|
V. REVIZUIREA STUDIILOR
13
- (Cultura umanistă)
Înainte ca
seminariştii să-şi înceapă studiile propriu-zis
bisericeşti, să fie înzestraţi cu acea cultură
umanistă şi ştiinţifică ce permite în ţara
respectivă accesul tinerilor la studiile superioare; pe lângă
aceasta să dobândească o cunoaştere a limbii latine care
să le permită să înţeleagă şi să
folosească izvoarele atâtor ştiinţe şi documentele
Bisericii. Trebuie să fie socotit necesar studiul limbii liturgice a
fiecărui Rit şi să fie încurajată cu tărie o
cunoaştere corespunzătoare a limbilor Sfintei Scripturi şi
Tradiţiei.
14
- (Orientarea spre teologie)
Revizuirea studiilor
bisericeşti trebuie să aibă în primul rând ca scop o
mai bună organizare a disciplinelor teologice şi filozofice şi o
corelare armonioasă a lor în vederea unei deschideri progresive a
minţilor seminariştilor către misterul lui Cristos care
străbate toată istoria neamului omenesc, acţionează
necontenit asupra Bisericii şi lucrează în primul rând
prin slujirea preoţească.
Pentru ca
seminariştii să capete această viziune de la începutul
formaţiei, studiile bisericeşti trebuie să înceapă cu
un curs introductiv de o durată corespunzătoare. În
această iniţiere la studii, misterul mântuirii să fie
astfel prezentat încât seminariştii să sesizeze sensul, structura
şi scopul pastoral al studiilor bisericeşti şi în
acelaşi timp să fie ajutaţi să-şi întemeieze pe
credinţă şi să-şi pătrundă de
credinţă întreaga viaţă şi să fie
întăriţi în îmbrăţişarea chemării
cu deplină dăruire şi cu bucurie sufletească.
15 -
(Studiile filozofice)
Disciplinele filozofice să
fie astfel predate încât seminariştii să fie
călăuziţi în primul rând spre dobândirea unei
cunoaşteri solide şi coerente a omului, a lumii şi a lui
Dumnezeu, întemeiaţi pe patrimoniul filozofic pururi valabil,
ţinând seama şi de cercetările filozofice mai recente,
în primul rând de acelea care exercită o mai mare
influenţă în ţara respectivă, precum şi de
progresul ştiinţelor moderne, astfel încât,
cunoscând bine mentalitatea timpului, să fie pregătiţi
corespunzător pentru dialogul cu contemporanii lor.
Istoria filozofiei să fie
astfel predată încât seminariştii, pătrunzând
principiile fundamentale ale diferitelor sisteme, să reţină
acele elemente care se dovedesc adevărate şi să poată
detecta şi combate rădăcinile erorilor.
În însuşi modul
de a preda să fie dezvoltată la seminarişti dorinţa de a
căuta riguros adevărul, de a-l observa şi de a-l demonstra,
unită cu o recunoaştere cinstită a limitelor cunoaşterii
umane. Să se dea mare atenţie relaţiei dintre filozofie, pe de o
parte, şi adevăratele probleme ale vieţii precum şi
problemele care îi preocupă pe studenţi, pe de altă parte;
ei să fie ajutaţi să perceapă legăturile existente
între argumentele filozofice şi misterele mântuirii, care
în teologie sunt privite în lumina superioară a
credinţei.
16 -
(Studiile teologice)
Disciplinele teologice,
în lumina credinţei, sub călăuzirea Magisteriului
Bisericii, să fie astfel predate încât seminariştii
să asimileze cu acurateţe învăţătura
catolică din Revelaţia divină, să o pătrundă
în profunzime, să facă din ea hrana propriei vieţi
spirituale şi să o poată vesti, expune şi apăra
în slujirea preoţească.
Seminariştii să fie
formaţi cu deosebită grijă la studierea Sfintei Scripturi, care
trebuie să fie sufletul întregii teologii; după o introducere
corespunzătoare, să fie iniţiaţi corect în metoda
exegezei, să sesizeze bine temele principale ale Revelaţiei divine
şi să primească imbold şi hrană din citirea şi
meditarea zilnică a Cărţilor sfinte.
