Capitolul II

MISTERUL EUHARISTIC

        47 - (Sfânta Liturghie şi Misterul Pascal)
        La Cina cea de Taină, în noaptea în care a fost vândut, Mântuitorul nostru a instituit jertfa euharistică a Trupului şi Sângelui Său pentru a perpetua de-a lungul veacurilor jertfa crucii până la a doua Sa venire şi pentru a încredinţa astfel Miresei Sale preaiubite, Biserica, memorialul morţii şi al învierii Sale: sacrament al pietăţii, semn al unităţii, legătură a carităţii, ospăţ pascal în care îl primim pe Cristos, sufletul este copleşit de har şi ne este dată chezăşia gloriei viitoare.

        48 - (Participarea activă a credincioşilor la Sfânta Liturghie)
        Aşadar, Biserica veghează cu grijă ca fiii săi să nu asiste ca străini sau spectatori muţi la acest mister al credinţei, ci înţelegându-l bine, cu ajutorul ceremoniilor şi rugăciunilor, să participe la acţiunea sacră în mod conştient, cu pietate şi activ; să fie instruiţi prin Cuvântul lui Dumnezeu, să se hrănească la masa Trupului Domnului, să aducă mulţumire lui Dumnezeu; oferind Ostia nepătată, nu numai prin mâinile preotului, ci împreună cu el, să înveţe a se oferi pe ei înşişi şi, prin Cristos Mijlocitorul, să se desăvârşească din zi în zi în unirea cu Dumnezeu şi în unirea dintre ei, pentru ca în cele din urmă Dumnezeu să fie totul în toţi.

        49 - Pentru ca jertfa Sfintei Liturghii să-şi atingă deplina eficacitate pastorală şi prin forma ceremoniilor, Conciliul stabileşte cele ce urmează în privinţa Liturghiilor celebrate cu participarea poporului, mai ales în duminici şi în sărbătorile de poruncă:

        50 - (Reforma rânduielii Sfintei Liturghii)
        Ritualul Sfintei Liturghii va fi revizuit în aşa fel încât să apară mai clar natura specifică a fiecărei părţi şi conexiunea lor reciprocă şi să fie facilitată participarea evlavioasă şi activă a credincioşilor.
        Pentru aceasta, ceremoniile vor fi simplificate păstrându-se neatinsă substanţa lor; se vor omite repetiţiile introduse în decursul veacurilor sau adăugirile mai puţin utile; în schimb, în măsura în care vor părea oportune sau necesare, vor fi restabilite, după tradiţia Sfinţilor Părinţi, unele elemente dispărute sub vitregia timpurilor.

        51 - (O mai mare bogăţie biblică)
        Pentru a oferi din belşug credincioşilor hrana cuvântului lui Dumnezeu, se vor deschide mai larg comorile biblice, în aşa fel încât, într-un număr determinat de ani, să se citească poporului tot ce este mai important din Sfânta Scriptură.

        52 - (Omilia)
        Este stăruitor recomandată omilia ca parte integrantă a Liturghiei: pornind de la textul sacru, în ea sunt prezentate, de-a lungul anului liturgic, misterele credinţei şi normele vieţii creştine. La Liturghiile care se celebrează cu participarea poporului, în duminici şi sărbători de poruncă, omilia nu se va omite decât din motive grave.

        53 - ("Rugăciunea credincioşilor")
        "Rugăciunea comună" sau "rugăciunea credincioşilor" va fi reintrodusă după Evanghelie şi după omilie, mai ales în duminici şi în sărbători de poruncă, pentru ca prin participarea poporului să se facă rugăciuni speciale pentru Sfânta Biserică, pentru aceia care ne conduc, pentru cei care sunt copleşiţi de diferite necazuri, pentru toţi oamenii şi pentru mântuirea lumii întregi.

        54 - (Latina şi limba poporului în Liturghie)
        La Liturghiile celebrate cu participarea credincioşilor se va putea acorda locul cuvenit limbii poporului, mai ales în lecturi şi în "rugăciunea comună" şi, în funcţie de condiţiile locale, de asemenea în părţile ce revin poporului, conform art. 36 din această Constituţie.
        Se va avea grijă totuşi ca poporul să poată recita sau cânta împreună, şi în limba latină, părţile din Rânduiala Sfintei Liturghii care îi revin.
        Acolo unde o folosire mai largă a limbii poporului în Liturghie pare oportună, se vor respecta prescripţiile art. 40 din această Constituţie.

        55 - (Împărtăşania sub ambele specii)
        Se recomandă mult acea participare mai desăvârşită la Sfânta Liturghie prin care credincioşii, după împărtăşania preotului, primesc la aceeaşi jertfă Trupul Domnului. Împărtăşania sub ambele specii, rămânând valabile principiile dogmatice stabilite de Conciliul Tridentin, poate fi dată atât clericilor şi călugărilor cât şi laicilor în cazurile pe care le va preciza Scaunul Apostolic şi după aprecierea Episcopului, ca de exemplu noilor hirotoniţi, la Liturghia sfinţirii lor, celor care depun voturile, la Liturghia profesiunii religioase, neofiţilor, la Liturghia care urmează botezului.

        56 - (Unitatea Liturghiei)
        Cele două părţi din care este alcătuită Sfânta Liturghie, adică Liturgia Cuvântului şi Liturgia Euharistică, sunt atât de strâns unite între ele încât constituie un singur act de cult. De aceea Conciliul îndeamnă insistent pe păstorii sufleteşti să-i înveţe cu stăruinţă, în cateheză, pe credincioşi că trebuie să participe la Sfânta Liturghie întreagă, mai ales în duminici şi în sărbătorile de poruncă.

        57 - (Concelebrarea)

Concelebrarea, care este o formă adecvată de manifestare a unităţii preoţiei, a rămas în uz până acum în Biserică, atât în Orient cât şi în Occident. De aceea Conciliul a decis să extindă facultatea de a concelebra la următoarele cazuri:
I. În Joia Sfântă, atât la Sfânta Liturghie crismală cât şi la Sfânta Liturghie de seară;
II. La Sfintele Liturghii celebrate în concilii, la întrunirile episcopale şi la sinoade;
III. La liturghia binecuvântării unui abate.
IV. În afară de acestea, cu permisiunea Ordinariului, care e competent să aprecieze oportunitatea concelebrării:
a) La Liturghia conventuală şi la Liturghia principală din biserici, atunci când folosul credincioşilor nu cere ca toţi preoţii prezenţi să celebreze individual;
b) La Sfintele Liturghii celebrate cu ocazia unor întruniri de preoţi, atât regulari cât şi seculari. I. E de competenţa Episcopilor să reglementeze disciplina concelebrării în dieceză.
II. Totuşi, orice preot va fi liber să celebreze Sfânta Liturghie individual, dar nu în acelaşi timp, în aceeaşi biserică, şi nici în Joia Sfântă.

        58 - Se va redacta un nou ritual al concelebrării, care va trebui introdus în Pontifical şi în Liturghierul Roman.