Document,Part,Chapter,Paragraph,Number
1 SC, 0, I, II,40 | sacre şi a participa la ele cu tot sufletul, precum
2 SC, 0, I, III,44 | trebuie să varieze, dacă în ele au pătruns elemente ce corespund
3 SC, 0, I, III,44 | sensul şi să participe la ele printr-o celebrare deplină,
4 SC, 0, I, IV,70 | ţine locul Episcopului: ele într-adevăr reprezintă,
5 SC, 0, I, V,75 | comisii să colaboreze între ele şi deseori va fi oportun
6 SC, 0, II, 0,87 | atât de strâns unite între ele încât constituie un singur
7 SC, 0, III, 0,90 | Dumnezeu; în calitate de semne, ele au şi un rol instructiv.
8 SC, 0, III, 0,90 | sacramente ale credinţei. Ele conferă, într-adevăr, harul,
9 SC, 0, III, 0,91 | mai ales spirituale. Prin ele, oamenii sunt pregătiţi
10 SC, 0, III, 0,93 | trebuie să se opereze în ele anumite adaptări la necesităţile
11 SC, 0, IV, 0,137| schimbând tot ceea ce, în ele, are iz mitologic sau nu
12 SC, 0, V, 0,148| credincioşii să vină în contact cu ele şi să se umple de harul
13 SC, 0, V, 0,159| e oportun, unele dintre ele vor fi restabilite conform
14 SC, 0, V, 0,162| misterele mântuirii, multe din ele vor fi lăsate să se celebreze
15 SC, 0, VI, 0,180| privinţa altor instrumente, ele pot fi admise în cultul
16 SC, 0, VII, 0,185| sacră. Prin natura lor, ele sunt îndreptate către infinita
17 SC, 0, VII, 0,187| sacre se va avea grijă ca ele să fie adecvate pentru îndeplinirea
18 SC, 0, VII, 0,188| venerate de credincioşi; dar ele vor fi expuse în număr moderat
19 IM, 0, I, 0,206| aceste mijloace pentru ca ele să răspundă pe deplin marii
20 IM, 0, I, 0,215| citite; să discute despre ele cu educatorii lor şi cu
21 IM, 0, I, 0,215| să nu vină în contact cu ele în altă parte. ~
22 IM, 0, I, 0,217| cultura şi artele în ce au ele mai bun; să asigure publicului
23 IM, 0, II, 0,222| mijloace, în măsura în care ele servesc adevărata cultură
24 OE, I, 0, 0,237| Conciliu ecumenic doreşte ca ele să înflorească şi să-şi
25 OE, I, 0, 0,237| anumite puncte cu privire la ele, lăsându-le pe celelalte
26 OE, II, 0, 0,238| particulare sau Rituri. Între ele există o admirabilă comuniune
27 OE, II, 0, 0,239| deşi diferă parţial între ele prin aşa numitele Rituri,
28 OE, II, 0, 0,239| Bisericii universale. De aceea, ele se bucură de o demnitate
29 OE, II, 0, 0,239| astfel încât nici una dintre ele nu se află deasupra celorlalte
30 UR, 0, I, 0,285| există nici o opoziţie între ele, deoarece şi una şi alta
31 UR, 0, III, 0,305| despărţite diferă mult între ele, nu numai datorită originii,
32 UR, 0, III, 0,305| legăturile ce subzistă între ele în ciuda despărţirii, hotărăşte
33 UR, 0, III, I,306| iar dacă apăreau între ele neînţelegeri în privinţa
34 UR, 0, III, I,306| relaţiilor care existau între ele şi Scaunul Roman înainte
35 UR, 0, III, I,309| manifestă comuniunea dintre ele. ~ În acest cult
36 UR, 0, III, I,311| trebuie să recunoaştem că ele sunt minunat înrădăcinate
37 UR, 0, III, II,315| numai de noi, ci şi între ele, datorită diversităţii de
38 UR, 0, III, II,322| moartea şi învierea Domnului, ele mărturisesc că arată viaţa
39 CD, 0, II, I,352| să strălucească deplin în ele simţul Bisericii universale
40 CD, 0, II, I,353| îşi cunosc oile şi pe care ele îi cunosc, adevăraţi părinţi
41 CD, 0, II, I,358| coordonate şi strâns legate între ele sub conducerea Episcopului,
42 CD, 0, II, III,377| Institutelor, pentru ca în ele toate elementele să fie