Predarea teologiei dogmatice
să fie astfel organizată încât să fie studiate
întâi temele biblice; se va arăta aportul Părinţilor
Bisericii Orientale şi Occidentale la transmiterea fidelă şi la
dezvoltarea fiecăruia din adevărurile revelate precum şi istoria
ulterioară a dogmei - ţinând seama şi de relaţia ei
cu istoria generală a Bisericii - ; apoi, pentru a lumina cât mai
deplin misterele mântuirii, seminariştii vor învăţa
să le aprofundeze şi să le coreleze cu ajutorul
speculaţiei, sub călăuzirea sfântului Toma; să fie
învăţaţi să recunoască aceste mistere pururi
prezente şi active în acţiunile liturgice şi în
toată viaţa Bisericii; în sfârşit, să se
deprindă să caute soluţionarea problemelor omeneşti
în lumina Revelaţiei, să aplice adevărurile ei eterne la
condiţia schimbătoare a omenirii şi să le transmită
în mod adecvat contemporanilor.
Celelalte discipline teologice
trebuie să fie şi ele reînnoite printr-un contact mai viu cu
misterul lui Cristos şi istoria mântuirii. Se va acorda o
deosebită grijă perfecţionării teologiei morale, a
cărei expunere ştiinţifică, hrănită mai mult din
învăţătura Sfintei Scripturi, să pună în
lumină măreţia chemării credincioşilor în
Cristos şi obligaţia lor de a aduce rod în iubire pentru
viaţa lumii. De asemenea, în predarea dreptului canonic şi a
istoriei Bisericii, să se aibă în vedere misterul Bisericii,
conform constituţiei dogmatice De Ecclesia promulgate de acest Conciliu.
Liturgia sacră, care trebuie socotită primul şi necesarul izvor
al adevăratului spirit creştin, să fie predată după
recomandările art. 15 şi 16 ale
constituţiei De sacra Liturgia.
Ţinând seama
în mod judicios de condiţiile diferitelor regiuni, seminariştii
să fie călăuziţi spre o mai bună cunoaştere a Bisericilor
şi Comunităţilor bisericeşti despărţite de
Scaunul apostolic roman, pentru a putea contribui la restabilirea
unităţii între toţi creştinii, conform
recomandărilor acestui Conciliu.
Să fie iniţiaţi
şi în cunoaşterea celorlalte religii mai răspândite
în fiecare regiune, ca să poată recunoaşte mai bine ceea
ce au ele bun şi adevărat, din darul lui Dumnezeu, să
înveţe să respingă erorile şi să fie în
stare să împărtăşească, celor lipsiţi de
ea, lumina deplină a adevărului.
17 -
(Revizuirea metodelor didactice)
Deoarece instruirea
doctrinală nu trebuie să tindă spre o simplă comunicare de
noţiuni, ci spre o adevărată formare interioară a
seminariştilor, metodele didactice să fie revizuite atât
în privinţa prelegerilor, seminarelor şi lucrărilor
cât şi a stimulării studiului individual sau în grupuri
mici. Se vor urmări cu grijă unitatea şi soliditatea
întregului învăţământ, evitându-se
înmulţirea excesivă a materiilor şi a lecţiilor
şi lăsându-se la o parte problemele care nu mai prezintă
importanţă sau care trebuie lăsate pe seama studiilor academice
superioare.
18 - (Studii
ştiinţifice de specialitate)
Episcopii se vor îngriji
să trimită în institute speciale, facultăţi sau
universităţi, tineri bine înzestraţi din punct de vedere
al caracterului, virtuţii şi inteligenţei pentru a se
pregăti, în ştiinţele sacre, precum şi în alte
discipline socotite necesare, preoţi cu formaţie
ştiinţifică aprofundată care să poată face
faţă variatelor necesităţi ale apostolatului; să nu se
neglijeze însă în nici un fel formarea lor spirituală
şi pastorală, mai ales dacă nu au primit încă
preoţia.
|