b. Altã
provocare, pe care Teologia feministã o aduce Bisericii traditionale, este cea
unei … globalizãri prin trãire naturistã.
Naturismul ca mod de viatã vegetal, asa cum îl stim noi, pare a fi o
posibilitate de revitalizare a celulelor îmbãtrânite sau bolnave, prin
alimentare naturalã. Acesta se pare cã este doar vârful de aisberg al unei
retele, mult prea perfide si profunde. Mai precis, naturismul actual nu se mai
rezumã doar la alimentatie dau la ecosistem, ca mediu ambiant, ci vrea o
conformare a vietii omului cu cerintele naturii dincolo de spatiul pudic si
sãnãtos al unei morale crestine.
Naturismul vrea globalizare:
omul sã trãiascã plenar în spatiul naturii, conform cu ea si numai în cadrul
legilor ei. orice lege care vine în plus fatã de legea moralã naturalã (lege
juridicã, bisericeascã) trebuie sã se integreze în cadrul naturismului. Multe
transmisii mass-media, (reportaje, documentare, interviuri) încep sã prezinte
ca “normal” modalitatea de convietuire în comun, fãrã prejudecãti (pãrinti si
copii, prieteni de familie dezbrãcati pe plajã) a unor grupuri care … s-au
conformat deja naturii (un fel imitare de mod de viatã ca al animalelor în
savanã). De aici si pânã la sexul în grup, prezentat de programele erotice, la
homosexualitate (ca optiune liberã de a-ti alege modul de a iubi) nu mai este
decât un pas. Probabil este deja o legãturã subtilã care încã nu se vrea datã
la ivealã deocamdatã. si tot aici pot intra cultele care vãd în naturism o
mântuire. Sã luam cazul credintelor panteiste, care respectã mediul deoarece în
el se ascunde Divinul impersonal, care nu trebuie violat prin acte brutale si
vom ajunge la tendintele dizolvante, care îl absolvã pe om de dialog cu
Dumnezeu, deoarece Acesta din urmã nu mai este persoanã.
Probabil se poate explica
aceastã tendintã spre naturism prin aceea cã s-a pierdut din teologia
contemporanã a Apusului ideea de post si meditatie. Natura consumatã cu
irationalitate, hrana bazatã doar pe toxinele cãrnii, se repercuteazã asupra
sãnãtãtii. si este un fapt real. În societatea bunãstãrii exagerate apare
morbul bolii din cauza surplusului alimentar si a sedentarismului. Postul
ortodox si metania acest lucru vrea sã-l echilibreze: în primul rând ele sunt o
rugãciune a trupului, alãturi de cea a sufletului, pe de altã parte ele sunt o
dianoia (mod de trai), care complementeazã asceza sufleteascã. Când una din
cele douã nu sunt respectate repercursiunea patologicã se face simtitã. Dar
între post si trãirea viatii conjugale, a raportului cu copiii “conform
naturii” este de fapt o mare diferentã, pãcãleala diavolului, care te vrea sã
zici “binelui rãu si rãului bine” (Isaia 5, 20), adicã sã-ti bulversezi axiologicul
crestin din tine.
|