|
III. EPISCOPII CU FUNCŢII
INTERDIECEZANE
42
- (Colaborarea cu Superiorii diecezelor)
Întrucât
necesităţile pastorale cer din ce în ce mai mult ca unele
îndatoriri pastorale să fie conduse şi promovate în mod
unitar, e bine să se constituie anumite servicii care să
slujească toate diecezele unei regiuni sau naţiuni sau o parte din ele.
Aceste servicii pot fi încredinţate şi unor episcopi.
Conciliul recomandă ca
între prelaţii sau episcopii care îndeplinesc aceste
îndatoriri, pe de o parte, şi episcopii diecezani şi
Conferinţele episcopale, pe de altă parte, să domnească
mereu o comuniune frăţească şi o unitate de intenţii
pastorale, ale căror principii trebuie definite şi de dreptul comun.
43
- (Vicariatul pentru armată)
Deoarece asistenţa
spirituală acordată militarilor pretinde o preocupare deosebită,
date fiind condiţiile lor speciale de viaţă, în fiecare
ţară va trebui înfiinţat, în măsura
posibilităţilor, un Vicariat pentru armată. Atât Vicarul
cât şi capelanii trebuie să se dedice fără preget
acestei misiuni dificile în colaborare deplină cu Episcopii
diecezani.
Episcopii diecezani să
acorde Vicarului pentru armată un număr suficient de preoţi
apţi pentru această grea îndatorire şi împreună
să favorizeze iniţiativele îndreptate spre binele spiritual al
militarilor.
44
- Conciliul hotărăşte ca în revizuirea Codului de drept
canonic să se stabilească legi adecvate, după principiile
stabilite în acest Decret şi ţinând seama şi de
observaţiile prezentate de Comisii sau de Părinţii conciliari.
Conciliul hotărăşte
şi redactarea unor Îndreptare generale privitoare la păstorirea
sufletelor, pentru uzul atât al episcopilor cât şi al
parohilor, spre a le oferi norme sigure în vederea îndeplinirii mai
corespunzătoare şi cu mai multă uşurinţă a
îndatoririi lor pastorale.
Se vor redacta de asemenea un
Îndreptar special pentru pastoraţia anumitor grupuri de
credincioşi, în funcţie de diferitele situaţii ale
fiecărei naţiuni sau regiuni, precum şi un Îndreptar
pentru instruirea catehetică a poporului creştin, care să
cuprindă principiile fundamentale şi organizatorice ale acestei
instruiri şi cele referitoare la elaborarea de cărţi pe
această temă. În alcătuirea acestor Îndreptare se
vor lua de asemenea în consideraţie şi observaţiile
prezentate de Comisiile sau de Părinţii Conciliului.
Toate
cele stabilite în acest Decret şi fiecare în parte au
plăcut Părinţilor conciliari. Iar noi, cu puterea
apostolică acordată nouă de Cristos, le aprobăm,
împreună cu venerabilii Părinţi, în Duhul
Sfânt, le decretăm şi le stabilim şi dispunem ca cele
hotărâte astfel în Conciliu să fie promulgate spre slava
lui Dumnezeu.
Roma,
Sfântul Petru, 28 octombrie 1965
Eu, PAUL, Episcop al Bisericii
Catolice
(Urmează semnăturile
Părinţilor)
|