43 CD, 0, III, III,386| naţiuni sau o parte din ele. Aceste servicii pot fi
44 PC, 0, III, III,475| întreţinerii şi operelor lor, ele trebuie să evite orice lux,
45 OT, III, 0, III,539| formaţia preoţească. În ele educarea seminariştilor
46 OT, V, 0, III,568| teologice trebuie să fie şi ele reînnoite printr-un contact
47 OT, V, 0, III,570| recunoaşte mai bine ceea ce au ele bun şi adevărat, din darul
48 GE, 0, 0, III,597| puteri, şi de a colabora cu ele spre binele copiilor lor. ~
49 GE, 0, 0, III,599| regiuni ale lumii şi ca ele să se distingă nu atât prin
50 GE, 0, 0, III,599| învăţământului, iar accesul la ele să fie înlesnit studenţilor
51 GE, 0, 0, III,601| şi să se dezvolte între ele şi celelalte şcoli colaborarea
52 GE, 0, 0, III,601| internaţionale, repartizându-şi între ele sectoarele cercetării ştiinţifice,
53 NA, 0, 0, III,11 | sunt atât de legate între ele încât Scriptura spune: "
54 DV, 0, I, 0,40 | cuvinte legate strâns între ele, astfel încât lucrările
55 DV, 0, I, 0,40 | luminează misterul conţinut în ele. Însă profunzimea adevărului
56 DV, 0, II, 0,102| legate şi comunică între ele. Căci amândouă, curgând
57 DV, 0, III, 0,116| despre cărţile Scripturii că ele transmit cu certitudine,
58 DV, 0, IV, 0,145| adevărată pedagogie divină. În ele este exprimat un viu simţ
59 DV, 0, IV, 0,145| percepere a lui Dumnezeu. În ele sunt adunate învăţături
60 DV, 0, IV, 0,145| rugăciune. În sfârşit, în ele se află ascunsă taina mântuirii
61 DV, 0, VI, 0,185| o dată pentru totdeauna, ele ne comunică, în mod imuabil,
62 DV, 0, VI, 0,193| şi cu fraţii despărţiţi, ele vor putea fi folosite de
63 AA, 0, II, 0,268| planul unic al lui Dumnezeu ele sunt astfel legate încât
64 AA, 0, II, 0,279| valoare proprie, pusă în ele de Dumnezeu, fie privite
65 AA, 0, II, 0,284| Cristos Domnul a voit ca ele să fie semne ale misiunii
66 AA, 0, IV, 0,330| grupările care fac parte din ele şi membrii lor sunt mai
67 AA, 0, IV, 0,330| sunt mai strâns uniţi cu ele. ~ Păstrând relaţia
68 AA, 0, IV, 0,331| conştiinţelor creştine, astfel încât ele să pătrundă de spiritul
69 AA, 0, IV, 0,331| laicii care activează în ele să realizeze tot mai mult
70 AA, 0, V, 0,337| şi de aceea nu arareori ele sunt lăudate şi recomandate
71 AA, 0, V, 0,337| răspundere specială faţă de ele. Astfel Ierarhia, orânduind
72 AA, 0, V, 0,337| fiecăreia şi deosebirea dintre ele şi fără a le răpi laicilor
73 AA, 0, VI, 0,343| şi modalităţile proprii. Ele sunt adesea, de altfel,
74 AA, 0, VI, 0,343| apostolat. Într-adevăr, în ele se dobândeşte o formaţie
75 AA, 0, VI, 0,345| pe alocuri, şi doreşte ca ele să fie extinse şi în alte
76 DH, 0, I, 0,362| introducerea unor practici, ele trebuie să se abţină întotdeauna
77 AG, 0, I, 0,435| mod obişnuit "misiuni": ele se realizează prin activitate
78 AG, 0, I, 0,435| viaţă pe deplin creştină, ele trebuie să contribuie la
79 AG, 0, II, I,452| germenii Cuvântului ascunşi în ele; în acelaşi timp să urmărească
80 AG, 0, II,Conclu,460| orânduiască astfel încât ele să fie mereu conforme lui
81 AG, 0, II,Conclu,463| caracterului fiecărui popor. Ele trebuie să cerceteze cu
82 AG, 0, II,Conclu,463| şi ale vieţii Bisericii; ele trebuie să se dedice diverselor
83 AG, 0, III, 0,464| Biserici cu Biserica întreagă: ele să armonizeze elementele
84 AG, 0, III, 0,464| trebuie totuşi să iniţieze şi ele un program pastoral comun
