|
ÎNDEMN
33 - Aşadar
Sfântul Conciliu roagă fierbinte şi stăruitor în
Domnul pe toţi laicii să răspundă cu bucurie, cu
generozitate şi promtitudine la glasul lui Cristos, care în clipa de
faţă îi cheamă mai insistent, precum şi la îndemnul
Duhului Sfânt. Tinerii
să-şi dea seama că această chemare le este adresată
mai ales lor şi să o îmbrăţişeze cu elan şi
generozitate. Într-adevăr Domnul însuşi, prin acest
Conciliu, îi invită din nou pe laici să se unească tot mai
intim cu El şi, luând la inimă cele ce sunt ale Sale ca pe ale
lor proprii (cf. Fil 2, 5), să se asocieze
la misiunea Sa mântuitoare; El îi trimite din nou în toate
cetăţile şi în toate locurile în care urmează
să vină El însuşi (cf. Lc
10, 1), pentru ca ei să I se ofere drept colaboratori
în diferitele forme şi moduri ale apostolatului unic al Bisericii,
ce trebuie necontenit adaptat la noile necesităţi ale vremurilor,
"sporind pururi în lucrarea Domnului, ştiind că truda lor
nu este zadarnică în Domnul" (cf. 1
Cor 15, 58).
Toate
cele stabilite în acest Decret şi fiecare în parte au
plăcut Părinţilor conciliari. Iar noi, cu puterea
apostolică acordată nouă de Cristos, le aprobăm,
împreună cu venerabilii Părinţi, în Duhul
Sfânt, le decretăm şi le stabilim şi dispunem ca cele
hotărâte astfel în Conciliu să fie promulgate spre slava
lui Dumnezeu.
Roma,
Sfântul Petru, 18 noiembrie 1965
Eu, PAUL, Episcop al Bisericii
Catolice
(Urmează semnăturile
Părinţilor)
|