PozOrt | xx][xx] Pr. Dr. Emil Jurcan, Duhul Sfânt si provocãrile
463 Intro,b| legea moralã naturalã (lege juridicã, bisericeascã) trebuie sã
464 PozOrt | estetism etic sau, mai rãu, o justificare eroticã, ci este un templu,
465 PozOrt | Göttinen? Zur systematischen Kritik einer feministischen Theologie,
466 Intro | feministã a fost vârful de lance în acest demers mondial,
467 Intro,a| ceva imoral, asa cum se lasã sã se creadã în mod superficial.
468 Intro,a| etimologia cuvântului: aceea de a lega pe om de Dumnezeu. Nici
469 Intro | ii] S-a obtinut astfel legalizarea întreruperii de sarcinã
470 Intro | Teologia Feministã este cea legatã de sex si viatã eroticã.
471 PozOrt | Aspectul ecclezial face ca legãtura matrimonialã sã primeascã
472 Intro,b| care vine în plus fatã de legea moralã naturalã (lege juridicã,
473 Intro,b| cu ea si numai în cadrul legilor ei. orice lege care vine
474 Intro,a| pãgâne ale fertilitãtii. Legitimitatea sexualitãtii si a eroticului
475 PozOrt | Psihanalizã si sexualitate, trad. Leonard Gavriliu, Editura stiintificã,
476 Intro,c| Din aceastã cauzã lesbianismul câstigã o mare însemnãtate
477 Intro | sexul se cerea sã devinã liber (ca “iubire liberã” – “freie
478 Intro,c| propagând ideea cã adevãrate libertate a omului abia atunci se
479 Intro | unidirectionatã o frustrare a libertãtii vietii, care din aceastã
480 Intro,c| explicã aceastã nevoie de libertinaj nu numai prin dorinta de
481 Intro,c| c. Libertinajul vietii conjugale si pãcatele
482 PozOrt | ca un «mare rezervor de libido». Sigmund Freud, Psihanalizã
483 PozOrt | tema asa-zisei teorii a libidoului, care vede în acest impuls
484 Intro,c| pentru sex. Sexul ar fi deci limbajul comuniunii: “Homosexualitatea
485 PozOrt | care se slujeste zilnic liturghia iubirii si se aduce euharistia (
486 PozOrt | actiunea subversivã, care loveste în familie, pleacã de la
487 Intro,b| naturism o mântuire. Sã luam cazul credintelor panteiste,
488 Intro | celei pe care omul si-a luat-o în rai, prin neascultare. ~
489 Intro,c| al Vechiului Testament. Luatã astfel “iubirea eroticã
490 Intro,a| argumentele biblice sunt trunchiat luate pentru a justifica aceste
491 Intro | binecuvântat de a aduce pe lume copii, prin care sã se reverbereze
492 Intro,c| consideratã “poartã pentru lumea de dincolo, pentru experientele
493 Intro,a| se singularizeazã în fata lumescului, deoarece atunci religia
494 Intro | secole de-a rândul femeia s-a luptat pentru a-si câstiga egalitatea
495 Intro,c| si le propagã. În planul luptei pentru repunerea sexualitãtii
496 PozOrt | 1985, p. 7.~ [xiv][xiv] Lutz von Padberg, New Age und
497 PozOrt | Revolution, în rev. “2000. Magazin für neues Bevußtsein” nr.
498 PozOrt | de spiritualitate, trad. Magdalena Mãrculescu-Cojogea, Edit.
499 Intro,c| perversiunile sexuale, care s-au manifestat în societate (travestismul,
500 PozOrt | obisnuit sã se spunã în manualele scolare de dogmaticã cã
|