85 AG, 0, III, 0,464| respective să-şi poată asigura ele însele cele necesare şi
86 AG, 0, III, 0,465| Bisericii, trimiţând şi ele misionari care să vestească
87 AG, 0, III, 0,465| pretutindeni, chiar dacă ele însele suferă de lipsă de
88 AG, 0, III, 0,465| deplină atunci când şi ele vor lua parte activ la acţiunea
89 AG, 0, III, 0,467| ca moştenire lui Cristos. Ele împrumută din obiceiurile
90 AG, 0, IV, 0,474| încă din timpul formaţiei; ele trebuie cultivate, sporite
91 AG, 0, VI, 0,496| decât dacă fiecare dintre ele îşi lărgeşte spaţiul iubirii
92 AG, 0, VI, 0,497| grija tuturor celorlalte, ele îşi dezvăluie reciproc nevoile
93 AG, 0, VI, 0,497| drept primul loc, întrucât ele constituie mijloace atât
94 AG, 0, VI, 0,498| ruşineze să ceară pomană pentru ele, făcându-se cerşetori pentru
95 AG, 0, VI, 0,499| misiuni, după cum multe dintre ele au şi făcut-o, pentru ca,
96 PO, 0, I, 0,517| din staulul acesta, ca şi ele să asculte glasul lui Cristos
97 PO, 0, II, I,527| încât să poată împlini în ele o rugăciune sinceră; îi
98 PO, 0, III, III,597| să fie coordonate între ele pentru a se putea astfel
99 GS, Exp, 0, 0,613| relaţiei reciproce dintre ele. Aşadar lumea în care trăim,
100 GS, Exp, 0, 0,613| activitatea creatoare a omului, ele se răsfrâng asupra omului
101 GS, Exp, 0, 0,613| forţe ce se luptă între ele: dăinuie încă aprige disensiuni
102 GS, Exp, 0, 0,619| elemente se luptă între ele. Pe de o parte, în calitate
103 GS, Exp, 0, 0,619| renunţe la unele dintre ele. Mai mult, slab şi păcătos
104 GS, I, II, 0,663| sociale. Dar, mai profund, ele se nasc din trufia şi egoismul
105 GS, I, II, 0,667| acest fel sunt o ruşine. Ele otrăvesc civilizaţia umană
106 GS, I, II, 0,667| care le îndură; mai mult, ele constituie o gravă jignire
107 GS, I, III, 0,685| Dumnezeu. Mulţumind pentru ele Binefăcătorului, folosindu-se
108 GS, I, IV, 0,692| cereşti şi îmbogăţită cu ele, această familie "a fost
109 GS, I, IV, 0,695| activităţile pământeşti ca şi cum ele ar fi cu totul străine de
110 GS, I, IV, 0,695| trebuie să fim conştienţi de ele şi să le combatem cu tărie
111 GS, I, IV, 0,695| combatem cu tărie pentru ca ele să nu dăuneze răspândirii
112 GS, II, 0, 0,702| creştinii să fie călăuziţi de ele şi toţi oamenii să fie luminaţi
113 GS, II, II, 0,717| aspiraţiile sale majore pentru ca ele să slujească progresului
114 GS, II, II, III,726| activitate; se cuvine însă ca ele să-şi poată asuma pe deplin
115 GS, II, II, III,728| Literatura şi arta îşi au şi ele importanţa specifică pentru
116 GS, II, II, III,728| Bisericii. Într-adevăr, ele caută să exploreze natura
117 GS, II, II, III,728| soartă mai bună. Astfel, ele pot înălţa viaţa umană,
118 GS, II, IV, 0,739| sânul naţiunilor, fără ca ele să-şi neglijeze îndatoririle
119 GS, II, IV, 0,740| exercitare a autorităţii publice, ele pot fi diverse, după natura
120 GS, II, IV, 0,740| popor şi evoluţia istoriei. Ele însă trebuie întotdeauna
121 GS, II, IV, 0,741| unor opinii diferite între ele şi să-i respecte pe cetăţenii
122 GS, II, IV, 0,742| sociale a aceloraşi oameni. Ele îşi vor exercita acest serviciu
123 GS, II, IV, 0,742| sunt strâns legate între ele, şi însăşi Biserica se foloseşte
124 GS, II, V, I,753| stă în putinţă pentru ca ele să fie perfecţionate, şi
125 GS, II, V, I,755| conflictele dintre popoare, ele se extind şi în alte părţi
126 GS, II, V, II,758| servicii neamului omenesc. Ele reprezintă primele încercări
|